sâmbătă, 5 mai 2012

Percepția extrasenzorială




PERCEPȚIA EXTRASENZORIALĂ

Vasile Rudan este cercetător în domeniul fenomenologiilor de frontieră. Timp de trei decenii, a efectuat cercetări experimentale la cererea și sub controlul Armatei. Este autorul descoperirii „efectului Rudan” (1965) în structura energetică externă a organismelor vii - un bioindicator extern al funcțiilor fiziologice vitale, detectabil de la distanțe apreciabile. A participat la misiuni speciale, având ca obiect monitorizarea extrasenzorială a unor ținte umane, aflate în teatre de operațiuni militare. În luna iulie 2010, Vasile Rudan a susținut în București cursul intensiv teoretic și practic de protecție și autoapărare extrasenzorială. Imediat după terminarea acestui curs, Vasile Rudan a suferit un atac cerebral, în urma căruia i-a fost afectată funcția vorbirii și, până în prezent, nu a mai putut continua aceste cursuri. Manualul conţine unele noţiuni ce pot fi dezvoltate în tehnici extrasenzoriale nedorite de autor. Rămâne la latitudinea cititorului cum le va folosi.

Potrivit părerii unui erudit din Comitetul pentru decernarea premiilor Nobel, omul se naşte cu o parte bună şi una rea. Prin educaţie, se încearcă stabilirea unui echilibru între cele două segmente comportamentale ale omului. La educaţie, aş adăuga şi suferinţă. Cu ani în urmă, participând la o ţinută a unei organizaţii iniţiatice mondiale în care dobândisem rangul de Principe al secretului regal, am fost întrebat dacă aveam disponibilitatea să iert pe duşmanul meu cel mai înverşunat. Am răspuns cu sinceritate că Dumnezeu îl poate ierta, dar eu, ca om, nu. Şi am procedat în consecinţă, până m-am îmbolnăvit grav în iulie, 2010.

Nu am dat curs unor recomandări venite din sectorul serviciilor de informaţii privind interdicţia punerii la dispoziţie publică a unor date asupra abilităţilor extrasenzoriale ale omului, obţinute în urma unor cercetări făcute pentru armată şi imediat ce am terminat de predat primul modul din cursul meu de protecţie şi autoapărare extrasenzorială am „făcut” un atac vascular cerebral, care mi-a afectat centrul vorbirii, braţul şi piciorul drept. Iar în primul spital în care am fost internat, a apărut o complicaţie cu un virus necunoscut, care m-a ţinut la pat două luni de zile, în dureri la limita suportabilităţii. În zilele şi în nopţile de chin care au urmat, mi-am spus că nimeni - nici măcar cei mai înverşunaţi duşmani ai mei - nu trebuie să treacă prin suferinţele pe care le înduram eu. Şi atunci am simţit că mi se luminează mintea şi m-am detaşat de universul frământărilor omeneşti. I-am iertat pe toţi cei care mi-au făcut rău, m-am împăcat cu toată lumea. Pentru mine nu mai există inamici. Toţi sunt oameni. Unii indivizi sunt programaţi genetic să facă bine semenilor lor; alţii sunt programaţi să facă rău. Nu e vina lor că s-au născut cu un program cerebral negativ. Viaţa lor e un coşmar, fiind nevoiţi să gândească în permanenţă cum să-și şicaneze semenii, în loc să-şi canalizeze energiile psihice către ceva cu adevărat notabil; iar plata pentru acest comportament se află mai sus de vrerea noastră.

România ocupă primul loc în lume în ce priveşte moartea prin atac vascular cerebral. La fiecare 10 minute pierdem pe cineva din această cauză, inclusiv persoane tinere. Zgomotul şi şicanele zilnice la care este supusă populaţia se află printre cauzele atacului vascular cerebral. Or, zgomotul ambiant şi şicanele pe care ni le facem noi, românii, indică gradul de civilizaţie la care ne aflăm. La români, rea-voinţa faţă de semeni atinge uneori cote paroxistice, sinucigaşe. Ura, invidia şi alte tare omeneşti sunt considerate păcate primordiale în budism şi în alte credinţe. Cel ce urăște, cel ce invidiază pe semenul său, se transformă în killer-ul propriei vieţi şi al vieţilor celor din jur. Creierul său devine calibrat să emane energii negative, ucigaşe, care-și pun amprenta asupra sa, familiei sale şi colectivității umane în care trăieşte.

Din timpuri străvechi, luminaţii omenirii au ajuns la concluzia că numai faptele bune pot da măsură omului. Reverberaţiile acestor cugetări se găsesc în credinţele tuturor popoarelor, de pe toate continentele planetei noastre.
- În creştinism se spune:Ceea ce vrei să facă oamenii pentru tine, să faci tu întâi pentru ei”.
În mozaism: „Ceea ce nu vrei să-ţi pricinuiască alţii, nu le face nici tu lor”.
- În islamism: „Nu este bun credincios cel ce nu gândeşte şi nu face pentru fratele său, ceea ce ar face lui însuşi.”
- În budism: „Arată-le celorlalţi aceeași iubire, bucurie şi milă pe care tu vrei să ţi le arate ei”.
- În hinduism: „Nu pricinui vecinului tău, ceea ce nu vrei tu să înduri din partea lui”.
- În confucianism: „Poartă-te faţă de ceilalţi, aşa cum ai vrea să se poarte ei faţă de tine.”
- În jainism: „La bucurie şi fericire, ca şi la suferinţă şi nevoie, trebuie să tratăm pe ceilalţi ca pe noi înşine”.
- În parsism: „Lumină şi generozitate e cel care nu pricinuieşte celorlalţi ceea ce lui însuși nu-i face bine”.
- În taoism: „Consideră fericirea şi suferința semenului tău ca propria ta fericire şi suferinţă şi dă-ţi silinţa să sporeşti binele, ca şi cum ar fi al tău.”

Acestea nu sunt raţionamente întâmplătoare; ele sunt bazate pe o atentă observare a mediului în care trăim. Să luăm de pildă aerul pe care-l respirăm. Este acelaşi aer pe care un vecin bolnav îl expiră încărcat cu microbi şi cu energii subconştiente negative. Prin urmare, interesul nostru este ca toţi oamenii să fie sănătoşi, mulţumiţi şi fericiţi. Pentru că şi energiile negative pe care le emană semenii noştri în urma îmbolnăvirilor şi nemulţumirilor de tot felul cad asupra noastră sub formă de radiaţii nocive, dătătoare de boli, adesea incurabile. Același aer pe care îl expiră un animal flămând sau bolnav intră în plămânii noștri, aceleași energii negative pe care le emană cad asupra noastră. Energiile subtile negative, ca şi cele pozitive, se propagă pe distanţe nedeterminate. Singura pavăză în menţinerea sănătăţii fizice şi psihice rămâne comportamentul nostru în raport cu biosfera terestră.

Psihismul omului poate deveni sursă de poluare a mediului în care trăim. Omul este suma gândurilor lui. Iar gândul, se ştie, înseamnă energie şi informaţie. Gândul zideşte şi dărâmă. Gândul bun poate vindeca boli incurabile; gândul rău poate îmbolnăvi un om sănătos. Gândurile rele au efecte malefice atât asupra individului care le generează, cât şi asupra celor din jur. Să fim atenţi la gândurile noastre, pentru că ele vor fi destinul nostru: „Fii atent la gândurile tale, pentru că ele vor fi cuvinte. Fii atent la cuvintele tale, pentru că ele vor fi fapte. Fii atent la faptele tale, pentru că ele vor deveni obiceiuri. Fii atent la obiceiurile tale, pentru că ele vor deveni caracterul tău. Fii atent la caracterul tău, pentru că el va fi destinul tău.” (Talmud)

Toate organismele vii – prin urmare şi oamenii – sunt conectate energetic între ele şi nu pot supravieţui în deplină sănătate fizică şi mentală decât în armonie desăvârşită şi în rezonanţă pozitivă cu energiile subtile ale mediului înconjurător. În Universul nostru totul este legat de tot. Popoarele care trăiesc în contradicţie cu aceste cerinţe universale sunt sortite dispariţiei.

Noi, ca specie, ne aflăm în pragul extincţiei. Pe 12 decembrie 2012 a început să se deruleze un fenomen cosmic cu implicaţii terestre majore, ce se repetă la fiecare 26.000 de ani. Soarele se aliniază, împreună cu planeta noastră, pe nucleul galaxiei Calea Lactee. Potrivit descoperirilor ştiinţifice recente, nucleul galaxiei e o gigantică gaură neagră, cu efecte devastatoare asupra corpurilor cosmice din jur. Găurile negre din Univers sunt eminamente paranormale. Nu pot fi explicate prin legile fizicii actuale, au gravitaţie infinită şi pot să „înghită” planete, stele şi sisteme solare. În viitorul apropiat vor fi bulversate magnetosfera solară, magnetosfera terestră, atmosfera şi biosfera, însoţite de o sumă de alte fenomene cosmice şi terestre ce ne vor pune viaţa în grea cumpănă.

În prezent, au loc fenomene precursoare marelui eveniment cosmic, cum ar fi inversarea polarităţii magnetice a planetei noastre - fenomen cu efecte incalculabile asupra atmosferei şi organismelor vii terestre - şi cutremure, erupţii vulcanice şi uragane violente. Potrivit ultimelor măsurători făcute de geofizicieni, polul magnetic Nord se deplasează în direcţia Rusiei cu 64 km pe an. Asta înseamnă mai mult de 175 metri în 24 ore. Se aşteaptă bombardamente cosmice cu asteroizi şi comete la suprafaţa Terrei şi alte fenomene cu urmări previzibile şi imprevizibile.

Magnetosfera terestră este suportul atmosferei, umbrela care ne fereşte de radiaţiile cosmice nocive (vânt solar, radiaţii ultraviolete, infraroşii, gama, X). Magnetismul Pământului este influenţat de magnetismul solar şi de magnetismul lunar; iar magnetismul planetei noastre este în legătură indisolubilă cu componenta magnetică a biocâmpului tuturor vieţuitoarelor terestre, prin urmare şi a omului. Prin ruperea echilibrului dintre magnetosfera terestră şi componenta magnetică a biocâmpului vor apărea dezorganizări ale funcţiilor psihice şi organice ale omului şi ale altor vieţuitoare de pe Terra.

Un alt motiv de îngrijorare constă în accelerarea rezonanţei Schumann, fenomen ce interferează cu bioritmurile cerebrale umane şi afectează procesele de generare a undelor cerebrale, reglării homeostazei şi vindecării, abilităţilor extrasenzoriale ale individului şi perceperea trecerii timpului. Vibraţiile naturale Schumann, cu frecvenţa medie 7,8 cicli pe secundă, se manifestă în cavitatea rezonantă dintre suprafaţa planetei şi baza ionosferei, situată la altitudinea de 60-80 km. Deoarece echilibrul energetic al ionosferei este deteriorat sistematic cu radiaţii electromagnetice emise de miliarde de instalaţii tehnologice terestre și de experimente militare, rezonanţa Schumann a ajuns la frecvenţa medie de 11 Hz şi este în continuă creştere. Din cauza acestui fenomen, pe la mijlocul anilor ’70 a început să se manifeste o bulversare a bioritmurilor cerebrale umane şi animale. Astfel, în prezent, noi, ca specie, trăim subiectiv durata unei zile în doar 16 ore, în loc de 24. 

Bioritmurile cerebrale umane sunt corelate la vibraţiile naturale ale planetei noastre. Orice modificare a frecvenţei Schumann determină dezorganizarea funcţiilor organismelor vii, până la nivel celular. Pentru organismele vii, evoluate, perceperea subiectivă a spaţiului şi a timpului este importantă. De exemplu, statura noastră subiectivă o putem percepe în două moduri diferite: dacă ne apropiem de un plan orizontal situat mai jos de linia privirii noastre - să spunem chiuveta sau cada din baie - şi ne impunem s-o privim de la înălţime, vom avea senzaţia că suntem mai înalţi decât ştiam. Dacă o privim de aproape, vom constata că suntem mai scunzi. Repetând acest exerciţiu, riscăm să pierdem controlul asupra spaţiului în planul vertical.

Important pentru viaţa unei fiinţe nu este timpul calendaristic, ci modul în care individul percepe trecerea timpului cu simţurile sale. Omul poate neutraliza efectul psihic indus de accelerarea frecvenţei Schumann, încât să trăiască subiectiv ziua de 24 ore, într-un interval de timp echivalent cu două până la 28 de zile calendaristice. Există o metodă verificată experimental, de realizare a extensiei subiective a timpului. Dar trebuie să ne gândim bine dacă vrem acest lucru. Pe lângă factorul benefic de prelungire a vieţii, apar efecte nedorite. În cazul îmbolnăvirii de o boală grea sau al altor împrejurări nefavorabile, extensia timpului devine greu de suportat.

Secolul XX a fost secolul marilor realizări tehnico-ştiinţifice. Secolul XXI, apreciază oamenii de ştiinţă lucizi, trebuie să fie secolul dezvoltării psihismului uman – capitol pe care omul l-a neglijat nepermis de mult. Şi această scăpare are implicaţii profund negative la nivelul întregii specii homo sapiens. Comparativ cu lumea animală şi vegetală, omul şi-a pierdut însușirile extrasenzoriale, care erau o garanţie de supravieţuire pe planeta noastră, frământată de fenomene naturale. 

Potrivit concluziilor exprimate de geofizicieni, geologi, vulcanologi, cosmologi, ne aşteaptă fenomene telurice, meteorologice şi cosmice incomparabil mai intense decât cele care se manifestă în prezent. Are loc totodată dezvoltarea fără precedent în istoria scrisă a omenirii a focarelor geopatogene, care devin din ce în ce mai virulente. Şi nu există nicio aparatură tehnică capabilă să ne avertizeze de acest lucru. Să reţinem faptul că animalele sunt dotate din naştere cu abilităţi extrasenzoriale ce le permit să anticipeze calamităţi locale sau regionale şi să procedeze în consecinţă. De pildă, uriaşul val tsunami din 22 decembrie 2004, declanşat de cutremurul cu magnitudinea de peste 9 grade pe scara Richter, care a făcut peste 250.000 de victime umane în zonele de litoral din Asia de sud-est, n-a ucis niciun animal. Animalele, prin super-simţurile lor primordiale, au sesizat fenomenele precursoare cataclismului, au delimitat zonele supuse riscului şi s-au refugiat în interiorul continentului, pe platourile înalte, cu câteva zile înainte de declanșarea marelui cutremur din oceanul Pacific. Oamenii de ştiinţă care au studiat acest comportament au spus că fenomenul este normal pentru lumea animală.

Grosul speciei umane trăieşte în duşmănie cu celelalte specii biologice terestre, de pe poziţia de dominatori ai planetei Pământ. Prin eludarea drepturilor speciilor care au fost înaintea noastră pe Terra, specia umană a făcut o greşeală pentru care vom plăti în viitorului apropiat.

În finalul acestui prolog, semnalez o altă problemă, interzisă discuţiilor publice. În prezent, omenirea se confruntă cu o criză profundă în cadrul speciei. Dominaţia bărbaţilor în conducerea treburilor Terrei trebuia să înceteze de milenii. În mod firesc, trebuia să urmeze epoca matriarhatului. Morminte găsite pe teritoriul Ucrainei, datând de peste 4 milenii, sunt fără echivoc: femeile deţineau prerogative de conducere şi erau îngropate cu arme, iar bărbaţii erau înhumaţi cu podoabe, în morminte separate. La fel stăteau lucrurile şi cu amazoanele de la Dunărea de Jos şi cu amazoanele din pădurile ce mărginesc fluviul Amazon, din America de Sud. Fluviul sud-american, cu cel mai vast bazin hidrografic de pe Terra, poartă numele femeilor luptătoare şi conducătoare ce stăpâneau un imperiu despre care nu se mai vorbeşte. Papa Paul al II-lea a emis ipoteza potrivit căreia Dumnezeu ar putea fi femeie.

Din punct de vedere funcţional, creierul feminin este diferit de creierul masculin. De pildă, la analiza detaliilor, în creierul femeilor se activează 9 centri nervoşi, dispuşi în ambele emisfere cerebrale, ceea ce permite o analiză multilaterală a fenomenelor din mediul înconjurător. În creierul masculin, la analiza detaliilor se activează numai doi centri nervoşi, într-o singură emisferă cerebrală.

Dominaţia bărbaţilor a transformat planeta noastră într-un câmp de luptă perpetuă, pentru putere şi subordonare, fără responsabilitate pentru generaţiile viitoare. Manipulând mass-media mondială, conducătorii bărbaţi au redus femeia la un simplu obiect sexual, privând-o de prerogativele fireşti de conducere a societăţii. Iar efectele negative ale acestei stări de fapt se văd pregnant în unele ţări care au anulat, prin religie, participarea femeilor la viaţa societăţii. Omenirea a rămas la acest capitol în contradicţie cu legile firii. La animalele sociale, femela conduce familia. La elefanţi, lupi, lei, hiene, manguste etc. femelele au rolul conducător, iar masculii se ocupă de protecţia familiei.

Lucrurile pe planeta noastră tind să scape de sub control. Avem şanse de supravieţuire numai prin reconsiderarea relaţiilor cu semenii noştri şi cu celelalte specii terestre și prin activarea abilităţilor noastre extrasenzoriale, aflate în stare latentă în subconştientul nostru din vremuri ancestrale.

Sursa: Vasile Rudan, Manual de supraviețuire


5 comentarii:

  1. omul nu poate fi suma gandurilor sale pentru ca traim intro comuniune de ganduri, fratia gandurilor, comunitatea in care traim.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, omul este suma gandurilor sale plus a celor care gandesc despre el. Si depinde de felul in care gandesc ceilalti despre el - de bine sau de rau. De aceea e bine sa evitam compania oamenilor care au o parere proasta despre noi, ne invidiaza sau ne urasc. Gandurile lor ne pot modifica si fizic si psihic. Sa nu uitam nicio clipa: un gand poate crea o realitate.

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte foarte interesant subiectul !

    RăspundețiȘtergere
  4. Pana la urma nu a lansat cartea "manual de supravietuire"?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pe net nu există nicio semnalare din partea vreunei edituri referitor la această carte. Se pare că renunțarea la publicarea ei a fost pentru autor o „tehnică de supraviețuire”.

      Ștergere

Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.