miercuri, 27 noiembrie 2013

Povestea lui Tommy - câinele care își așteaptă stăpâna în biserică

-->

POVESTEA LUI TOMMY

CÂINELE CARE ÎȘI AȘTEAPTĂ STĂPÂNA ÎN BISERICĂ

Povestea lui Tommy, un ciobănesc german în vârstă de 7 ani, a impresionat o lume întreagă, pe Facebook fiind șeruită de mii de ori. În fiecare dimineață, Tommy intră în biserica Santa Maria Assunta din localitatea italiană San Donaci, provincia Brindisi. Este locul în care, cu câteva luni în urmă, s-a ținut slujba de înmormântare a stăpânei lui, Maria Lochi, o femeie inimoasă, care avea grijă de toți câinii și pisicile străzii, și pe care întreaga comunitate o respecta. De atunci, se duce la biserică în fiecare zi și se așează în fața altarului, așteptând ca Maria să revină la el. Credincioșii sunt impresionați de suferința animalului care nu se despărțea niciodată de stăpâna lui, iar preoții parohiei nu s-au gândit nicio clipă să-l alunge.


Părintele Donato Pana povestește reporterilor de la Daily Mail: „Câinele i-a aparținut Mariei Margherita Lochi, care l-a găsit acum câțiva ani abandonat pe un câmp din apropierea casei ei. De atunci, Tommy a însoțit-o pretutindeni. Maria, care din nefericire a trecut în neființă la 57 de ani, avea grijă și de alte animale fără stăpân, dar Tommy a fost preferatul ei. Venea în fiecare zi la biserică împreună de el și în timpul slujbei câinele se așeza tăcut la picioarele ei.


Tommy a fost prezent și la slujba de înmormântare a Mariei și de atunci vine zilnic la biserică, de îndată ce aude clopotele care vestesc începerea serviciului divin. E foarte cuminte și nu scoate un sunet; nu l-am auzit niciodată lătrând. Și eu mi-am pierdut câinele de curând, așa că nu mă lasă inima să-l gonesc. Îl las în biserică până se termină slujba, după care îi deschid ușa să plece. În prezent, toți locuitorii comunei îl hrănesc și au grijă de el, deși cel mai bine ar fi ca cineva să-l adopte și să-i ofere un nou cămin”.


Povestea lui Tommy este izbitor de asemănătoare cu cea ilustrată în celebrul film „Hachi”, cu Richard Gere în rolul principal, în care un câine credincios își așteaptă răbdător stăpânul la gară, ani de zile după ce acesta a murit. Scenariul filmului s-a bazat pe o poveste adevărată: stăpânul unui câine pe nume Hachiko a murit în 1925 în urma unui accident. Timp de 9 ani după aceea, câinele a continuat să-l aștepte la gara unde sosea cu trenul. Pe locul în care fidelul animal a așteptat zi de zi revenirea stăpânului, japonezii i-au înălțat o statuie.


-->

3 comentarii:

Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.