luni, 2 aprilie 2012

Dr. Călin Mărginean - Colesterolul, prieten sau dușman? + documentar (RO)

-->   
TOTUL DESPRE COLESTEROL

Când mergem la doctor şi aflăm că avem prea mult colesterol în sânge suntem mai degrabă nedumeriţi decât speriaţi. Puţini sunt cei care pot aprecia dacă valoarea comunicată reprezintă sau nu un risc pentru sănătate. Uimirea e mare mai ales când, în ciuda unei diete sărace în grăsimi, valoarea lui se încăpăţânează să nu scadă.

Ce este colesterolul? Este o componentă importantă a metabolismului. El pluteşte în sânge, este preluat de celule şi se localizează mai ales în membranele celulare. Un om „conţine” aproximativ 150 g colesterol. Substanţă vitală, el este folosit de organism ca material de construcţie și în producerea de acizi, hormoni şi vitamina D.

Colesterolul poate pătrunde în pereţii arterelor unde, în timp, formează adevărate depozite. Astfel apar aşa-numitele plăci de grăsime (ateroame), care se pot rupe brusc şi înfunda arterele. Este riscul ce face periculoasă prezenţa în exces a colesterolului. Urmările pot fi fatale: infarct, atac cerebral, tulburări de circulaţie a sângelui în picioare. Închiderea bruscă a arterelor coronariene poate duce la moartea inimii. De obicei, pereţii vaselor de sânge modificaţi din cauza colesterolului au şi depuneri de calcar, ceea ce duce la sclerozarea vaselor (arterioscleroză). Fumatul, hipertensiunea şi diabetul agravează acest proces şi sporesc riscul unor complicaţii în funcţionarea vaselor de sânge.

De ce depinde mărimea valorii colesterolului? Conţinutul în colesterol al hranei influenţează doar în mică măsură valoarea grăsimii din sânge. Zilnic, absorbim cam 0,5 grame, ceea ce înseamnă 20-30% colesterol în sânge. Ficatul tolerează fără probleme o cantitate zilnică de 1 până la 2 grame colesterol. Producerea de colesterol este programată prin gene. O valoare înaltă a lui este deci în mare măsură înnăscută, dar sporeşte sensibil prin supragreutate, lipsa mişcării şi diabet. Cu toate acestea, există şi sportivi supli, care nu mănâncă aproape deloc alimente grase şi totuşi prezintă valori ridicate ale colesterolului.

Ce valori sunt normale? În principiu, un total de 200 mg/dl colesterol este considerat normal. Riscul de a evolua către o arterioscleroză este în acest caz redus. Preventiv, valorile colesterolului trebuie măsurate anual. Sângele pentru analiză se ia pe nemâncate, ceea ce presupune să nu fi mâncat nimic cu 5 ore înainte şi să nu fi băut lichide cu calorii.

Colesterolul „bun” şi colesterolul „rău”: Totalul de colesterol din sânge se compune din colesterol LDL şi colesterol HDL. Valorile mari de LDL sunt considerate rele, pentru că LDL-ul se depune în artere şi duce la arterioscleroză. Valorile mari de HDL sunt considerate în schimb bune, pentru că HDL-ul combate depunerile de calcar pe pereţii vaselor. Când valoarea totală a colesterolului depăşeşte 200 mg/dl, medicul e dator să măsoare separat valorile LDL-ului şi ale HDL-ului, pentru a aprecia mai corect riscul instalării arteriosclerozei. Nivelul de LDL mai mare de 160 mg/dl este considerat crescut, iar cel de peste 190 de mg/dl, periculos. Valorile HDL-ului sunt considerate prea scăzute atunci când coboară sub 40 mg/dl.

Când trebuie să ne tratăm? Când nu există dovezi despre existenţa unei boli venoase, valorile mari ale colesterolului pot rămâne netratate cu medicamente, lucru care nu mai e valabil dacă există o boală, ca de pildă îngustarea vaselor coronariene sau a arterei carotide sau când există alţi factori de risc, ca de pilda fumat, hipertensiune, diabet sau stres. În lipsa lor, valorile în jurul a 200 mg/dl nu necesita tratamente dure, medicamentoase. Dar, dacă există riscul ca starea de sănătate să se agraveze cu 30% pe durata a 10 ani, se recomandă tratamentul medicamentos. În principiu, se apreciază că circa 30% dintre cei care prezintă exces de colesterol ajung în timp de 10 ani la suferinţe grave ale vaselor de sânge, un risc ce dă simţitor înapoi, dacă nivelul colesterolului scade cu circa o pătrime.

Fiţi activi! Un mod sănătos de viaţă ne poate ajuta să scădem nivelul colesterolului cu 20%, fără a apela la medicamente. Trei factori sunt foarte importanţi: Mişcarea: cel puţin 30 de minute pe zi de mers alert, de alergat sau de mers pe bicicleta. Normalizarea greutăţii corporale: kilogramele în plus cresc nivelul colesterolului. De aceea, slăbitul este absolut necesar. Alimentaţia corectă: o hrană sănătoasă se compune din alimente bogate în fibre şi sărace în grăsimi saturate. Este interzis consumul de alimente fripte sau prăjite, carnea grasă, mezelurile şi lactatele grase. Zilnic trebuie consumate fructe, legume şi cereale complete. Se admit uleiul de măsline, de rapiţă şi fructele cu coaja tare.

Consumaţi fibre! Fulgii de ovăz sunt o sursă excelentă de fibre solubile, care tapisează pereții intestinului cu un soi de gel, care reduce absorbţia grăsimilor ingerate. Consumul în fiecare dimineaţă a unui castron cu fulgi de ovăz produce un efect hipocolesterolemiant semnificativ. Prunele, fasolea, vinetele şi sparanghelul sunt de asemenea surse bune de fibre solubile. Boabele de muştar, înghiţite cu apă antrenează o scădere a LDL-ului cu circa 7%.

Proaspăt stors, sucul de portocale băut dimineaţa are un efect benefic asupra echilibrului lipidic. Într-un studiu recent, persoanele cărora li s-a cerut să bea trei pahare de suc pe zi au înregistrat o scădere a valorilor colesterolului de 21%. Trebuie să beţi sucul imediat ce l-aţi stors, pentru că lumina zilei distruge vitamina C.

Atenţie la pâinea industrială! Nu este chiar aşa de lipsită de lipide pe cât se spune. În ea se adaugă ulei hidrogenat, pentru a-i ameliora gustul şi a-i prelungi valabilitatea.

Substitut ideal pentru carne, peştele, mai ales cel oceanic, conţine acizi graşi Omega-3, care duc la scăderea colesterolului rău. Ideal ar fi să mâncăm de 3 ori pe săptămână, de preferinţă macrou, ton, somon, sardele. Ca supliment nutritiv, folosiţi capsule cu ulei de peşte. Conţin formele cele mai active de acizi graşi Omega-3.

Ceapa roşie este bogată în sulf, care creşte nivelul colesterolului bun, şi în quercitină, un antioxidant care combate colesterolul rău. Ea îşi datorează culoarea flavonoidelor, de asemenea benefice pentru organism.

Seminţele de in sunt o sursă bogată de Omega-3 şi fibre solubile. După ce sunt date prin râşniţa de cafea, se amestecă cu iaurt şi cereale la micul dejun. Un studiu realizat în Olanda a dovedit că inul (2 linguri de seminţe pe zi) duce la scăderea colesterolului cu 20%! Râșniți-le înainte, căci nefărâmiţate suficient străbat tubul digestiv fără a-şi livra conţinutul.

Studiile au dovedit că uleiul de măsline scade valorile LDL-ului (colesterolul rău) şi le creşte pe cele ale HDL-ului (colesterolul bun). E suficient să consumăm 2 linguri de ulei de măsline pe zi pentru a scădea semnificativ nivelul colesterolului într-o singură săptămână. Folosiţi-l frecvent, atât la gătit, cât şi în preparatele netrecute prin foc.

Fructele cu coaja tare sunt foarte bogate în grăsimi nesaturate, deci şi în Omega-3. Mai ales nucile şi migdalele produc scăderea colesterolului. Mâncaţi zilnic fructe, înlocuind prăjiturile. Dar nu exageraţi, pentru că sunt bogate în calorii.

Renunţaţi definitiv la alimentele care conţin grăsimi saturate, principala sursă de colesterol: mezeluri, carne grasă de porc, vită, oaie, brânzeturi grase, fermentate. Dacă nu puteţi renunţa la carne, alegeţi vânatul. Carnea de cerb, mistreţ sau căprioară e mult mai puţin grasă decât cea de vită. Ca să se frăgezească, marinaţi-o timp de 48 de ore înainte de a o prepara. Alegeţi produse lactate uşoare: lapte degresat, brânză de vaci, iaurt fără grăsimi, preferabil de la ţară.

Mâncaţi zilnic cel puţin un căţel de usturoi. Bulbii conţin un compus al sulfului numit alicină, care răspândeşte un miros caracteristic, dar scade semnificativ colesterolul.

Pentru a prepara o băutură anticolesterol, vărsaţi o cană de lapte de soia în bolul mixerului, adăugaţi două linguri de seminţe de in înmuiate în prealabil şi câteva fructe roşii, proaspete sau congelate. Mixaţi ingredientele. Proteina din soia şi seminţele de in fac să scadă nivelul colesterolului rău şi îl ridică pe cel bun, în vreme ce fibrele conţinute de fructele roşii duc la scăderea valorilor generale ale colesterolului.

Alte metode de scădere a colesterolului:
-  Un tratament naturist deosebit de eficient pentru reducerea colesterolului este uleiul de germeni de porumb, cu condiţia ca acesta să fie utilizat crud, deoarece prin prăjire sau fierbere îşi pierde proprietăţile curative. Îl puteţi folosi cu succes atât la salate, precum şi la mâncăruri gătite, dar în acest caz, uleiul se adaugă la sfârşit, după prepararea la foc.
-  De trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă, se înghite câte o linguriţă cu boabe de muştar. Le puneţi pe limbă şi le luaţi ca pe medicamente, cu apă, fără a le zdrobi. După circa trei săptămâni, colesterolul va ajunge la normal, iar după circa 4 luni şi lipidele din sânge se normalizează.
-  Un foarte bun remediu naturist este ceaiul de ventrilică. Se beau doua căni pe zi de infuzie preparată din o linguriţă de plantă la cană. Nu în ultimul rând, consumaţi multă salată verde, dar de la ţărani, netratată.

Sursa: http://www.formula-as.ro/2008/804/medicina-naturii-44/totul-despre-colesterol-9065 

Dr. Călin Mărginean - Colesterolul, prieten sau dușman?


-->

Un comentariu:

  1. Va rog sa-mi spuneti si mie cat este bine sa dureze o cura cu boabe de mustar .Multumesc mult !

    RăspundețiȘtergere

Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.