duminică, 27 martie 2016

Uniunea Europeană - o nouă Uniune Sovietică? + VIDEO (RO)


UNIUNEA EUROPEANĂ – O NOUĂ UNIUNE SOVIETICĂ?

Împreună cu Soljenițîn și Saharov, disidentul Vladimir Bukovski a zguduit comunismul anilor '70, devenind, după plecarea în Occident, unul dintre cei mai înverșunați critici ai regimului sovietic. În Anglia, unde s-a stabilit, în America, unde și-a luat doctoratul, în Germania și în alte țări, unde a fost tratat de mari șefi de stat ca partener de discuții egal, Bukovski a apărat libertățile și drepturile omului din Est cu disperarea celui care și-a petrecut în închisoare 12 ani și jumătate. În anul 2008, cartea sa, Uniunea Europeană... o nouă URSS?, a fost publicată și în România. Iată un fragment din recenzia făcută de Silviu Man cu acest prilej și un film de 5 minute, ce explică întrebarea din titlu:

«Pentru români, Uniunea Europeană este una dintre cele mai recente obsesii naţionale. Dacă la începutul anilor ’90 clasa conducătoare se încorda într-un găunos „Nu ne vindem ţara!” (slogan cât se poate de previzibil – populaţiei i se livrase sistematic, după sfânta reţetă comunistă, imaginea unui Occident hulpav, ros de cancerul capitalismului), de câţiva ani buni, aceeaşi clasă conducătoare trimite bezele Bruxelles-ului, în timp ce se străduiește să plombeze cu acquis comunitar cariile sociale autohtone.

Ce este Uniunea Europeană pentru noi? Pentru cei mai mulţi dintre români este numele de cod al unui jandarm continental cu glas patern, studii superioare şi cravată, mirosind a Dior şi a bună-credinţă, singurul care-i mai poate scutura pe aleşii noştri corupţi. Cineva exulta pe forumul unui ziar: „Văd în organismele UE singura noastră salvare din mocirla imoralității în care ne tăvălim de atât de mult timp” - deci, singura modalitate prin care am putea să scăpăm de mizeria lăsată de comunism şi perpetuată cu meticulozitate după Revoluţie. Uniunea Europeană este o instanţă care are dreptul să dea directive în ceea ce pivește mărimea castraveţilor, gradul de curbură al bananelor şi al beţelor de chibrit (nicio exagerare, cei neinformaţi pot verifica), cercetarea ştiinţifică, transhumanţa şi libertatea de exprimare pe internet (recent s-a pus problema înregistrării bloggerilor din UE!), ţigările şi băuturile energizante.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană este un donator universal, care pompează generos bani (ne)rambursabili pentru comunele sărace, pentru infrastructură, pentru agricultură şi educaţie. Un prieten al democraţiei, al păcii şi al drepturilor omului. Un Olimp al experţilor, al specialiştilor, al tehnocraţilor. Un paradis aseptic al bunurilor de consum, confortului, plăcerii, lipsei de prejudecăţi dar şi al eficienţei, corectitudinii (politice), transparenţei şi ordinii. Furnizorul unic de fericire.

În toată ţara, steagurile albastre cu steluţe flutură vesel pe primării, hoteluri, biserici. UE ne-a adus cristalinul prefix „euro-” (ce poate fi montat cu uşurinţă pe orice noţiune) şi ideea că a fi european înseamnă a trăi în cea mai bună dintre lumile posibile. „Eurosceptic”, „euroentuziast” au devenit noi categorii ontologice. Timpul nostru istoric are ca punct de reper major data de 1 ianuarie 2007. Dar nu ne punem întrebarea „Cu ce preţ?”, pe care și-ar pune-o o persoană responsabilă, aptă de calcule pe termen lung, ci preferăm să ne întrebăm fripturistic: „Nouă ce ne iese”?

Dar ce ştim, de fapt, despre Uniunea Europeană? Identitatea acestui organism este nebuloasă pentru noi. Care este structura ei, care sunt relaţiile dintre diversele comitete şi comiţii, cum se aleg membrii acestora? Sunt întrebări lipsite de importanţă pentru cei mai mulţi dintre noi. Nu ştim care este scopul Uniunii dincolo de declaraţiile stafidite, nu ni se pare paradoxal că un organism instituţional care trebuie să funcţioneze eficient (ab)uzează de o limbă de cauciuc, care abundă în concepte imprecise, secătuite de sens. Nu ne miră deloc că o simplă uniune economică a deviat într-un sistem care impune standarde culturale.

Cartea lui Vladimir Bukovski, tradusă de Dan C. Mihăilescu, ridică semne de întrebare asupra procedeelor de lucru europene şi dă câteva clarificări în privinţa originii acestora».

Vladimir Bukovsky: Uniunea Europeană – Noul Soviet? (RO)




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.