-->
FABRICA DE E-URI
Area 51 a industriei
alimentare din România
Rafturile gigantice sunt
pline cu mâncare. Nu vă frecaţi la ochi! Ce se află în saci şi bidoane de
plastic nu este nici ciment, nici vopsea lavabilă. Totul se transformă în hrană,
ajunge în farfuriile dv. şi apoi în stomac. Aşa funcţionează industria
alimentară. E o curățenie perfectă în fabrica Zeelandia. Structura modulară nu
conține bare și traverse, pentru a nu se depune praful.
O sută de ieşeni fac zilnic mâncarea praf. E cea mai mare fabrică de E-uri din
România, locul în care pe o poartă intră compuşii chimici şi extractele din
plante, iar pe cealaltă ies saci sau bidoane cu prafuri, ce reprezintă baza
tuturor cremelor şi foietajelor din industria românească de panificaţie şi
patiserie. E fabrica Zeelandia, investiţia olandeză de la marginea Iaşiului. O echipă EVZ şi 7EST a pătruns în locul în
care se naşte aproape tot ce mâncăm.
Fericirea brutarilor
E o hală discretă, ce se confundă cu decorul cenuşiu
de pe marginea drumului european 583. Dar ce se produce aici e suficient pentru
a umple farfuriile câtorva ţări din estul Europei, fiind gândită ca un
avanpost. "Producţia a fost mutată de la Bucureşti la Iaşi pentru că s-a
găsit mână de lucru calificată", a explicat Ovidiu Bocăniciu, directorul
fabricii. Aici se produc creme şi umpluturi de cofetărie, precum şi mixuri de
panificaţie. Sună pompos, dar de fapt sunt nişte saci cu prafuri care, în
brutării, se amestecă cu apă, drojdie şi puţină făină şi iese ce vrei: pâine crocantă,
plăcinte, prăjituri. Le dai orice
gust, orice formă şi orice culoare. Sacul deşertat în malaxor înlocuieşte
aproape orice ingredient din natură.
Consumaţi moderat E-uri
Totul e secret în Zeelandia, am putut intra doar
pentru că directorul Bocăniciu s-a gândit că aşa mai poate tempera isteria
E-urilor. În fabrica aceasta se vorbeşte codificat: E-282, E-300, E-170 sunt
nişte saci stivuiţi într-o ordine perfectă şi reprezintă tot un fel de mâncare.
"Toate E-urile folosite sunt aprobate de UE. Oamenii trebuie să ştie câte E-uri pot consuma, care e limita maximă. Şi
mierea e bună, dar în exces, ţi se face rău", îşi susţine cauza
Ovidiu Bocăniciu. "Consumând E-uri de la mai multe produse,
cantităţile se însumează şi se ajunge la depăşirea pragului admis. E un atac
lent", spune, în replică, dr. Cornelia Stancu, şefa Biroului de Siguranţă
a alimentelor de la DSV Iaşi.
Pentru Iaşi, E-urile sunt bune
Naturale sau artificiale, toate E-urile de la
Zeelandia se obţin în laborator. E-160
e betacaroten, dar nu e obţinut din morcovi, ci prin sinteză.
"Există un extract natural, dar cantitatea este înmulţită prin sinteză
chimică", explică doamna dr. Stancu. Pentru economia Iaşiului, aceste
E-uri sunt bune, pentru că Zeelandia a băgat în afacere şi Institutul
"Petru Poni". "Consumatorii sunt neinformaţi. Pe etichete ar
trebui trecută şi doza maximă admisă. Oamenii ar şti cât pot consuma fără să
fie afectaţi", e ultimul cuvânt al directorului Bocăniciu.
În croissantul Zeelandia, care se găsește pe scară
largă în comerţ, se pun 500 de grame de Korent Europe la 10 kg de făină. Nimeni
nu-ţi spune ce se ascunde sub această denumire. Rămâne micul secret al
fabricantului.
Ca valoare, Zeelandia este a
treia investiție străină în județul Iași, după Delphi și Mittal. 8,5 milioane de euro era cifra de
afaceri a Zeelandia Iaşi în 2010, cu un profit de 250.000 de euro. Investiţia
iniţială: 4 milioane de euro.
Cele mai rele E-uri
Sorbitolul e considerat un E periculos: balonează
sugarii şi-i face să scadă în greutate. Aspartamul e un edulcorant intens, dar
foarte hulit pentru ameţelile și durerile de cap pe care le produce. Mai sunt coloranţii,
interzişi copiilor sub 10 ani. "Avem
peste 1.000 de parteneri la nivel naţional. Iau produsele de la noi, le prelucrează
şi le vând în retail", mai spune directorul Zeelandia.
Magie: praful universal devine pâine, frişcă sau
gogoşi calde
Pâine semifabricată. Zeelandia te poate face brutar fără să ai habar cum se coace o pâine. Îţi
cumperi un malaxor, un cuptor electric şi e suficient un contract cu Zeelandia,
care îţi furnizează "mixurile de pâine". Premixurile au reţetele gata
făcute, nu mai trebuie modificate. "Rotunda românească, cu cele patru
variante de pe piaţă, este un mix produs la noi. E natural, fără conservanţi",
spune Bocăniciu. Pâinea iese mai pufoasă sau mai crocantă, cu seminţe sau
neagră, ea vine semipreparată ca într-un număr de magie.
Înlocuitor de frişcă. Crema Rosette este un alt produs universal valabil
produs de Zeelandia. Are şapte E-uri (E-472b, E-472e, E-322, E-460, E-466, E-340
şi E-160a) şi este un înlocuitor de frişcă, folosit aproape fără excepţie în
toate laboratoarele de patiserie din România.
Gogoşile berlineze. Zeelandia extrage esenţe şi din fructe naturale, importând vişine, de exemplu.
Din fabrică, rulourile pleacă preambalate, numai bune de pus la cuptor. Totul e
gândit la scară industrială: cofetarii obţin produsele mult mai uşor din
premixuri. "Avem 1.000 de parteneri la nivel naţional. Preiau baza de la
noi, o prelucrează şi vând prăjiturile în retail", explică mecanismul
directorul Zeelandia. De exemplu, sigur nu ştiaţi: gogoşile berlineze pleacă
"prefabricate" din această fabrică din coasta Iaşiului.
Pasca din premixuri. De Paşte aţi mâncat probabil pască Korent Classic Panettone sau Zela Creme
ori Cheesekrem. Toate sunt prafuri din Zeelandia. Se adaugă făină, apă, câteva
stafide şi, eventual, 5-6% brânză, cât scrie mic pe etichetă. Dar la unele
rulade nu mai e nevoie să adaugi nimic. Trebuie doar să-l "tratezi
termic" şi din prafuri iese aproape orice produs de panificaţie vrei.
Cele mai periculoase E-uri
Unul dintre cei mai periculoşi aditivi este E-420, sorbitolul. "Este un
îndulcitor, hipocaloric, interzis copiilor şi sugarilor. Poate duce la dureri
de stomac, la flatulenţă şi la balonare", a explicat dr. Cornelia Stancu.
Sorbitolul este folosit pe post de conservant şi este interzis în preparatele
pentru copii și sugari din cauză că poate provoca diaree şi pierdere în greutate.
În plus, este interzis şi celor cu intoleranţă la fructoză.
Un alt aditiv posibil periculos este E-951 sau aspartamul. Acesta este unul
dintre cei mai contestaţi aditivi alimentari, raportându-se de-a lungul timpului
efecte adverse precum oboseală, ameţeli, iritabilitate, dureri de cap. Din
aceste motive, nu se recomandă consumul frecvent şi nici depăşirea dozei
zilnice admise de 40 mg/kg corp. "Aspartamul este restricţionat în unele
produse de cofetărie, fiind un edulcorant intens şi potenţator de aromă",
a adăugat dr. Cornelia Stancu, şef serviciu în cadrul Direcţiei Sanitar
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Iaşi.
E-300 - acidul
ascorbic, are proprietăţi antioxidante şi este cunoscut sub numele comun de vitamina
C. "Nu este permis în alimentele pe bază de cereale pentru copii", a
spus Cornelia Stancu. Chiar dacă doza zilnică admisă în industria alimentara
este nelimitată, acidul ascorbic are acţiune laxativă. Galbenul Sunset (E-110),
galbenul de chinolină (E-104) şi ponceau (E-124) trebuie evitate la copiii de
până la 10 ani.
E-150 - caramel. Termenul „caramel” se referă la un produs de o culoare brună
mai mult sau mai puţin intensă, și este un colorant alimentar. Nu corespunde
produsului zaharos, aromat, obţinut prin încălzirea zahărului şi care este
folosit la aromatizarea unor dulciuri de casă.
Umami (monoglutamatul de sodiu) - al cincilea gust periculos de bun
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.