-->
ŞTIINŢA CIMATICII
ŞI MISTERIOASELE CERCURI DIN LANURI
Daniel Roxin
Misterul nedezlegat al cercurilor din lanuri a făcut să curgă tone de
cerneală şi a umplut paginile internetului. S-au emis o serie de teorii, s-au
făcut speculaţii, au apărut şarlatani cu pretenţii de autori. Dincolo de toate,
scopul
acestor creaţii nu este încă clarificat. Şi dacă, totuşi, el e mai limpede
decât ne-am imaginat? Despre asta voi vorbi şi voi căuta să demonstrez
seriozitatea unei anumite posibilităţi.
În introducere, aş spune că unul din lucrurile asupra cărora n-ar trebui să
existe dubii este acela că o parte dintre cercuri sunt de o complexitate,
frumuseţe şi precizie pe care nicio echipă de specialişti pământeni n-ar putea
s-o atingă noaptea (când aceste cercuri se formează, în mod misterios) şi, cu
siguranţă, nici ziua. În plus, foarte multe agroglife sunt
realizate pe baza unor proporţii care ţin de geometria sacră, o ingenioasă şi
spectaculoasă combinaţie de elemente, care s-a realizat fără ca tulpinile
cerealelor să fie rupte! Prin urmare, chiar dacă aşa-zişii
specialişti vor pretinde că nu sunt decât simple farse (aşa cum arheologii
sistemului spun că piramida lui Keops a fost construită cu unelte din cupru,
frânghii şi scripeţi din lemn, în condiţiile în care nici astăzi cea mai modernă
tehnologie nu permite realizarea unei construcţii similare) zâmbiţi şi mergeţi
mai departe.
Şi acum să revenim la obiectul acestui articol. În ultima vreme a început
să se dezvolte o ştiinţă revoluţionară: Cimatica. Potrivit demonstraţiilor
acesteia, toate formele concrete, „materiale”, sunt expresia condensată şi
vizibilă, pentru ochii noştri, a unor sunete sau câmpuri vibraţionale formatoare.
Aşa cum spune şi fizica cuantică, totul este energie, totul este vibraţie,
totul este în interconexiune; materia este doar o aparenţă. Cimatica a arătat,
în experienţe simple, că nisipul presărat pe o placă şi supus undelor
vibraţionale produse de un sunet se ordonează în forme geometrice precise;
forme geometrice care se modifică odată cu modificarea sunetului.
Studiile făcute au pus în evidenţă şi un alt lucru, de o importanţă
fundamentală: gândurile noastre sunt energii creatoare, care modelează
realitatea din jurul nostru şi pe noi înşine. Cu alte cuvinte, suntem
co-creatori ai realităţii şi tot ce gândim tinde să găsească o expresie
materială, la fel cum sunetul „obligă” nisipul să se aranjeze în modele
geometrice precise.
Din perspectiva acestor revelaţii ştiinţifice, putem privi cu alţi ochi anumite
elemente ale tradiţiei orientale – yantrele şi mandalele, reprezentaţii grafice
pe care misticii orientali pretind că le folosesc pentru a se acorda
cu anumite energii cosmice sau divinităţi.
Este vorba despre o tradiţie care a
anticipat cu mii de ani descoperirile cimaticii şi care spune că niciun element
al acestor reprezentări grafice nu este întâmplător şi că fiecare prefigurează
un anumit fel de energie cosmică, de câmp formator. Aşadar, dacă luăm în
considerare descoperirile cimaticii şi tradiţia orientală pe de o parte şi
teoria morfogenetică (a câmpurilor energetice formatoare) pe de altă parte, (vezi aici un articol edificator pe această
temă: Teoria
Morfogenetică) nu putem exclude posibilitatea ca cei care realizează
cercurile din lanuri să dorească să ne influenţeze subtil, prin marcarea
planetei noastre în diverse puncte cu anumite amprente purtătoare de energie.
Cum este posibil aşa ceva? Ei bine, în condiţiile în care totul este în
interconexiune, în care totul în Univers este energie, o asemenea intervenţie
este posibilă! Folosirea simbolurilor este o ştiinţă profundă, cu implicaţii
deosebite. Până la urmă, totul simbolizează ceva, totul are în spate o anumită
energie, fie că e vorba de o fiinţă, fie de un obiect neanimat. O primă
concluzie care se desprinde de aici este aceea că are cu adevărat importanţă dacă, de
exemplu, în camera proprie avem un tablou cu un peisaj superb sau un poster cu
o formaţie satanistă. Aceste imagini sunt purtătoare de energie, o energie cu
care vom interacţiona, vrem nu vrem, dacă avem ceva în noi pe aceeaşi
frecvenţă.
Revenind la cercurile din lanuri,
convingerea mea este că cei care le fac (indiferent cine sunt sau de unde sunt)
vor mai mult decât să-şi semnaleze prezenţa şi eventual să ne pregătească
uşurel, pentru o întâlnire de gradul III... Planeta şi civilizaţia noastră sunt
într-un punct crucial, al unei transformări energetice şi la un nivel al
conştiinţei cum nu a fost niciodată. Este un moment de o importanţă
extraordinară, de cumpănă, în care suntem cu un picior în vremea Apocalipsei şi
cu celălalt în Epoca de Aur a umanităţii. Este o vreme care justifică intervenţia
unor inteligenţe superioare. Or, dacă aceste inteligenţe sunt cu adevărat
superioare nu doar tehnologic, ci şi în sensul de elevate și benefice, ele nu-şi
vor permite să ne facă binele cu forţa, pentru că este destinul nostru şi noi
trebuie să ni-l asumăm. Cu toate acestea, ele pot interveni subtil, pentru a
potenţa ceea ce avem bun. E singurul ajutor pe care, probabil, au voie să ni-l
acorde. Prin urmare, există motive justificate să credem că multe dintre cercurile
din lanuri reprezintă în realitate simboluri magice, purtătoare de energie, prin care
planeta şi civilizaţia noastră sunt impulsionate să-şi depăşească condiţia, să
treacă pe nivelul următor...
Evan Grant - Făcând sunetul
vizibil prin cimatică (RO)
Cercurile
din lanuri privite de-aproape
Tot ceea ce ne inconjoara nu este decat ENERGIE ,VIBRATIE si INFORMATIE .Cand vom intelege aceasta , vom intelege si mesajele din lanurile de grau ...
RăspundețiȘtergere