Riscurile și avantajele unei vieți fără carne + VIDEO (RO)

RISCURILE ŞI AVANTAJELE UNEI VIEŢI FĂRĂ CARNE

Ne plac grătarul, fripturica la cuptor, cârnăciorii mâncaţi la iarbă verde. În același timp, auzim multe opinii împotriva cărnii. O fi mai sănătos să devenim vegetarieni? Ar face asta planeta noastră mai sănătoasă? Sau e mai sănătos să mâncăm nestingheriţi carne? 

Iată cinci motive pentru a consuma produse din carne:

1 – au gust bun

2 – ne fac să ne simţim bine

3 – este o tradiţie americană

4 – sprijină fermierii

5 – așa obișnuiau părinţii noştri

Scuzaţi, dar astea sunt cinci motive pentru a fuma. Cu produsele din carne e mai complicat. Pe acestea cetăţenii americani le consumă în fiecare zi: la cină, la restaurant, pe terasă, la grătar, la o paradă sau, de mii de ori pe an, cu un sos special, cu salată, brânză, murături, ceapă într-o chiflă cu susan. Carnea de vită este, spun spoturile publicitare, mâncarea „tipic americană” – simbol servit fript şi plin de noţiunea de moştenire naţională, precum bărbatul din reclama la Marlboro. În prezent însă, cirezile pe care le mână americanii par depăşite: pentru mulţi, carnea a devenit o obscenitate în bucătărie. Şi asta nu doar din cauza aditivilor asociaţi, deşi o farfurie plină de hormoni, bacterii E-coli sau temuta boală a vacii nebune sunt destul pentru a tăia pofta de mâncare oricui. Motivul principal este acela că cetăţenii americani, mai ales tinerii, au început să practice ceva ce-i sperie pe părinţi: au început să mănânce şi legumele din farfurie! De asemenea, seminţele şi florile!

Conform unui sondaj al revistei Time, efectuat pe un eşantion de 10.000 de adulţi, în jur de 10 milioane de americani se consideră vegetarieni. Alţi 20 de milioane au încercat la un moment dat în viaţa lor să devină vegetarieni. Pentru a vă convinge de mândria tradiţională a cowboy-ului, accesaţi site-ul lui Jody Brown, un văcar din Dakota de Sud şi citiţi sloganurile referitoare la produsele din carne: Vegetarienii nu trăiesc mai mult, ei doar arată mai bătrâni şi Carnea de vită îi face pe bărbați mai puternici, pe femei mai frumoase și pe copii mai isteți. Pentru Brown şi generaţia lui de mâncători de carne, cina reprezintă ceva ce părinţii pun pe masă şi copiii bagă în stomac. Astfel, în casa lui Brown se serveşte carne în fiecare seară, fără obiecții. Totuși, Jody admite că „dacă un vegetarian ar avea o pană în faţa casei mele, aş ieşi să-l ajut”.

Pentru fermierul care trăieşte din vânzarea de carne, sau pentru vegetarianul a cărui dietă ameninţă cu falimentul pe toţi cei ce sacrifică animale, nimic nu mai este simplu. Acum totul este subiect de aprinse dezbateri. Şi niciun aspect al vieţii noastre de zi cu zi nu este supus unor dezbateri mai aprinse decât cel al consumului de produse din carne.

Pentru milioane de vegetarieni, carnea este pur şi  simplu un cuvânt compus din 5 litere. Carnea de viţel generează imaginea îngrozitoare a unei pruncucideri. Mulţi copii, crescuţi sub influenţa unor filme precum Babe sau Chicken Run, refuză să consume carnea eroilor preferaţi şi se orientează spre ceea ce apărătorii animalelor numesc o dietă nonviolentă. Dietele vegetariene reprezintă rezolvarea bătăliei interioare din noi, punându-ne la dispoziţie un complex alimentar conform cu facerea de bine: a fi vegetarian înseamnă a fi uman. Renunţaţi la carne şi salvaţi vieţi! Bineînţeles că una dintre vieţile pe care le-am salva sau cel puţin prelungi este cea personală. Şi aceasta, deoarece a fi vegetarian înseamnă mai mult decât a nu mânca anume lucruri: înseamnă a mânca inteligent. Nu trebuie să ai o concepţie anti-mâncare pentru a gândi astfel. Asociaţia Dieteticienilor Americani afirmă: „Dietele vegetariene planificate cu atenţie sunt adecvate din punct de vedere nutriţional şi ajută la prevenirea şi tratarea unor boli”.

Deci, ce ziceţi? Ar trebui să devenim cu toţii vegetarieni? Nu numai adolescenţii dar şi copiii mici, adulţii, atleţii... toţi? Ne va ajuta acest lucru să trăim vieţi mai lungi şi mai sănătoase? Este acesta un lucru bun pentru oameni de toate vârstele şi pentru cei ce lucrează în domenii de activitate dintre cele mai variate? Putem găsi regimul vegetarian perfect şi ne putem alinia la el? Şi, dacă putem, avem voinţa să o facem?

Există tot atâtea motive pentru a deveni vegetarieni, câte vaci cu ochi blânzi şi copii inocenţi sunt pe lume. Pentru minţile tinere şi impresionabile, a fi vegetarian sună inteligent, etic și cool. La fel cred şi studenţii. Un studiu condus de profesorii de psihologie Richard Stein şi Carol Nemeroff de la Universitatea de Stat din Arizona a relevat că cei care consumă numai salate au fost caracterizaţi ca având standarde morale mai ridicate şi ca fiind mai virtuoşi decât cei care consumă carne. Copiii de azi sunt prima generaţie care trăieşte într-o cultură în care a fi vegetarian este promovat public, având ca motivaţii sănătatea şi protejarea mediului înconjurător. Iar copiii sunt cei care generează dezvoltarea economiei de piaţă. Acest lucru explică în parte creşterea vânzărilor de burgeri vegetarieni din soia, grâu, orez, ciuperci și ceapă în supermarket-uri şi reţelele de restaurante fast-food.

Copiii, care devin vegetarieni într-un ritm mult mai alert decât adulţii sunt acum cei ce-şi educă părinţii. Vânzările de alimente pentru vegetarieni s-au dublat. Restaurante de rang înalt adaugă în meniurile lor preparate fără carne. Tot mai la modă, apar restaurante cu „hrană vie” sau crudă, cum ar fi Roxanne’s în Larkspur, California, unde nu se servesc produse din carne, peşte, pui sau lapte şi unde nimic nu e gătit la temperaturi mai mari de 45°C. „A mânca în restaurantul meu, spune Roxanne, e ca şi cum ai merge într-o ţară nouă, pe care n-ai mai vizitat-o”.

A fi vegetarian implică un sens mai larg. Vegetarienii se împart în mai multe categorii, de la cei care consumă germeni, muguri, mlădiţe, până la aşa-numiţii pesco-pollo-vegetarieni. Cei mai cunoscuţi sunt vegetarienii stricţi, numiţi vegani. Aceştia refuză să consume, să folosească sau să poarte orice produs provenind de la animale. Ei nu mănâncă nici miere, pentru că recoltarea ei presupune oprimarea albinelor. Printre vegetarienii celebri se numără starul rock Moby şi membrul Congresului American din statul Ohio, Dennis Kucinich. Aceştia jură că nu mănâncă produse din carne şi afirmă că se simt mult mai bine când îşi încep ziua cu orez brun şi tărâţe.

Pentru cei convinşi cu adevărat – adică cei care se abţin de la a consuma produse din carne, aşa cum se abţine un membru al Alcoolicilor Anonimi de la băutură – un semivegetarian nu este un vegetarian adevărat. Pentru ei, o denumire precum aceea de pesco-pollo-vegetarian este un oximoron (cum ar fi „semivirgin”). Dacă cei care se declară vegetarieni nu cunosc definiţia cuvântului vegetarian, ne întrebăm cum pot ei să înţeleagă ceva mult mai greu: alimentarea atentă a corpului, indiferent de preferinţe.

Ştim că fructele, legumele, seminţele și nucile sunt sănătoase. Numeroase studii arată că a consuma preponderent aceste alimente înseamnă a reduce riscul apariţiei unor boli cronice (arterită, obezitate, diabet, cancer) şi este un factor favorizant al longevităţii în lumea industrializată. Știm că, în medie, mâncăm prea puţine fructe şi legume şi prea multe grăsimi saturate, între care carnea şi laptele ocupă primele locuri. Rapoartele cercetărilor științifice prezentate la congresele internaționale de alimentație vegetariană ținute la Loma Linda, California, au avut rezultate încurajatoare: o dietă predominant vegetariană are efecte benefice asupra rinichilor şi sistemului nervos şi, de asemenea, poate rezulta şi într-o pierdere în greutate. Se mai arată că consumul de fructe şi legume poate încetini şi chiar inversa procesul de îmbătrânire a creierului, iar persoanele în vârstă care consumă vegetale au în corp un procent mai bun de grăsimi.

Este oare posibil ca dietele vegetariene să influenţeze negativ sănătatea unui individ? Aceasta este o problemă complexă. Există un regn vegetal absolut fantastic în jurul nostru. Este deci imposibil ca el să nu ne dea posibilitatea să ne hrănim complet. 

Producătorii de carne recunosc că dietele vegetariene pot fi sănătoase. Ei răspund şi cererii de produse din carne mai slabe. Comisia Naţională a Cărnii de Porc susţine că, faţă de acum 20 de ani, carnea de porc conţine în medie cu 31% mai puţine grăsimi, cu 14%  mai puţine calorii şi cu 10% mai puţin colesterol. Ei menţionează, de asemenea, nevoia de vitamina B12. Kurt Graetzer, preşedintele Programului de instruire în procesarea laptelui, subliniază scăderea consumului de lactate nu numai în rândul vegetarienilor stricţi, ci şi al copiilor, şi declară că „practic, suntem în situaţia de a creşte copii ce vor suferi cu siguranţă de osteoporoză”.

Michael Jacobson, director al Centrului de Ştiinţe de Interes Public din Washington, consideră multe dintre argumentele producătorilor de carne şi lactate ca disperate, adevărate poveşti, menite să sperie populaţia: „Se maschează de fapt interesele egoiste ale acestei industrii, susţine el, atunci când se subliniază deficienţele de vitamina B12 (care se găseşte din belşug în drojdia de bere, cereale sau soia), în timp ce mii de oameni mor prematur din cauza cantităţii prea mari de grăsimi saturate, pe care le acumulează din carne sau produsele lactate”.

Într-adevăr, după declaraţiile lui David Pimentel, ecologist la Universitatea Cornell, americanul obișnuit consumă 112 g de proteine pe zi, adică o cantitate dublă faţă de cea recomandată de Academia Naţională de Ştiinţe: „Acest lucru are implicaţii în apariţia cancerului şi pune presiune asupra sistemului urinar. Împreună cu proteina din carne, corpul primeşte şi o cantitate foarte mare de grăsimi, ceea ce creşte riscul afecţiunilor cardiovasculare”, susţine Pimentel. El argumentează că dietele vegetariene sunt mult mai benefice pentru mediu decât cele care conţin produse din carne. „Hrana animalelor americane (seminţele, cerealele) ar putea hrăni 800 de milioane de oameni şi, dacă ar fi exportată, ar aduce în vistieria SUA 80 de miliarde de dolari anual. Animalele hrănite cu seminţe consumă 100.000 de litri de apă pentru fiecare kg de carne pe care îl produc, în comparaţie cu 2.000 de litri, cât sunt necesari boabelor de soia ca să ajungă la maturitate. Producerea de proteină animală solicită și o cantitate foarte mare de combustibil, de 8 ori mai mult decât pentru producerea de proteină vegetală. Populaţia de vite, păsări, porci etc. din SUA consumă de 5 ori mai multă hrană decât populaţia ţării. Iar acestea sunt în număr de 7 miliarde, adică 25 de animale pe cap de om!”, mai spune Pimentel.

În spiritul corectitudinii, pentru crescătorul de vite Jody Brown şi specia lui pe cale de dispariţie, prezentăm mai jos două argumente în favoarea consumului de carne:

1. Un prim argument adus e acela că ne-a dezvoltat ca specie. „N-am fi evoluat niciodată dacă n-am fi consumat carne - susţine Katharine Milton, antropolog la Universitatea Berkeley, California. Primatele vegetariene (gorilele şi urangutanii) sunt mult mai puţin sociabile decât cimpanzeii carnivori, motivul fiind faptul că hrănitul le ia mult mai mult timp. Umanoizii au făcut un îndrăzneţ salt înainte: acum 2,5 milioane de ani, ei sfărâmau oasele animalelor pentru a mânca măduva. Consumau ţesutul muscular bogat în proteine, ficatul animalului, creierul, toate bogate în substanţe nutritive. Umanoizii au evoluat datorită consumului ridicat de carne şi şi-au dezvoltat inteligenţa consumând glucoză, pe care o găseau în fructe, rădăcini şi tulpini. Acest regim de carne şi glucoză a dat omului primitiv energie să muncească sau, mai degrabă, energie pentru a convieţui în societate, pentru a cânta, pentru a dezvolta cultura, arta, războiul. Şi, în final, acum aproape 10.000 de ani, au avut energia de a dezvolta agricultura şi comerţul, sistem folosit în prezent de cei ce vor să devină vegetarieni”.

2. Cel de-al doilea argument în favoarea consumului de carne este o problemă etică, de drepturi ale animalelor. Un studiu arată că simpla înființare a unei plantaţii duce la reducerea cu 50% a populaţiei de iepuri. Procentul creşte cu fiecare trecere a tractorului, cu fiecare semănare şi recoltare. Iepurii, şoarecii de câmp şi fazanii reprezintă victimele colaterale ale industriei vegetariene, susţine Steven Davis, profesor de ştiinţe veterinare la Universitatea de Stat din Oregon. Prin contrast, animalele care se hrănesc cu iarbă, cum ar fi vitele, produc alimente şi nu este astfel necesară intrarea pe câmp cu tractoarele sau alte echipamente. Aplicând teoria lui Regan privind minimul de daune produse, Davis propune obţinerea întregii producţii de carne şi lactate de la animalele care pasc, şi anume vaci şi oi, înlocuind astfel carnea de porc sau de pui. În concordanţă cu aceste calcule, s-ar înregistra o scădere a mortalităţii animale cu 300 milioane de capete anual (numărând şi animalele domestice şi pe cele de pe câmp), o scădere mai pronunţată decât în urma regimurilor vegetariene stricte.

Morala: Nu există masă gratuită, nici chiar pentru vegetarieni. În acest moment, omul este poziţionat în vârful ciclului alimentar şi se hrănește cu fiinţele poziţionate sub el. „Poate să ia ceva timp, spune actriţa vegetariană Mary Tyler Moore, dar va veni vremea când ne vom uita în urmă şi vom spune: Doamne, vă vine să credeţi că la începutul secolului XXI oamenii încă se mai hrăneau cu animale?”.

Sursa: Revista Time/2002, trad. CătălinaPieptea

Jonathan Foley - Celălalt adevăr incomod
(The other inconvenient truth) (RO)