Se afișează postările cu eticheta Alimentația sănătoasă. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Alimentația sănătoasă. Afișați toate postările

vineri, 14 iulie 2017

Cât de intoxicați suntem?




CÂT DE INTOXICAȚI SUNTEM?

Observând cu atenție oamenii din jur, cu înțelegerea intelectuală, dar și cu trăirea personală a procesului detoxifierii, încep să realizez, încetul cu încetul, magnitudinea problemei cu care ne confruntăm cu toții. Deja nu mai e vorba dacă suntem „intoxicați” sau nu. Mi-e foarte clar că trăim cu toții stări din ce în ce mai profunde și complexe de intoxicație, care ne țin corpul fizic la limita supraviețuirii, starea emoțională mereu pe muchie, în pericol continuu de dezechilibru la cea mai mică provocare, iar starea mentală într-o ceață și confuzie continue. Acum, problema care se pune este cât de intoxicați suntem atunci când ne confruntăm cu o serie probleme de sănătate.

joi, 30 martie 2017

Orice boală are o cauză + VIDEO




ORICE BOALĂ ARE O CAUZĂ

Când suntem întrebați ce ne dorim cel mai mult de la viață, majoritatea dintre noi răspundem „sănătate”. Cu toate acestea, pe câți dintre noi ne preocupă cu adevărat sănătatea? Numai atunci când e prea târziu și ne îmbolnăvim intrăm în panică. Evident că cel mai bine ar fi să ne trăim viața evitând îmbolnăvirea. Trebuie doar să știm că fiecare boală are o cauză, și uneori chiar mai multe. Când cunoaștem cauzele, putem evita boala și așa ne menținem starea de sănătatea.

marți, 15 noiembrie 2016

Suntem ceea ce mâncăm + VIDEO




SUNTEM CEEA CE MÂNCĂM

O intuiţie uimitoare a generaţiilor trecute este acum confirmată de ştiinţele nutriţioniste. Acestea au arătat că ceea ce s-a numit cândva doctrina semnăturilor era în mod uimitor foarte corect. Acum, ştiinţa afirmă că mâncarea integrală are un tipar care se aseamănă cu un organ din corpul nostru sau cu o funcţie fiziologică şi că acest tipar acţionează ca un semnal, în funcţie de beneficiul pe care ni-l oferă mâncarea. Iată o scurtă listă de exemple de semnături ale hranei integrale:

joi, 15 septembrie 2016

Combinarea corectă a alimentelor




COMBINAREA CORECTĂ A ALIMENTELOR
– GARANŢIA UNEI SĂNĂTĂŢI DE FIER –

Hrana ingerată este divizată în trei părţi. Partea primară, grosieră, se elimină. Partea mijlocie se transformă în constituenţi corporali. Partea subtilă devine hrană pentru minte. Chandogya Upanishad, VI.4.I)

Dieta corectă este esenţa oricărui tratament naturist. Alimentele pe care le mâncăm pot amplifica, diminua sau chiar anula efectele unor terapii (chiar şi puterea vindecătoare a plantelor medicinale). Pe de altă parte, o dietă incorectă poate fi unul dintre principalii factori cauzatori de boală. Ştiinţa străveche Ayurveda ajută fiecare fiinţă umană să descopere care este regimul alimentar care i se potriveşte cel mai bine, precum şi tot ce este necesar din acest punct de vedere pentru a preveni sau trata eventualele dezechilibre.

marți, 6 septembrie 2016

Alimente pentru inimă


ALIMENTE PENTRU INIMĂ

Alimente obişnuite vă pot ajuta să aveți o inima sănătoasă. Nutriționiștii spun că una dintre cele mai eficiente diete pentru prevenirea bolilor de inimă este cea mediteraneană, compusă preponderent din vegetale, peşte, cereale integrale şi ulei de măsline. Pline de Omega-3, fibre şi grăsimi bune, cele 12 alimente listate mai jos vă vor ajuta să vă menţineţi inima în formă până la o vârstă înaintată.

luni, 15 august 2016

Alimentația în tratarea bolii canceroase




ALIMENTAȚIA ÎN TRATAREA BOLII CANCEROASE

Hrana joacă un rol esenţial în tratarea cancerului. Alimentaţia ideală al fi: 55% glucide, 30% lipide şi 15% proteine.

- Carnea. Ar fi bine să se consume doar de 2 ori pe săptămână; ideal - deloc. În trecut, la noi în ţară oamenii mâncau carne doar duminica sau la sărbători, dar astăzi se consumă zilnic şi sunt familii în care nu se găteşte fără carne. Consumul cărnii în tratarea bolii canceroase este foarte nociv, pentru că ea va furniza materie primă pentru formarea celulelor canceroase. Cu alte cuvinte, carnea este hrană pentru cancer. E bine deci să se consume foarte rar sau deloc.

- Grăsimile. Este suficientă o lingură de grăsimi pe zi (cam 30 g). Un sfert poate fi acoperit de carne şi trei sferturi de ulei vegetal. Grăsimile saturate se găsesc în unt, mezeluri, ouă şi carne. Dacă acestea se consumă în exces, creşte colesterolul rău în organism. Grăsimile nesaturate se găsesc în uleiurile vegetale, legumele oleaginoase şi peşte. Acestea contribuie la scăderea colesterolului şi fluidizează sângele. Se va evita la gătit grăsimea, cu excepţia uleiului de măsline sau palmier, care rezistă la căldură. Se poate folosi o linguriţă de unt.

Legumele proaspete. Acestea sunt surse de minerale şi vitamine şi vor constitui o parte însemnată din hrana zilnică. De asemenea, sunt foarte bogate în fibre. Ar fi bine să fie prezente la fiecare masă. Legumele de culoare galbenă sau roşie (morcovi, sfeclă, tomate, ardei) sunt foarte bogate în betacaroten, un element indispensabil în lupta contra bolii. Este bine ca acestea să fie consumate în cantităţi cât mai mari. Se preferă crude sau sub formă de sucuri, care de asemenea se vor putea consuma în orice cantitate și combinații, în funcţie de toleranţa individuală. Este bine să se folosească întotdeauna legume proaspete, crescute fără îngrăşăminte chimice şi cât mai aproape de timpul când au fost culese.

Fructele. Obligatoriu, se vor consuma de cel puţin două ori pe zi. Acestea sunt bogate în vitamine, minerale şi fibre. Conţin şi zaharuri, dar aproape toate conţin vitamina C, un foarte bun antioxidant. Căpşunile, cireşele, pepenii, piersicile conţin şi vitamina A, foarte utilă organismului, deci abuzaţi de ele. Cu cât se consumă mai multe fructe crude sau sub formă de sucuri obţinute în casă, la storcător (nu de la supermarket, cu conservanţi şi preambalate) cu atât se ajută mai mult la vindecare. Dacă aveţi balonări sau probleme intestinale, faceţi compot, dar fără zahăr. Este foarte bine să înlocuiţi definitiv zahărul cu mierea în alimentaţie. Siropurile de cătină, măceşe, coacăze sau afine se vor lua zilnic în doze de 2-3 linguriţe de către cei care fac tratamente contra cancerului (chimioterapie).

Fructe şi legume care ajută la vindecare: căpşuni, castraveţi, cătină, ceapă, cireşe, coacăze, dovleac, floarea-soarelui, grâu, lămâi, măcriş, nuci, orez, ovăz, pătrunjel, vinete, pepeni, prune, ridiche neagră, roşii, salată, sfeclă, soia, spanac, ţelină, usturoi, varză, vişine. Seminţele de caise, piersici, prune se consumă câte 10 pe zi, perioade lungi de timp. Acestea conţin vitamina B17 sau letril, foarte eficientă în tratarea cancerului. De asemenea, se vor consuma cât mai multe mere cu coajă şi seminţe zilnic. Acestea conţin quercitină.

Terapia prin dietă: există din ce în ce mai multe cazuri de vindecări datorate unei anumite diete. Boala canceroasă afectează întregul organism şi nu numai un anumit organ sau grup de celule, prin urmare e utilă orice dietă care ajută la refacere. Se vor elimina în primul rând toate grăsimile animale prăjite sau care au suferit un proces termic prin care au ajuns  toxice. Se vor înlocui cu uleiuri vegetale, consumate crude.
Zahărul va fi eliminat din alimentaţie şi înlocuit cu miere. Se vor consuma cât mai multe legume şi fructe proaspete sau cu minime transformări eventual sub formă de sucuri de legume şi fructe proaspete. Nu se admit conservanţii, aditivii alimentari şi alte adaosuri sintetice. Având în vedere că fructele şi legumele proaspete, în momentul în care se transformă în sucuri suferă un proces rapid de oxidare, este indicat să se consume cât mai repede. Aşadar, nu se vor prepara sucuri de legume şi fructe decât în cantitatea care se va bea imediat. În hrana zilnică se indică în special: cartofii copţi sau fierţi în coajă, roşiile crude, morcovii suc sau fierţi, fasolea verde fiartă, soia sub formă de lapte, cereale germinate de orice fel (grâu, orz, ovăz, orez, secară, porumb) în orice cantitate. Meiul germinat se poate da la orice tip de cancer. Este bine ca în dietă să fie incluse zilnic cel puţin 200 g de seminţe germinate, pe perioade lungi de timp. Acestea vor contribui la aportul de vitamine naturale, care vor ajuta la o mai rapidă redresare a organismului. De asemenea, acestea conţin o serie de minerale şi enzime utile organismului. Deci nu ezitaţi să le folosiţi. În cazul în care bolnavul nu dispune de o dantură sănătoasă, cerealele se pot măcina cu ajutorul unei râşniţe de cafea. Cantitatea este de minimum 200 g pe zi, administrate în cursul întregii zile. Bineînţeles că această cantitate se poate mări, în funcţie de toleranţa fiecăruia. Se poate chiar ca anumite mese să fie suplinite de acestea. Se vor consuma zilnic şi seminţe oleaginoase: floarea-soarelui, dovleac, soia, cânepă, susan. Dintre fructe, menţionăm toate fructele de pădure, fie crude, fie sub formă de suc sau, în caz de intoleranţă alimentară, sub formă de compot.

Apa plată sau minerală se va înlocui cu apă de la robinet sau de izvor. La 2 litri de apă, se rad mărunt 2 morcovi, 1 rădăcină de pătrunjel şi o felie de rădăcină de ţelină. Se lasă apoi apa pentru 24 ore, acoperită doar cu un tifon şi apoi se poate consuma fără nicio teamă, pentru că rădăcinoasele absorb substanţele toxice din apă, lăsând în schimb o serie de vitamine. Se bea după 24 ore (fără legumele depuse), la temperatura camerei.

Spălatul pe dinţi. Pentru că majoritatea pastelor de dinţi conţin fluor, este indicat să se pună pe periuţa de dinţi sare de bucătărie sau bicarbonat şi să se spele dinţii, clătind apoi cu apă. Apa cu sare este de fapt ser fiziologic şi nu este nocivă. Ea vă ajută să aveţi dinţii albi şi desfundă glandele salivare din cavitatea bucală.

Alimente cu proprietăţi anticancerigene

Alunele - sunt bogate în vitamina E, un antioxidant care creează starea de spirit optimistă.
Ardeiul iute - determină secreţia endorfinei, substanţă care te face să te simţi bine.
Bananele -  conţin vitaminele grupei B şi minerale (potasiu, magneziu, fier) care dau energie.
Ceapa - are un conţinut ridicat de herceptină (substanţă anticancerigenă) ce poate suprima celulele maligne înainte ca acestea să devină tumori.
Conopida, varza, hreanul, broccoli, ridichile, ţelina, guliile - conţin carotenoizi, substanţe ce pot preveni şi reduce riscul de formare a tumorilor canceroase.
Curmalele – sunt o sursă naturală de serotonină, care mai este numit şi hormonul fericirii, substanţă ce va crea o stare generală mai bună.
Merele conţin  quercitină, o substanţă care împiedică transformarea canceroasă a celulelor prostatei şi încetinesc boala. Quercitina blochează efectul cancerigen al hormonilor masculini.
Morcovii, dovleceii - conţin betacaroten care, gătit, este mai uşor absorbit de organism.
Pepenele galben, spanacul sunt surse bogate de vitamina A, betacaroten şi vitamina C, au valoare calorică scăzută şi conţin fibre vegetale utile tratamentului.
Varza - scade riscul de cancer colorectal.
Tonul, somonul, sardinele, macroul – au conţinut ridicat de acizi graşi Omega-3, care ajută sistemul imunitar, împiedicând metastazele.
Tărâţele de grâu - conţin fibre alimentare, previn cancerul de colon.
Tărâţele de porumb, grâu, orez ovăz - asigură protecţia împotriva agenţilor cancerigeni.
Alimentele bogate în vitamina A,C, E şi seleniu - factori de prevenire a  cancerului.
Vitamina B17 (letril) - ajută atât preventiv cât şi la tratarea cancerului. Se găseşte în: sâmburi de caise, mere, cireşe, piersici şi prune. Se recomandă 10 sâmburi de caise pe zi.
Berea fără alcool este foarte bună în tratarea cancerului, susţin cercetătorii japonezi.
Dieta - pentru că este foarte important ce şi cum mâncăm în timpul tratării bolii, vom arăta cam cum ar trebui să arate o dietă pentru orice afecţiune canceroasă.

Îmbrăcămintea trebuie să fie lejeră şi confecţionată din fibre naturale. La fel, pijamaua şi lenjeria de pat. Înainte de culcare, e bine să se facă o plimbare uşoară, care va contribui la un somn profund. Nu e bine să se obişnuiască administrarea de somnifere pentru că, odată învăţat cu ele, organismul va cere din ce în ce mai multe. Un duş înainte de culcare, care se termină de fiecare dată cu un duş rece, scurt, este de preferat unui somnifer. De asemenea, dacă este cazul, pentru un somn liniştit, se pot lua ceaiuri şi preparate din plante medicinale.

Somnul este foarte important, pentru că în timpul somnului organismul lucrează pentru vindecare. De aceea, este bine să fie respectat şi să înceapă la orele 22:00 cel mai târziu. Cel mai bun somn este cel de dinainte de miezul nopţii.

Dezintoxicarea organismului este indispensabilă şi obligatorie înaintea oricărui tratament. În decursul prelucrării alimentelor, în corp, se acumulează o serie de substanţe ce trebuie eliminate înainte de a începe un tratament. Dacă nu se începe tratamentul cu o dezintoxicare serioasă, acesta nu-şi va atinge ţelul. Clismele, purificarea corpului prin alimentaţie exclusiv vegetariană, sucurile de legume şi fructe, ceaiurile diuretice şi laxative sunt tot atâtea metode de dezintoxicare. Prin urmare, începeţi orice tratament cu dezintoxicarea şi veţi avea mult mai multe şanse de reuşită.

Postul este foarte important pentru tratament. Un bolnav n-are cum să se vindece dacă nu ţine din când în când post. Un post negru, timp în care nu se bea decât apă şi eventual sucuri de legume şi fructe, se va ţine săptămânal.

Constipaţia. Chiar dacă nu e o boală, constipaţia duce la agravarea multor afecţiuni. Efortul în timpul defecaţiei pe durata tratamentului trebuie eliminat, pentru că poate contribui la agravarea bolii. Acest lucru se va face numai prin alimentaţie şi prin tratamente naturiste, şi niciodată cu chimicale sau medicamente de sinteză.

Surseaici și aici

duminică, 7 august 2016

Sarea în bucate




SAREA ÎN BUCATE

Dacă vă simțiți confuz(ă) după ce ați citit nenumăratele mesaje din mass media și de pe Internet despre ce alimente și suplimente sunt bune sau rele pentru dumneavoastră, consolați-vă cu ideea că nu sunteți singur. Mulți oameni nu știu ce să mai ia de bun din bombardamentul de informații contradictorii care se fac publice în ziua de azi. Partea proastă este aceea că omul obișnuit, fără studii în domeniul nutriției, va alege întotdeauna acele recomandări care se potrivesc cu gusturile și obiceiurile lui alimentare. Dacă va citi, de pildă, un articol despre pericolele sării și unul despre binefacerile acesteia, el va continua s-o folosească cu și mai mare încredere, pentru că, oricum, a fost învățat de mic că o mâncare fără sare n-are niciun gust. Logica lui imediată va fi aceasta: Dacă nici experții nu se pot pune de acord cu ce e bun și ce e rău pentru sănătate, atunci nimeni nu știe sigur cum stă treaba, așa că nu contează ce și cum mănânci. Oricum, bolile sunt o fatalitate de care, mai devreme sau mai târziu, nimeni nu scapă.

Realitatea e mai puțin simplă. Sarea nu e sare și-atât. Puțini știu că există sare bună și sare rea. Iar și mai puțini știu că, de fapt, noi nici n-avem nevoie să adăugăm sare în mâncare. E doar un obicei, perpetuat în timp, probabil de pe vremea când am început să mâncăm carne, care, știm cu toții, fără sare n-are niciun gust. Prin urmare, dacă nu putem renunța la acest obicei, măcar să alegem sarea mai sănătoasă.

Ca și zahărul alb și făina albă, sarea albă este, practic, un produs rafinat, fără nicio valoare nutritivă. Ca s-o facă mai puțin perisabilă și să-i extindă valabilitatea la raft, sarea a fost complet devitalizată, adăugându-i-se în același timp substanțe care sunt toxice pentru organismul uman și care, prin urmare, n-au ce să caute în dieta noastră. Sarea rafinată este un produs chimic, golit de toate mineralele și oligoelementele pe care le conține în mod natural sarea. Mai mult, acestei sări i s-au introdus o serie de aditivi artificiali, printre care ferocianură de sodiu (E-535), ferocianură de potasiu (E-536) și silicat de aluminiu (E-559), cu rol de antiaglomeranți. Sarea de masă rafinată poate provoca creierului nostru aceleași efecte ca monoglutamatul de sodiu (E-621), care are proprietăți adictive (creează dependență) și produce leziuni pe creier. Ceva de care, în mod sigur, vrem să ne ferim. Cel mai important mineral care lipsește din sarea rafinată este magneziul, necesar, între altele, pentru echilibrul hormonal, metabolizarea calciului, fosforului, sodiului, potasiului și vitaminei C, ca și pentru producția de insulină.

Vestea bună este că există (încă) în comerț și tipuri de sare naturală, benefică organismului nostru. Pe primul loc se situează sarea de Himalaya, care conține peste 80 de minerale esențiale, între care magneziu, calciu și potasiu. Acestea ajută corpul să-și păstreze ph-ul alcalin și nu influențează aproape deloc tensiunea arterială. Pe locul doi aș pune sarea de mare (nerafinată!), bogată în iod natural, un mineral care nu este produs de organismul nostru, și care este important nu numai pentru buna funcționare a tiroidei, ci și a hormonilor. Iodul natural are proprietăți antibacteriale, antiparazitice, antivirale și anticancer. În sfârșit, nici sarea noastră grunjoasă, de ocnă, nu-i mai prejos. Încă se mai poate cumpăra toamna, în sezonul murăturilor, din piețe, și are prețul cel mai mic. Râșniți-o în râșnița de cafea și folosiți-o! Moderat, dar cu încredere. Și un ultim pont: nu adăugați niciodată sarea în mâncarea fierbinte: îi anulați toate proprietățile.

SAREA DE BUCĂTĂRIE SAU CLORURA DE SODIU
Dr. Călin Mărginean

Consideraţii generale cu privire la substanţă

Formulă chimică: NaCl (clorură de sodiu)
Masă moleculară: 58,5
Este o SARE derivată dintr-un acid puternic (HCl) şi o bază puternică (NaOH). Caracter neutru
• Moleculă mică, formată dintr-un metal alcalin, extrem de reactiv (Na) şi un halogen (Cl)
• Legătura dintre metal şi nemetal este puternică, de tip ionic
• Formează cristale de culoare incoloră, ce se amestecă în orice proporţie cu apa, fiind din acest motiv şi foarte higroscopică; se dizolvă şi în unii solvenţi organici polari
• Gust sărat (de unde-şi trage şi numele), datorat în cea mai mare clorului
• Se extrage din mine, prin diverse metode („a saramurii”...), sau prin evaporarea apei de mare; rezultă şi prin diverse reacţii de laborator
• În România, zăcămintele de sare se numesc OCNE, iar muncitorii OCNAŞI
• În unele zone (Africa occidentală) sarea a fost folosită timp de secole drept monedă de schimb, fiind foarte rară
• Utilizări: industria alimentară (dă gust specific mâncării, conservant, pentru murat...), industria chimică de sinteză (a sodei caustice, a celei calcinate, obţinerea Na metalic, a Cl2, tăbăcărie, diverse sinteze chimice...)

BIBLIA abundă în pasaje referitoare la SARE

• Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu SARE, ca să ştiţi cum să răspundeţi fiecăruia (Coloseni 4,6)
• SAREA e bună, dar dacă-şi pierde gustul ei, prin ce i se va da înapoi acesta? (Luca 14,34)
• Voi sunteţi SAREA pământului (Matei 5,13)
• Să aveţi SARE în voi înşivă şi să trăiţi în pace unii cu alţii (Marcu 9,50)
• Pentru că fiecare om va fi SĂRAT cu foc şi orice jertfă va fi sărată cu sare (Marcu 9,49)

ÎNŢELEPCIUNEA POPULARĂ a considerat SAREA de o importanţă covârşitoare, incluzând-o în proverbe

• SAREA-i bună la fiertură, însă nu peste măsură
• Nu e meşteşug a găti mâncare, ci e meşteşug a o găti din SARE
• Ca SAREA-n bucate
• Mănânci un sac de SARE cu un om şi tot nu-l cunoşti
• Decât pâine cu unt şi mă uit în pământ, mai bine pâine cu SARE şi mă uit la soare
• Cum SĂREZI, aşa mănânci
• Îi făgăduieşte marea cu SAREA şi-i dă ce curge pe apă
• Linguşirea se lipeşte unde SAREA lipseşte
• Nimeni nu-ţi pune SARE în mămăligă
• SARE până nu cere, să nu-i dai cuiva

Cuvântul „SARE” poate avea mai multe sensuri, în funcţie de particula care-l însoţeşte

• De bucătărie: NaCl, denumirea populară
• Gemă: forma de NaCl din zăcământ
• De mare: amestec de săruri rezultate în urma evaporării apei de mare, cu predominanţa netă a NaCl. Utilizaţi-o!
• Amară: sulfatul de magneziu (MgSO4)
• Seignette: tartratul dublu de potasiu şi sodiu
• De măcriş: combinaţie de acid oxalic şi oxalat acid de potasiu
• De lămâie: acidul citric (E 330)
• Fără sodiu: amestec de KCl, MgCl2 şi NH4Cl
• Potasică: îngrăşământ agricol format din KCl şi alte două componente: silvinit şi kainit
• De baie: NaCl 96-99% + agent de spumare 1-4%
• Săruri: denumire generică, dată unor substanţe rezultate în urma reacţiei unui acid cu o bază

Metabolismul SĂRII în organism

• Corpul absoarbe Na+ la nivelul duodenului (cea mai mare parte) prin mecanism activ, printr-o „pompă de sodiu”, cu mare consum energetic, cale pe care se absoarbe şi glucoza (la fiecare atom de Na, o moleculă de glucoză)
• Organismul are capacitatea să reabsoarbă Na+ la nivelul rinichiului
• Fiecare ion de Na+ este urmat pasiv de un anion de Cl-
• În general, absorbţia este strict dependentă de aport
• Eliminarea sa se face preponderent pe cale renală şi secundar prin transpiraţie, sau scaun
• Necesarul zilnic este de 2-3 g de NaCl (unii susţin că ar fi şi mai scăzut !), dar cantitatea este frecvent, cu mult depăşită (10-15 g/zi)
• Există persoane care răcesc mâncarea adăugându-i sare (Banat, Ardeal) cu consecinţe nefaste asupra sănătăţii lor
• Na+ este un cation extracelular, celulele organismului ţinând cu orice preţ să-l scoată din celulă, pentru aceasta consumând o mare cantitate de energie

Funcţiile Na+ în organism

• Asigură diferenţa de potenţial transmembranar, alături de K+
• Asigură conducerea influxului nervos
• Are o capacitate deosebită de a reţine apa în corp, iar în exces, determină creşterea tensiunii arteriale sau/şi edeme
• Este esenţial pentru buna funcţionare a sistemului nervos central şi a inimii
• Asigură volumul şi calitatea mediului intern. Un atom de Na+ este capabil să reţină 8-12 molecule de apă
• Menţine permeabilitatea normală a membranelor celulare
• Surse: larg răspândit în cereale, legume şi fructe, la valori de sub 100 mg/100 g produs, cu excepţia spanacului (510) şi a ciupercilor (200). Toate alimentele de origine animală conţin cantităţi de Na+ superioare valorii de 100 mg%, dar mai ales lactatele!
• Tratamentul diuretic intempestiv, transpiratul abundent şi dieta hiposodată produc stări asociate cu deficit de Na+
• Există grupe populaţionale (rasa neagră) care au o capacitate înăscută de a reţine sarea => risc de hipertensiune arterială (HTA) la un consum normal

Funcţiile CL- în organism

• Din el, stomacul face acid clorhidric, pentru a asigura pH-ul optim al digestiei
• Esenţial pentru transmiterea influxului nervos
• Intră în structura multor proteine structurale
• Surse (mg/100 g produs): ciuperci (800), smochine (55), vinete (50), coacăze negre (15), alune, salată, mere, pere, grepfrut, orez, piersici, struguri, caise

Excesul de SARE (prin alimentație) poate genera multiple dereglări în organism

• Creşte pofta de mâncare, iar până la exces ponderal/obezitate este numai un pas
• Creşte volumul circulant, cu risc de edeme
• Risc major de hipertensiune arterială: se ataşează de peretele vascular, absoarbe apă şi „umflă” vasele spre înăuntru
• Ateroscleroză
• Creşterea acidităţii gastrice cu risc ulcerogen
• Suprasolicitarea funcţiei renale
• Scade durata medie de viaţă
• Creşte riscul de cancer, în special gastric
• Osteoporoză

Sfaturi utile!

• Reducerea cu 1/3 a consumului de sare se asociază cu creşterea duratei de viaţă cu 6-7 ani (studiu finlandez) => numărul de ani ai vieţii dvs. va fi invers proporţional cu cantitatea de sare pe care pe care o ingerați! În acest sens, nu folosiţi preparatele care conţin E-621 (glutamat monosodic)!
• „Dacă vreţi să fiţi sănăto(a)s(ă) nu puneţi niciodată solniţa pe masă!”
• Atenţie la SAREA ASCUNSĂ din: produsele de panificaţie, murături, mezeluri, conserve...
• DOAR DACĂ sunteţi hipotensiv(ă) şi DOAR DACĂ aveţi manifestări de intoleranţă (cefalee, vertij, leşin...) creşteţi uşor consumul de sare, dublat de un consum sporit de lichide
• Evitaţi sarea iodată! Conţine iodat de potasiu (KIO3), agent pro-oxidant periculos. Dacă aveţi deficit de iod, utilizaţi iodură şi nu iodat de potasiu/sodiu!!!
• Evitaţi murăturile: conţin histamină, multă sare ascunsă şi sunt un aliment acid
• Evitaţi magazinele/restaurantele fast-food, dar mai ales evitaţi să treceţi cu copiii pe-acolo. Gusturile se pervertesc uşor, dar se reeducă cumplit de greu, adesea niciodată!


joi, 28 iulie 2016

Când și cum se mănâncă fructele


CÂND ŞI CUM SE MĂNÂNCĂ FRUCTELE


În general, oamenii nu ştiu cum să mănânce fructele. Iar corpul nostru strigă disperat după ele. Fructul este alimentul cel mai energizant, binefăcător, dătător de viaţă, de confort şi de armonie care există. Fructele sunt alimentele cele mai importante, mai bune şi totodată mai potrivite structurii noastre. Strămoşii noştri au mâncat numai fructe timp de milioane de ani. Alimentele pe care le mâncăm lasă urme pe dinţii noştri. Din examinarea dinţilor fosilizaţi, rezultă că primii oameni nu mâncau carne, și nici măcar seminţe, tulpini, rădăcini sau frunze, ci fructe. Timp de milioane de ani, oamenii au fost frugivori. Așadar, deoarece fructul este alimentul pentru care omul este adaptat biologic cel mai bine, e mai important să ne întrebăm câte fructe am mâncat azi, decât câte proteine.

Se cunosc numeroase cazuri de otrăvire cu proteine. Supraconsumul lor duce la leucemie, cancer de stomac, ficat, sân, vezică urinară, ceea ce înseamnă o treime dintre toate cancerele umane. Toxinele cu care proteinele ne otrăvesc corpul nu există deloc în fructe. Deoarece scopul nostru este de a ne curăţa corpul de toxine, calea cea mai eficientă este consumul de fructe. Acestea constituie alimentele cu conţinutul cel mai mare de apă (80-90%). Această apă vegetală, VIE, este dătătoare de viaţă şi aducătoare de curăţenie în ţesuturi; în plus, ea este plină de vitamine, minerale, carbohidraţi, aminoacizi, acizi graşi. Prin natura lui, fructul dă corpului posibilitatea să se cureţe de toxine, cu condiția să fie consumat corect.

Energia necesară digerării fructelor este mult mai mică decât cea pentru digerarea oricărui alt aliment. Pentru digerarea fructelor, este necesară o cantitate mult mai mică de energie decât cea pe care acestea o furnizează organismului. Tot ce intră în stomacul omului trebuie să fie descompus şi transformat în glucoză, fructoză, glicerină, aminoacizi şi acizi graşi. Aceştia sunt nutrienţii extraşi din alimente şi folosiţi de organism. Creierul funcţionează numai cu glucoză. Fructul înseamnă glucoză în corpul nostru. Digestia, absorbţia şi asimilarea lui necesită o energie infimă faţă de cea cheltuită pentru descompunerea altor alimente. Alte alimente (corect combinate) se digeră în timp de 2-4 ore, cu o cheltuială notabilă de energie. Fructele trec din stomac în intestine în 20-30 min (bananele, curmalele şi fructele uscate stau cel mai mult – cam 1 oră). Energia economisită astfel este enormă şi este folosită imediat de organism pentru curăţarea ţesuturilor de toxine. Singura condiţie pentru ca acest lucru să se întâmple este ca fructele să fie mâncate corect, adică singure și pe stomacul gol.

Deoarece fructele stau în stomac foarte puţin timp, ele nu trebuie mâncate împreună cu sau după altceva, ci dimineaţa pe stomacul gol sau între două mese. Să detaliem puțin: imediat ce fructul vine în contact cu alt tip de alimente din stomac şi cu sucurile digestive secretate deja pentru digerarea acestora, întreaga masă de alimente începe să se strice. Orice proteină din stomac va putrezi, orice hidrat de carbon va fermenta. Totul devine acid. Totuşi, s-ar putea să nu vă fie rău imediat. Asta nu înseamnă însă că nu aţi încălcat o regulă de bază în alimentaţie, ci arată mai curând enorma adaptabilitate a corpului nostru. 

Un corp acid, toxic, se poate recunoaşte după: balonare, greutate excesivă, păr încărunţit, izbucniri nervoase, cercuri negre sub ochi, riduri premature, ulcerări. Consumul corect de fructe duce la o incredibilă întinerire, longevitate, vigoare, sănătate, energie, vitalitate. Exemplu: pepenele nu trebuie niciodată mâncat imediat după masă, deoarece produce fermentaţie. Dacă îl mâncaţi pe stomacul gol, iar după 30 de minute mâncaţi altceva, veţi vedea ce efecte pozitive va avea acest fapt.

Toate fructele conţin acizi organici (în special acid citric, malic şi tartric) care, dacă sunt mâncate pe stomacul gol, o dată ajunşi în stomac sunt catabolizaţi şi generează substanţe alcaline. Ca şi vegetalele crude, ele neutralizează acizii care se formează în corp. Apoi, pe lângă faptul că fructele aduc în corp apă vie, care curăţă şi purifică, ele nu lasă reziduuri în sistem, nu cheltuiesc aproape deloc energie pentru digestie, importanţa lor constând în rolul de combustibil. Și chiar valoarea de combustibil este ceea ce trebuie să căutăm noi în orice aliment.

Procentele ideale ale celor 5 nutrienţi esenţiali de care are nevoie corpul sunt:
Glucoză 90%
Aminoacizi 4-5%
Minerale 3-4%
Acizi graşi 1%
Vitamine sub 1%
Fructele sunt singurele alimente care furnizează toți acești nutrienți într-o compoziţie perfectă.

Fructele (sau sucul lor) se vor consuma numai proaspete. Fructele fierte sau coapte la cuptor nu mai furnizează nici substanţe nutritive, nici apa atât de necesară purificării; ele devin foarte acide şi forţează corpul să le anuleze aciditatea cu o mare cheltuială de calciu şi energie. Gătitul de orice fel distruge valoarea potenţială a fructelor. Să nu uităm niciodată că trebuie să mâncăm preponderent alimente crude și să le mestecăm îndelung, nu să le înfulecăm la repezeală, cu lăcomie.

Cât timp trebuie să treacă de la consumarea altor alimente până la consumarea fructelor? Timpul necesar ca celelalte tipuri de alimente să fie digerate complet și să părăsească stomacul – 3-4 ore. Când stomacul este gol, putem mânca câte fructe vrem, lăsând să treacă măcar 30 de minute înainte de a mânca alte tipuri de alimente.

Dacă ne întreabă cineva care credem noi că este cea mai periculoasă masă din zi, vom răspunde: cu siguranţă, înainte de culcare. Dar a doua masă, ca pericol? Vă spunem noi: micul dejun copios. De ce? Să ne amintim că energia este baza vieţii. Când ne sculăm dimineaţa, suntem odihniţi şi în cea mai bună formă (datorită energiei pe care ne-o furnizează somnul). Pe ce vom cheltui această energie? Pe un mic dejun copios? Digestia mare cheltuitoare de energie a acestui „mic dejun” ne va consuma din energie, nu ne va încărca cu energie. Mai ales micile dejunuri tradiţionale – ouă, brânză, pâine, ceai, lapte, unt, gem, conserve, toate prost combinate, necesită o cantitate enormă de energie pentru a fi digerate. Energia nu poate fi furnizată corpului decât după ce mâncarea este absorbită de intestine. Dacă vom înlocui acest amalgam absolut haotic cu fructe, energia acestora va fi asimilată de organism aproape instantaneu (în loc să dureze ore), iar starea de somnolenţă ce urmează micului dejun bogat (tradiţional) va dispărea. La micul dejun putem mânca fructe, iar pe parcursul zilei la fel, ori de câte ori ne este foame. Mâncatul fructelor pe stomacul gol accelerează şi pierderea greutăţii, atunci când este necesar. Caloriile de înaltă calitate care se găsesc în fructe nu vor crea probleme de greutate corpului nostru.

Raţiunea pentru care se recomandă consumul fructelor dimineaţa este legată de desfăşurarea celor 3 cicluri ale corpului nostru:

1. Eliminarea (4 a.m. - 12 p.m.). Mâncând fructe în acest interval, căpătăm rapid energie şi favorizăm eliminarea toxinelor. Fibrele și apa conţinute de fructe au un rol hotărâtor în procesul eliminării. Consumarea altor alimente frânează eliminarea.

2. Consumarea de alimente (12 p.m. - 8 p.m.). Putem mânca, dar cu atenţie: digestia alimentelor prelucrate artificial consumă mai multă energie decât livrează. Cel mai bine este să începem cu salate şi, pe măsură ce ne apropiem de ora 8 seara, să consumăm şi alimente care conţin proteine animale, dar corect combinate (de pildă, fără pâine).

3. Asimilarea (8 p.m.-4 a.m.). Acum corpul nostru îşi extrage substanţele nutritive şi le utilizează. Dacă am combinat corect alimentele, în aproximativ 3 ore ele ajung în intestin, unde începe absorbţia lor de către corp.



vineri, 10 iunie 2016

În cât timp se digeră alimentele pe care le mâncăm


ÎN CÂT TIMP SE DIGERĂ 
ALIMENTELE PE CARE LE MÂNCĂM

V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă cu alimentele pe care le mâncați? Pun pariu că pe cei mai mulți dintre dumneavoastră nu v-a preocupat această problemă. Majoritatea gândim cam la fel: Treaba noastră e să-i dăm corpului hrană, iar el să se descurce cum știe el mai bine și să ne dea energie vitală. Ei bine, lucrurile nu sunt chiar așa de simple. Există o serie de factori care influențează calitatea și viteza digestiei, de care, până la urmă, depinde însăși sănătatea noastră. De pildă, cu cât consumăm mai multe fructe și legume crude, cu atât vom fi mai vitaminizați și mai plini de energie. Cu cât consumăm mai multe fibre, cu atât mai ușor îi va fi organismului nostru să dizolve alimentele și să-și extragă nutrienții de care are nevoie. Activitatea fizică ajută și ea la ușurarea digestiei, deoarece stimulează tranzitul intestinal, ferindu-ne de bolile de colon. Pe de altă parte, cafeaua, zahărul rafinat, nicotina, carnea, grăsimile animale, uleiul încins, aditivii, precum și combinațiile nefericite de alimente îngreunează digestia și ne intoxică.


Un factor-cheie pentru a avea o digestie rapidă și eficientă îl reprezintă tipul de alimente pe care le mâncăm la o masă. De pildă, știați că o friptură poate rămâne în intestine 2-3 zile, în timp ce o salată de crudități sau de fructe este eliminată din sistem în maximum o zi? Puțini știu asta, pentru că la școală învățăm tot felul de lucruri complicate, care nu ne folosesc la nimic, și intrăm în viață total nepregătiți. De aceea, pentru bunăstarea noastră fizică, este bine să nu încetăm niciodată să ne informăm. Iar unul dintre lucrurile pe care toți ar trebui să le știm este în cât timp ies din stomac și ajung în intestine alimentele pe care obișnuim să le mâncăm. În felul acesta vom evita indigestiile, balonările, precum și alte probleme digestive, mult mai grave.

„Moartea începe în colon”, spunea Ilia Mecinikov (1845-1916), laureat Nobel pentru medicină. Surprinzător, dar adevărat. De fapt, suntem ceea ce digerăm, nu ceea ce mâncăm. Dacă mâncarea stagnează prea mult timp în stomac, ea ajunge în intestinele noastre nedigerată complet, intră în putrefacție și poate chiar să rămână blocată acolo. Vom avea, deci, un colon plin de substanțe toxice, care ne va otrăvi lent, zi de zi, acesta fiind un mediu propice pentru înmulțirea bacteriilor dăunătoare și apariția paraziților intestinali.

Ați auzit de așa-zisa „placă de mucoid”? Aceasta este un amestec închegat de hrană nedigerată complet, în stare de putrefacție, care se depune pe peretele intestinului. De-a lungul timpului, această crustă de reziduuri metabolice poate ajunge să cântărească și 15 kilograme. Un caz notoriu este acela al celebrului actor John Wayne, care a murit de cancer de colon. Autopsia a relevat că acesta avea în colon 18 kg de reziduuri alimentare nedigerate. Placa de mucoid, întărită în timp, se comportă ca un perete despărțitor între intestin și hrană, împiedicând procesul de asimilare a nutrienților. Rețineți: hrana modernă, devitalizată și lipsită de fibre, ne predispune la așa ceva. De aceea, este bine ca, din când în când, să ne curățăm colonul cu ceaiuri laxative, clisme și/sau Detoxicolon de la Plafar. În același timp, ar fi bine să evităm mesele abundente, grele, precum și alimentele de tip fast-food sau pe cele procesate, din supermarketuri.

De ce anume trebuie să ținem seama atunci când ne așezăm la masă? În primul rând, de faptul că alimentele crude se digeră mai repede decât cele preparate prin fierbere, coacere, prăjire. Este important să știm asta și să nu mai gătim la foc tot ce ne iese în cale. În al doilea rând, trebuie să cunoaștem durata de digestie a fiecărui tip de aliment. Iată mai jos un tabel sumar, care ne arată în cât timp ies din stomac și ajung în intestine principalele alimentele pe care le consumă omul:

Sucuri de fructe sau legume – 15-20 de minute
Fructe și smoothie-uri din fructe – 20-30 de minute
Avocado – 2 ore
Legume – 30-60 de minute
Nuci, alune și semințe – 2-3 ore
Cereale – 2 ore
Cartofi fierți – 2 ore (cartofi prăjiți – 4 ore)
Lapte, iaurt, smântână – 2-3 ore
Brânză, cașcaval – 4-5 ore
Leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut) – 1-2 ore
Crucifere (varză, conopidă, broccoli) – 1 oră
Ouă fierte – 45-60 de minute (omleta este cel mai greu digerabilă, până la 3 ore!)
Pește (în funcție de cât de gras este) – 30-60 de minute
Carne de pui – 2 ore
Carne de curcan, vită sau miel – 3-4 ore
Carne de porc – 4-5 ore

Bine, bine, așa o fi, veți spune, dar la ce ne folosesc aceste informații? Parcă spuneam că e treaba stomacului să proceseze ce-am băgat în el... Așa e, și el, săracul, o scoate la capăt cumva și în condiții vitrege, dar cu pierderi mari de energie și chiar de nutrienți vitali. Păi, să gândim logic: atunci când combinăm mai multe tipuri de alimente în același fel de mâncare, sistemul nostru digestiv va procesa preparatul și-l va evacua din stomac în timpul dat de alimentul care se digeră cel mai greu. Că doar alimentele care compun un preparat nu vor ieși din stomac fix în ordinea timpului de digestie al fiecăruia, nu-i așa? Prin urmare, dacă combinăm fructe cu alune și cu frișcă (rețeta clasică a unei delicioase salate de fructe) fructele, care în mod normal ar fi digerate și ar părăsi stomacul în maximum 30 de minute, vor rămâne captive acolo timp de 3 ore (cât le trebuie alunelor și frișcăi să fie digerate), vor fermenta, vor acidifia mediul intern și nu ne vor mai folosi la nimic. Așadar, fructele se mănâncă pe stomacul gol și nu se combină cu cereale, lactate, nuci, alune sau semințe, iar carnea nu se mănâncă cu pâine. Astfel, vom evita stagnarea unor alimente în stomac timp îndelungat, până la digerarea celor mai grele.


Ce concluzii tragem de-aici? În primul rând, c-ar fi bine să nu ne mai lansăm în prepararea de rețete complicate, care, de fapt, nu ne hrănesc și ne mai și consumă inutil banii, timpul și energia. Felurile de mâncare ar trebui să conțină cât mai puține ingrediente, preferabil din aceeași clasă. Ce mai trebuie să știm? Faptul că saliva conține enzime digestive și stimulează secreția sucurilor gastrice. De aceea, fiecare îmbucătură trebuie mestecată îndelung, înainte de a fi înghițită. De asemenea, logica ne spune că nu trebuie să bem apă sau alte lichide înainte, în timpul și imediat după masă, deoarece ne diluăm sucurile gastrice, care astfel nu vor mai avea puterea să digere complet alimentele pe care le-am introdus în stomac, și deci vom simți din nou senzația de foame foarte curând. Și uite-așa se face că ne costă mâncarea mai mult decât ar trebui, ne îngrășăm, ne îmbolnăvim și ne simțim mizerabil.

De fapt, lucrurile sunt foarte simple. Tot ce trebuie să facem este să ne informăm și să colaborăm cu mama Natura. În felul acesta, ne luăm sănătatea în propriile mâini și nu vom mai depinde de medicii alopați, care, pe lângă faptul că nu ne învață nimic despre nutriție, ne mai și intoxică cu medicamente care, de fapt, nu ne vindecă de nimic. Țineți minte: alimentația greșită este cauza celor mai multe boli, în timp ce alimentația corectă este baza sănătății noastre. Natura ne-a înzestrat cu tot echipamentul necesar ca să trăim sănătoși 100 de ani și chiar mai mult. Tot ce trebuie să facem noi este să-i cunoaștem și să-i respectăm legile.


Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.