sâmbătă, 28 mai 2016

Nu există colesterol bun și colesterol rău


NU EXISTĂ COLESTEROL BUN ȘI COLESTEROL RĂU!

La fiecare 5 ani, Comisia consultativă de recomandări nutriționale din Statele Unite (DGACDietary Guidelines Advisory Committee) întocmește un raport care influențează semnificativ comunitatea științifică din întreaga lume, în ceea ce privește alimentația și sănătatea. Recomandările acestei comisii modifică în mod direct rapoartele privind nevoile nutriționale umane pentru menținerea stării de sănătate, prescripțiile date de medici și dieteticieni, alimentația din școli, rețetele firmelor care produc alimente și publicitatea produselor alimentare.


Liniile directoare din anul 2015 prezintă o schimbare radicală față de anii precedenți, în ceea ce privește colesterolul. Anterior, DGAC recomanda limitarea consumului de alimente care conțin colesterol la mai puțin de 300 mg/zi. În 2015, această comisie a modificat recomandarea, deoarece dovezile științifice au arătat că nu există o legătură între consumul de colesterol prin alimentație și nivelul acestuia din sânge. În conformitate cu concluziile raportului Asociației Americane de Cardiologie (AHA – American Heart Association) „colesterolul este un nutrient al cărui consum mărit nu reprezintă o problemă de sănătate”, adică nu afectează nivelul colesterolului din sânge! Practic, această concluzie contrazice recomandările anterioare, care au schimbat obiceiurile alimentare ale americanilor, și nu numai ale lor. Cu acest raport și cu noile instrucțiuni ale AHA, cea care eliberează aprobările privind utilizarea medicamentelor pentru colesterol, a căzut și bastionul statinelor și al recomandărilor nutriționale în acest sens.

Colesterolul este un factor bun. Este produs în proporție de 85% de însuși organismul nostru și este un element de bază pentru menținerea vieții. Asimilarea lui din alimente este de numai 15% și nu afectează nivelul lui în sânge. Ca urmare a implicării în unele funcții ale organismului, nivelul colesterolului în sânge poate crește, dar nu pentru că am absorbi mai mult din alimente, ci pentru că uneori este necesar pentru repararea unor defecțiuni ale celulelor și țesuturilor. Într-o astfel de situație, organismul nostru își crește producția endogenă de colesterol, pentru a ajuta mecanismele de reparare.

Fiecare dintre noi este diferit și are nivelul colesterolului determinat genetic. Nu există dovezi științifice care să ne permită să definim nivelul „normal”. Valorile acceptate ale colesterolului sunt acum între 150 și 320 mg/dl! Dacă o persoană are o valoare care de obicei este în jur de 220 ml/dl și aceasta crește la un moment dat, înseamnă că undeva, în organism, există o problemă și este nevoie de mai mult colesterol, pentru a o repara. Colesterolul mărit nu este un factor de risc, ci un mijloc de a corecta defecțiunea. Soluția ideală ar fi să identificăm inflamația cronică și să intervenim, ajutând organismul să finalizeze procesul. Din păcate, această vânătoare a colesterolului a determinat populația să evite alimente cu o valoare nutritivă ridicată, cum ar fi ouăle, peștele, fructele de mare, untul biologic etc., și să-și crească în același timp consumul de zahăr și alimente procesate, ceea ce a provocat adevărate epidemii de obezitate, diabet, boli de inimă, cancere și boli autoimune.

Ce este, mai exact, colesterolul? Este o moleculă de grăsime produsă în ficat, necesară pentru o mulțime de funcții din organism. Este esențial pentru crearea de componente cheie, cum ar fi membranele celulelor, pentru funcționarea sistemului nervos și a unui număr mare de hormoni, printre care cei masculini și feminini. De asemenea, este folosit drept combustibil pentru mușchiul cardiac, cel mai important organ al corpului uman. De reținut: 3/4 din colesterolul care circulă în sânge este produs de organism, și doar 1/4 este absorbit din alimente.

Cum devine colesterolul un factor de risc pentru vasele noastre? Facultatea de medicină de la Harvard a afirmat într-un articol recent că tratarea colesterolului ca pe un sistem hidraulic, care ar duce la înfundarea arterelor noastre, nu mai este valabil. O mulțime de date arată că nivelul crescut al colesterolului este asociat cu prezența în corp a unor inflamații. Inflamația este un termen des întâlnit, dar care nu este foarte clar pentru unii dintre noi. Se asociază cu multe probleme de sănătate și mai ales cu bolile de inimă. De fapt, inflamația e un lucru bun, o funcționare normală. Este pregătirea organismului pentru a face față unei amenințări, interne sau externe. O inflamație în corpul nostru:
- determină constricția vaselor de sânge, pentru a reduce pierderile de sânge în caz de sângerare;
- crește coagularea sângelui, din același motiv;
- crește numărul de celule albe, pentru a împiedica dezvoltarea microbilor;
- multiplică celulele, pentru a repara defecțiuni;
- crește nivelul de colesterol din sânge, pentru a susține mecanismele de mai sus.
Așadar, nivelul crescut al colesterolului nu înseamnă că ceva nu merge bine în vasele noastre de sânge, colesterolul nu este personajul negativ al procesului. Dimpotrivă, nivelele foarte scăzute ale colesterolului sunt asociate cu un pericol crescut de sângerare, din cauza vaselor rupte.

Colesterolul este, de fapt, un indicator al riscului cardiovascular, nu cauza! Un indicator sigur al inflamației cronice este PCR (proteina C reactivă). Este folosit ca marker al inflamației vaselor de sânge și al riscului bolilor de inimă. Astfel:
- Cu PCR sub 1 mg/lt avem un risc mic de episoade cardiovasculare;
- Cu PCR între 1 și 3 mgr/lt avem un risc mediu;
- Cu PCR peste 3 mgr/lt riscul este mare.

Din cele de mai sus, deducem că nu există colesterol bun și colesterol rău. Acesta este și motivul pentru care unii oameni cu valori ridicate ale colesterolului pot trăi până la adânci bătrâneți, iar alții, cu valori scăzute, pot avea probleme cardiace serioase și o sănătate șubredă. Problema principală este dacă există o inflamație și dacă organismul nostru este capabil s-o gestioneze repede și eficient. Prin urmare, dacă organismul are nevoie de mai mult colesterol pentru a rezolva o problemă, nu este deloc util și benefic să-l reducem.

Cum au rezultat limitele actuale? În anul 2004, o comisie de specialiști din Statele Unite (US National Cholesterol Education Program) recomanda tuturor celor care prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare să-și reducă cât mai mult nivelul colesterolului. În 2006, o revizuire publicată în Annals of Internal Medicine constata că nu există suficiente date care să susțină atingerea unui nivel scăzut al colesterolului, sau date care să justifice stabilirea unei valori țintă. Ce să mai crezi?

Ce se întâmplă dacă nivelul colesterolului scade foarte mult? E posibil să se întâmple o serie de lucruri neplăcute în corpul nostru. Așa cum am menționat mai sus, colesterolul este o moleculă importantă pentru funcționarea optimă a organismului. Suntem obișnuiți să auzim lucruri rele despre el, dar adevărul este că organismul are nevoie de colesterol pentru a funcționa corect. Prezența lui este o condiție de bază pentru viață. Membranele celulare ale tuturor organismelor vii de pe planetă au ca element de bază colesterolul. Dacă acesta n-ar exista, nici viața n-ar exista.

Nivelul scăzut al colesterolului este asociat cu:
- Depresie. Colesterolul este necesar pentru producerea de serotonină.
- Disfuncții sexuale. Colesterolul este necesar pentru producerea de testosteron și estrogen.
- Boli neurologice. Creierul conține 1/4 din tot colesterolul din organismul nostru.
- Nivel scăzut de vitamina D. Organismul nostru produce vitamina D din colesterol.

Ce putem face? Trebuie să ne reducem riscul inflamațiilor – alimentația greșită, supragreutatea, lipsa de mișcare, stresul – și să ne preocupăm să existe toate elementele necesare corpului nostru, astfel încât acesta să funcționeze în parametrii optimi. Nu vom reuși să ne menținem sănătoși cu panica și dacă ne perturbăm echilibrul biochimic al organismului. Suntem sănătoși atunci când facem lucruri care creează și ameliorează starea sănătății noastre.

Surse: aici și aici


5 comentarii:

  1. daca aceasta teza este reala, nu considerati c-ar fi bine ca toti medicii cardiologi sa primeasca asta printr-un E-mail sau mai bine toti medicii? si-n plus in toate congresele cardiologilor care sunt subventionate din fondurile institutelor farmaceutice si unde se pledeaza in favoarea statinelor care distrug omul dar ,,fac plinul" furnizirilor si al liderilor de opinie !

    RăspundețiȘtergere
  2. Pai si Sortis cine sa mai recomande? ROMANI!!! Luati medicamente :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Interesant articolul, trebuie sa ma duc la doctor pentru a-mi verifica colesterolul.

    RăspundețiȘtergere
  4. Colesterolul nu e o grasime !!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Colesterolul, în sine, este un alcool pe bază sterol. El se găsește în membrana celulelor și în țesuturile organismului și este transportat în sânge. Colesterolul nu se absoarbe prin alimentație, ci se sintetizează în organism. Fiind insolubil în apă, el nu există liber în corp. Transportul lui se realizează prin intermediul lipoproteinelor (lipide = grăsimi), care duc colesterolul și grăsimile în interiorul organismului. Toate celulele lipoproteice sunt învelite la exterior cu un strat care conține colesterol. De aceea colesterolul este considerat o substanță grasă.

      Ștergere

Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.