luni, 27 iunie 2016

Ce au copiat creștinii din mitologia păgână + documentare (RO)




CE AU COPIAT CREŞTINII DIN MITOLOGIA PĂGÂNĂ

Nu-l poți convinge de nimic pe un credincios, pentru că credința lui nu se bazează pe dovezi, ci pe o profundă nevoie de a crede. Carl Sagan, astrofizician

Creştinii timpurii şi păgânii aveau multe practici şi ritualuri comune, spun autorii britanici Timothy Freke şi Peter Gandy, care demonstrează că creştinii au copiat mult de la păgâni. Cartea lor, The Jesus Mysteries (Misterele lui Iisus) este o cercetare a creștinismului timpuriu, când, prin intervenția directă a Împăratului Constantin, mai multe secte creștine au fost obligate să se unească sub o credință comună, care să se constituie în religia oficială a Imperiului Roman. Studiind religiile din zona Mării Mediteraneene și din Orientul Apropiat, cei doi au descoperit paralele evidente între divinități ca Osiris, Dionisos, Attis, Mithra și Iisus. Astfel, ei au ajuns la concluzia că, de fapt, Iisus, ca personaj istoric, identificabil individual, n-a existat niciodată în realitate, ci este o reinterpretare contopită în conceptul păgân de „om bun” al Gnosticilor, secta care a stat la originea creștinismului. Dar nu putem ignora faptul că şi unele practici creştine au fost împrumutate de adepții cultelor păgâne, cum ar fi cultul lui Mithra, în secolul III e.n., mithraismul şi creştinismul fiind principalii competitori pentru afilierea religioasă a cetăţenilor romani. Dar dogma creştină a împrumutat şi de la alte religii, mai vechi, nu doar de la cele contemporane ei.


Horus şi Iisus

Horus, la fel ca Iisus, a fost născut dintr-o fecioară (Isis) şi a fost singurul fiu al zeului Osiris. Naşterea lui a fost vestită de Sirius, steaua dimineţii. Seth încearcă să-l omoare pe Horus, dar Osiris previne fapta, spunându-i mamei lui Horus: ,,Vino tu, zeiţă, ascunde-te cu copilul tău!”. Aceeași situaţie se întâlnește şi la Iisus, un înger spunându-i lui Iosif: ,,Scoală-te, ia pruncul şi pe mama lui şi fugi în Egipt”. Ca și în cazul lui Iisus, nu se ştie nimic despre viaţa lui Horus între vârsta de 12 şi 30 de ani. La 30 de ani sunt botezaţi amândoi, iar soarta celui care-i botează este aceeași - este decapitat. Minunile realizate de Horus sunt aceleaşi cu ale lui Iisus: amândoi merg pe apă, vindecă bolnavi, redau vederea, exorcizează, sunt crucificaţi, coboară în iad şi învie după trei zile.

Krishna şi Iisus

Conform Bhagavata Purana (Poveştile divine şi eterne ale Zeului Suprem), Krishna s-a născut fără existenţa unei uniuni sexuale, ci prin ,,transmisie mentală”, de la mintea lui Vasudeva în pântecele mamei, Devaki. Atât Iisus, cât şi Krishna erau numiţi zei sau fiii Zeului Suprem. Amândoi au fost trimişi din rai pe pământ, luând chip uman, numiţi salvatori şi fiind a doua persoană a Trinității. Tatăl lui Krishna era tot tâmplar, tatăl lui adevărat fiind tot un spirit. Amândoi au fost vizitaţi la naştere de înţelepţi sau păstori, ghidaţi de o stea. În ambele cazuri, îngerii îi avertizează pe părinţi că liderul local vrea să-i omoare, şi fug împreună cu pruncul: Maria şi Iosif se refugiază în Muturea, părinţii lui Krishna fug în Mathura. Iisus este numit ,,leul tribului iudaic”, în timp ce Krishna este numit ,,leul tribului Saki”. Minunile înfăptuite de cei doi sunt aceleaşi, amândoi începând cu vindecarea unui lepros. Ambele zeităţi au parte de o ultimă masă, sunt crucificate şi reînvie după 3 zile.

Iisus şi Mithra

Mulţi creştini timpurii celebrau naşterea lui Iisus pe 6 ianuarie (creştinii armeni respectă și astăzi această tradiție). În Alexandria, naşterea zeului Aion (zeitate elenă, asociată cu timpul) era sărbătorită tot pe 6 ianuarie. Spre deosebire de alte culte romane de mistere, cele mithraice nu erau publice, cultul lui Mithra fiind restricționat la iniţiaţi. Doar ei puteau practica acest cult în secret, în Mithraeum. Festivalul Natalis Invicti (naşterea lui Sol Invictus, Soarele neînfrânt) ţinut pe data de 25 decembrie, era un festival al soarelui, nicidecum al misterelor lui Mithra.

Conform tradiţiei creştine, Iisus Hristos a murit în ziua de 23 martie şi a înviat pe 25 martie. Aceste date coincid cu moartea şi învierea lui Attis, zeul frigian al vegetaţiei, asociat cu moartea și învierea. Tamuz a fost și el un zeu al vegetației, sumerian de data aceasta. Când zeița Inanna s-a îndrăgostit de el, lucrurile s-au complicat. Potrivit Epopeii lui Ghilgameș, toți bărbații iubiți de Inanna sfârșeau rău. Tamuz n-a făcut nici el excepție. Dar, o dată ajuns în împărăția morților, Inanna a regretat, a mers să-l salveze și l-a transformat într-un zeu. Și de-atunci, an de an face același lucru: Când Tamuz moare, lumea este lovită de secetă, iar când vin ploile și culturile încep să crească, e semn că Tamuz a fost din nou înviat.

Botezul era un ritual de bază, atât pentru creştini cât şi pentru cei ce-l venerau pe Mithra. Creştinii practică botezul prin scufundare în apă. Se spune că Sfântul Ioan Botezătorul a început să boteze oamenii în apa Iordanului, pentru a-i curăţa de păcate. Conform poveștilor creştine, acesta l-ar fi botezat chiar şi pe Iisus. La antici, botezul era o practică curentă. Și în religia mithraică se practica botezul prin scufundare în apă. În acest sens, chiar Justin Martirul şi Filozoful, apologet creștin, spune în lucrarea sa „Apologetica”: Când diavolii au auzit despre această spălare vestită de profet, i-au pus pe cei ce intră în templele lor, pentru a le aduce jertfe de băutură şi arderi de tot, să se stropească şi să se spele în întregime după ce se îndepărtează [de locul sacrificiului], ca să intre în sanctuarele unde se află imaginile lor. Creştinii iniţiau convertiri prin botez în martie şi în aprilie. Mithraismul îşi iniţia membrii în aceeaşi perioadă. Creştinii se botezau dezbrăcaţi, iar după scufundare îmbrăcau o haină albă, purtau pe cap o coroană şi, ţinând în mână o lumânare, intrau în biserică. Adepţii cultului lui Mithra aveau acelaşi ceremonial, singura diferenţă fiind că ei mergeau în templu cu torţe.

„Pâinea şi vinul” sau Euharistia constituie un punct cheie în religia creştină. Într-o inscripţie dedicată lui Mithra se scrie: Cel ce nu va mânca din trupul meu şi nu va bea din sângele meu, astfel încât el să se unească cu mine şi eu cu el, acela nu va cunoaşte salvarea.

Sf. Justin Martirul şi Filozoful spune despre aceasta următoarele: Ştiţi, sau puteţi afla, că în cadrul riturilor mistice prin care este iniţiat cineva, se așează pâine şi un pahar cu apă, prin rostirea anumitor incantaţii. Acest fapt l-a făcut pe Firmicus Maternus, apologet creştin, să declare, plin de ură: Veninul unei otrăvi purtătoare de ciumă ai înghiţit, o băutură dătătoare de moarte ai băut, în pornirea funestei tale nebunii. Urma de neînlăturat a acestei hrane e moartea, ca pedeapsă. Ceea ce te lauzi că ai băut ca dătător de viaţă te împinge la moarte. Altu-i alimentul care dă mântuirea şi viaţa; caută pâinea lui Hristos, băutura lui Hristos!

În Biblie, se spune: Şi le-a zis Iisus: Adevărat vă zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veți avea viaţă în voi. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi. Trupul Meu este adevărata mâncare şi sângele Meu, adevărata băutură. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru el.

Tot Biblia spune că Iisus a fost crucificat între doi hoţi, unul mergând în rai, iar celălalt în iad. În misterele lui Mithra, o imagine des întâlnită este aceea a lui Mithra flancat de doi purtători de torţe, câte unul pe fiecare parte, unu dintre ei ţinând torţa îndreptată în sus, iar celălalt în jos. Acestea simbolizau accederea în rai sau căderea în iad.
Sunt multe asemănări între religia lui Mithra şi creştinism. Sfântul Augustin afirma că preoţii lui Mithra venerau acelaşi zeu ca şi el. Adepţii ambelor religii aveau un ritual ce implica pâinea, și acesta purta denumirea de missa.
Atât creştinismul, cât şi cultul lui Mithra aveau în total 7 taine.
Epifania, pe 6 ianuarie, era o serbare în care adepţii lui Mithra celebrau vizita magilor la noul zeu născut. Biserica Creştină adoptă această tradiţie în secolul al IX-lea e.n.

Care sunt motivele asemănărilor dintre păgâni şi creştini?

Creştinii au copiat de la păgâni. Aceasta este cea mai plauzibilă teorie. Celsus, un filozof grec care a trăit în sec. al II-lea e.n., a contestat veridicitatea creştinismului. El spune că ,,această religie recentă este o reflexie palidă a credinţelor păgâne”. Conform „Enciclopediei catolice”, Celsus afirma că creştinii au copiat concepte de la alte culte: ,,Ideile creştine referitoare la originea Universului sunt comune tuturor oamenilor şi înţelepţilor din Antichitate”.

O lucrare a diavolului de a încerca credinţa creştinilor

Diverşi autori creştini, precum Irenaeus (episcop de Lyon, 120 e.n.), Justin martirul (apologet creştin, 100-165 e.n.), Tertulian (teolog creştin, 160-220 e.n.) au concluzionat că asemănările dintre păgânism şi creştinism sunt doar nişte încercări ale diavolului de a imita. Se spunea că diavolul folosește ,,plagiat prin anticipare”, adică atacuri preventive împotriva credinţei, cu câteva secole înainte de naşterea lui Iisus, cu scopul de a convinge oamenii că Iisus este doar o copie a celorlalţi zei, şi de a distruge credibilitatea creştinismului în ochii oamenilor.

Coincidenţe?

Punctele asemănătoare între unele religii pot fi coincidenţe, spun unii. Ar exista multe cazuri în religia comparată, unde se observă credinţe sau practici asemănătoare între două religii, fără să existe o legătură între cele două, dându-se ca exemplu structurile piramidale din Egipt, care seamănă cu cele din Mexic. Similar, aproape toate religiile împărtășesc o reciprocitate etică, precum regula de aur – tratează-i pe cei din jurul tău aşa cum ai vrea să fii şi tu tratat. Totuşi, cele aproape 200 de coincidenţe perfecte între evenimentele din viaţa lui Iisus şi cele ale lui Horus, precum şi cele 346 de analogii dintre Hristos şi Krishna, fac ca această teorie să nu fie credibilă. Asemănările dintre creştinism şi religiile păgâne sunt dovada faptului că multe dintre componentele esenţiale ale credinţei creştine sunt de origine păgână și  multe dintre evenimentele atribuite vieţii lui Iisus (naşterea din fecioară, învierea oamenilor, vindecările miraculoase, exorcismul, crucificarea, învierea etc.) sunt mai vechi de 4500 de ani şi inspirate tot din mitologia păgână.

Sursa: aici

Așadar, vedem că, într-adevăr, în culturile și religiile lumii există multe personaje care mor și învie. Să deducem de-aici că biografia lui Iisus este și ea întemeiată pe un mit? Sunt trei motive principale să credem asta:
1. Nu există nicio dovadă istorică a existenței unei persoane cu numele de Iisus Hristos. Nicio consemnare istorică din acea perioadă nu menționează vreun personaj cu acest nume, care să fi ținut predici, să fi făcut minuni și să fi fost crucificat.
2. Povestea vieții lui Iisus și practicile creștinismului timpuriu seamănă izbitor cu cele ale zeilor păgâni și cu practicile misterioase ale cultelor devotate acestor zei.
3. Evangheliile și Biblia nu sunt documente istorice. Ele au fost scrise de către autori anonimi, la 100-300 de ani după perioada în care se spune că ar fi trăit Iisus Hristos. Aceste scrieri sunt pline de erori, contradicții, greșeli de traducere, corecturi și eliminări de pasaje.

Îndoiala legitimă a unor cercetători și istorici obiectivi a dus la apariția unor lucrări care demonstrează non-existența acestui personaj biblic. Aveți mai jos câteva dintre ele. Pentru descrierea detaliată dați clic pe fiecare link:








Această listă este departe de a fi completă. În ultimii ani, adevărul despre personajul Iisus Hristos a fost larg dezbătut de către filozofi, oameni de știință și istorici. Cu toate acestea, în unele țări, numărul celor care cred în mitul Iisus, așa cum este el relatat în Noul Testament, este în continuă creștere. Care să fie explicația? Conform cercetătorului Leon Benjamin (un fost creștin) „acest fapt dovedește că cei mai mulți oameni nu cunosc istoria religiilor, a Bibliei și a creștinismului”. În același timp, însă, există țări în care asistăm la o creștere a numărului ateiștilor. În Statele Unite și Marea Britanie, de pildă, au apărut chiar grupări ateiste care și-au creat propriile biserici, numind ateismul „o religie”.

Pe aceeași temă citiți și articolul: Léo Taxil – Viața lui Iisus, care are atașat documentarul excepțional „Conspirația Imperiului Roman pentru a-l inventa pe Iisus”, aici:

Istoria secretă a religiilor – David Icke (RO)



Isus la umbra unei îndoieli (RO)







2 comentarii:

  1. Imi place un pasaj din Scriptura ca zice: „Dar omul firesc nu primeste lucrurile Duhului lui Dumnezeu, caci pentru el sunt o nebunie; si nici nu le poate intelege, pentru ca trebuie judecate duhovniceste.”
    De aceea orice incercare a cuiva de a demonstra existenta sau inexistenta Lui Hristos mi se pare sortita esecului. Credinta este un dar de la Dumnezeu. O ai sau nu... Este singura forma de acces la divinitate, o modalitate de comunicare si revelatie care intrece, de cele mai multe ori, puterea rationalului de a intelege. Intr-o lume bidimensionala, a treia dimensiune ar fi invizibila, nu-i asa? De aceea, rational nu se poate intelege credinta.
    Multumesc pentru postare. Dovedeste cat de clar si grijuliu a pregatit Dumnezeu, prin reiterarea imaginii arhetipului hristic, cadrul aparitiei Fiului Sau pentru indeplinirea misiunii Sale.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mithra, Horus ,Hristos şi Krishna sunt idealuri ,sunt drumul catre autoperfectiune a unei lumi mistice ,sunt etaloane recognoscibile de tendinta universala ,matrice spirituale in definirea hiperbolica a omului in regasirea semiotica a acelui patern ,, dupa chipul si asemanarea sa".......

    RăspundețiȘtergere

Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.