Cutremurul pe înțelesul tuturor




CUTREMURUL PE ÎNȚELESUL TUTUROR

Dacă am compara Pământul cu un măr, atunci scoarța terestră ar fi coaja mărului, numai că mult mai groasă, sub continente ea putând ajunge până la 40 de km, iar sub mări și oceane până la 8 km. Sub scoarță se află cel mai gros strat al Pământului, numit manta, care măsoară 2.900 km. Roca din care este alcătuită mantaua Pământului este parțial topită și, evident, foarte fierbinte. Sub manta se află nucleul Pământului, care este format dintr-o parte interioară și una exterioară. Nucleul exterior este format din rocă lichidă și are o grosime de 2.200 km. Nucleul interior este format preponderent din nichel și fier și are un diametru de 2.500 km. În interiorul Pământului sunt temperaturi de peste 5.000°C. Nu vă întrebați cum au determinat specialiștii toate aceste adâncimi și temperaturi. Eu zic să-i credem pe cuvânt și să citim mai departe.

Cum se produce un cutremur?


Pe mantaua Pământului se află plăcile continentale și oceanice. Continentele plutesc pe mantaua lichidă a Pământului. Atunci când, ca urmare a căldurii din interiorul Pământului, se produc vibrații și curenți în manta, plăcile continentale oscilează. Acest proces este numit tectonica plăcilor. Cutremurele apar la nivelul zonelor de contact dintre plăcile tectonice. Toate regiunile renumite pentru cutremure se află la îmbinarea a două plăci tectonice. Plăcile se deplasează, în timp ce marginile lor rămân prinse, conducând la întinderea lor asemenea unui arc, până când se desprind una de alta printr-un șoc gigantic. Acest lucru se resimte ca un cutremur și aceasta este cauza majorității cutremurelor din zone precum Japonia, Chile ori Mexic, precum și cauza faptului că Europa și America de Nord se îndepărtează una de alta cu 2-3 cm pe an, în timp de Indonezia și Australia se apropie.

Ce se întâmplă atunci când e cutremur?

Magma existentă între nucleu și mantaua pământului este în stare topită și deci foarte fierbinte. Atunci când magma din interiorul nucleului se ridică, determinând mișcarea plăcilor continentale, se produc vibrații, care se propagă până la stratul exterior al Pământului. Așa apar cutremurele, care pot dura de la câteva secunde la câteva minute. Punctul de pornire al unui astfel de cutremur se numește hipocentru. El se poate afla până la 700 de km sub suprafața Pământului. Punctul de pe suprafața exterioară a pământului care se află perpendicular pe hipocentru se numește epicentru. În epicentru, scuturarea și distrugerile sunt cele mai mari. În funcție de intensitatea cutremurului, clădiri și străzi pot să se fisureze, construcții întregi să se prăbușească ori regiuni întregi să se surpe.

Ce este un tsunami?


Când hipocentrul unui cutremur se află sub mare, fenomenul se numeşte cutremur submarin. Un astfel de cutremur poate produce un val uriaş, numit tsunami, ce poate provoca distrugeri devastatoare. Termenul „tsunami” este de origine japoneză. El se compune din tsu care înseamnă port și nami, care înseamnă val, și se traduce prin „val portuar”. Pescarii japonezi l-au denumit astfel atunci când, fără a vedea ceva anormal pe mare, au găsit la întoarcere portul distrus. Spre deosebire de valurile obișnuite ale mării, un tsunami nu este provocat de vânt. Tsunami-ul este un val de mari dimensiuni, creat fie de o undă provocată de un cutremur, fie de o erupție vulcanică submarină, fie de o alunecare de teren submarină, de mare amploare. Un tsunami înseamnă o cantitate mare de apă care se deplasează. Aceasta se propagă, în general, pe sute de kilometri în câteva zeci de minute. Uneori însă, apa se poate propaga pe mii de kilometri, atingând plajele în mai puțin de o zi. În cazul unui tsunami, în largul oceanului nu se observă la suprafață nici un fel de modificări. Valurile se deplasează cu o viteză foarte mare pe suprafața oceanului, însă abia la mal se ridică precum un zid uriaș, ce poate ajunge până la înălțimea unei clădiri cu 6 etaje.

Cum măsurăm forța unui cutremur?

În cazul unui cutremur, apar unde seismice care se propagă în interiorul și la suprafața pământului. Cele mai puternice sunt undele din apropierea hipocentrului, și acestea devin din ce în ce mai slabe cu cât se îndepărtează de acesta. Aceste unde seismice se extind în pământ cu o viteză de 20 de ori mai mare decât viteza sunetului. Viteza sunetului este unul dintre parametrii care descriu propagarea sunetului printr-un mediu. De exemplu, sunetul se propagă cu 340 m/s în aer la 15°C și cu circa 1.500 m/s în apa mării.
Știința care se ocupă de studiul cutremurelor se numește seismologie. Aceasta  a creat diferite metode de determinare a forței unui cutremur. Astăzi, undele cutremurelor se pot măsura și reda cu aparate de sensibilitate ridicată, numite seismografe sau seismometre. Diferitele curbe pe care le desenează seismometrul se numesc în limbaj de specialitate seismograme. Ele dau informații cercetătorilor despre puterea unui cutremur.

Ce este magnitudinea cutremurului?

Magnitudinea cutremurului se măsoară pe scara Richter. Aceasta a fost creată în 1935, de către cercetătorul și seismologul american Charles Francis Richter și măsoară magnitudinea unui cutremur de la nivelul 0 la nivelul 12, puterea de la un nivel la celălalt fiind de 10 ori mai mare. De exemplu, nivelul de mangnitudine 5 este de 10 ori mai mare decât nivelul de magnitudine 4 și de 10 ori mai mic decât nivelul de magnitudine 6.
Magnitudinea unui cutremur nu poate prezice care sunt urmările unui cutremur. În funcție de tipul solului, consecințele unui cutremur pot fi mai mult sau mai puțin grave. Cele mai puternice cutremure au măsurat până în prezent între 8 și 9 pe scara Richter.
Atunci când fundația unei clădiri se află pe un sol moale, pericolul prăbușirii ei este mai mare decât în cazul unui sol tare și stabil. Cu ajutorul scării Richter se poate stabili doar puterea cutremurului, nu și efectele lui. Astfel, un cutremur cu magnitudinea 7 într-o regiune nelocuită face puține pagube, în comparație cu un cutremur cu magnitudinea 6, de 10 ori mai redus ca putere, dar care are loc într-un oraș mare.
În general, un cutremur poate fi simțit de la o magnitudine de 3 sau chiar 2,5 dacă ne aflăm exact deasupra epicentrului. Cutremurele cu magnitudine de 4 sau 5 pot fi simțite pe o distanță de 200 de kilometri, iar la magnitudine de peste 5, până la distanțe de sute de kilometri. Energia eliberată de un cutremur cu magnitudinea 5 pe scara Richter este echivalentă cu explozia subterană a unei bombe nucleare.

Se pot măsura efectele unui cutremur?

Pentru determinarea efectelor distrugătoare ale unui cutremur în funcție de intensitatea lui, seismologii folosesc scara Mercalli. Această scară de la I la XII se bazează pe măsurători statice. Intensitatea I semnifică o scuturare înregistrată doar de seismografe, dar imperceptibilă de către oameni, iar intensitatea XII semnifică distrugere totală.

Niveluri de distrugeri pe scara Mercalli

Intensitatea I-II – fără pagube
Intensitatea III-IV – fără pagube
Intensitatea V-VI – pagube ușoare
Intensitatea VII-VIII – pagube moderate
Intensitatea IX-X – pagube mari
Intensitatea XI-XII – pagube foarte mari

Iată câteva cutremure produse după anul 1900, în care s-au înregistrat cei mai mulți morți.

Localitate, țară – Data – Magnitudine – Număr de morți

Kangra, India – 04/04/1905 – M=8,6 – 19.000 morți
Santiago de Chile, Chile – 17/08/1906 – M=8,6 – 20.000 morți
Messina, Italia – 28/12/1908 – M=7,5 – 100.000 morți
Avezzano, Italia – 13/01/1915 – M=7,5 – 29.980 morți
Gansu, China – 16/12/1920 – M=8,6 – 200.000 morți
Tokyo, Japonia – 01/09/1923 – M=8,3 – 143.000 morți
Xining, China – 22/05/1927 – M=8,3 – 200.000 morți
Gansu, China – 25/12/1932 – M=7,6 – 70.000 morți
Quetta, Pakistan – 30/05/1935 –M=7,5 – 45.000 morți
Chillán, Chile – 24/01/1939 – M=8,3 – 28.000 morți
Erzincan, Turcia – 26/12/1939 – M=8,0 – 30.000 morți
Ashgabat, Turkmenistan – 05/10/1948 – M=7,3 – 110 000 morți
Agadir, Maroc – 29/02/1960 – M=5,9 – 12.000 morți
Chimbote, Peru – 31/05/1970 – M=7,8 – 66.000 morți
Yibin, China – 10/05/1974 – M=6,8 – 20.000 morți
Tangshan, China – 27/07/1976 – M=8 – 800.000 morți
Michoacan, Mexic – 19/09/1985 – M=8,1 – 20.000 morți
Zangan, Iran – 20/06/1990 – M=7,7 – 45.000 morți
Kocaeli, Turcia – 17/08/1999 – M=7,4 – 17.118 morți
Bhuj, India – 26/01/2001 – M=7,7 – 20.085 morți
Bam, Iran – 26/12/2003 – M=6,6 – 26.200 morți
Sumatra, Indonezia – 26.12.2004 – M=9,3 – 232.000 morți
Sichuan, China – 12/05/2008 – M=7,9 – 87.149 morți

Care a fost cel mai puternic cutremur din lume?

Cutremurul din Chile, din 22 mai 1960, cu magnitudinea de 9,6 pe scara Richter, a fost cel mai puternic seism înregistrat vreodată. A fost precedat de o serie de alte cutremure cu magnitudine mai mare de 8 și urmat de un tsunami, care a distrus coasta chiliană și care a parcurs apoi oceanul Pacific, ajungând după 15 ore în Hawaii, la 10.000 de km de epicentru, unde a ucis 200 de persoane și a făcut pagube considerabile. Apoi și-a urmat traseul, ajungând în Japonia și Noua Zeelandă unde, de asemenea, a făcut pagube importante. Numărul total al morților ca urmare a cutremurului și tsunami-ului a fost estimat la 3.000 de persoane.
Cel mai puternic cutremur produs în România a avut loc în data de 10 octombrie 1940 și a măsurat 7,7 grade pe scara Richter. Al doilea mare cutremur manifestat pe teritoriul țării noastre, și pe care cei mai mulți dintre noi l-am trăit, a fost cel din 4 martie 1977, având, de asemenea, efecte devastatoare. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, o durată de 56 de secunde și a făcut 1.578 de victime, din care 1.424 numai în București. La nivelul întregii țări, aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat însă în București, unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au făcut una cu pământul.

Câte cutremure se produc anual în lume?

Conform statisticilor, anual se produc peste 3 milioane de cutremure, ceea ce înseamnă cam 8.000 pe zi, sau unul la fiecare 11 secunde. Din fericire, marea majoritate au o magnitudine nesemnificativă sau se petrec în zone nelocuite. După un cutremur puternic pot exista mii de replici. Acestea sunt cutremure mai mici, care de obicei nu sunt resimțite. Cu timpul (săptămâni sau luni) numărul lor scade. În România au loc zilnic 5-6 cutremure cu magnitudine foarte mică, în jur de 0,2 și 0,4 grade pe scara Richter.

Pot fi prezise cutremurele?

Cutremurele nu pot fi anticipate, dar pot fi determinate zonele în care probabilitatea de apariție a lor este mai mică sau mai mare. S-a constatat că animalele sunt foarte sensibile la aceste fenomene. De pildă, cu câteva zeci de secunde înainte de producerea unui cutremur, câinii intră într-o stare de agitație, avertizându-și stăpânul și căutând să iasă din spațiile închise. În China, în 1975, un seism a distrus un oraș de 3 milioane de locuitori, fără a face vreo victimă. Evacuarea a fost decisă de către autorități cu două zile înainte, pe baza comportamentului ciudat al găinilor și al peștilor roșii.

Sursa informațiilor: aici

Pe aceeași temă citiți și articolul: Cutremurul din Japonia a fost provocat 


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.

POSTĂRI ALEATORII

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.

CONTACT

Nume

E-mail *

Mesaj *