vineri, 6 mai 2016

Biologia iluminării + documentar (RO)




BIOLOGIA ILUMINĂRII


Evoluţia de la conştienţa umană la cea divină implică existenţa dualităţii moştenire karmică/boală, la nivel celular şi atomic. Multe dintre miile de referiri la aşa-zisele vindecări miraculoase demonstrează impactul conştienţei asupra stării de bine fizic, emoţional, mental şi spiritual. Medicina care tratează ansamblul minte-corp, fiind suficient de validată pentru a fi predată în şcolile actuale de medicină, oferă dovezi suplimentare despre abilitatea noastră de a ne vindeca singuri. Mergând mai departe, cercetările biologului molecular Bruce Lipton arată faptul că oamenii îşi pot modifica singuri ADN-ul şi pot depăşi riscul unor boli incurabile prin simpla modificare a stării de conştienţă.

Deepak Chopra a remarcat că „există o profundă asemănare între gând şi foton”. Un foton este o particulă sau o cuantă de energie sau radiaţie electromagnetică. El presupune că există o legătură între gând şi lumină. În multe dintre tradiţiile şamanice, gândul (intenţia) este considerat o formă sau o funcţie a luminii de dimensiune înaltă. Mintea este „o energie a iluminării, generatoare de impuls pentru apariţia unei idei sau forme gând ce se transmite sau recepţionează” scria Alice Bailey. Energia minţii poate materializa pe baza unei raze de lumină. Urmărind firul acestei raţiuni, ne putem imagina că suntem nu doar „lumină condensată în forme” (pentru a-l cita pe dr. Richard Gerber) ci şi „forme-gând materializate”.

A privi corpul uman ca pe o formă-gând condensată în materie pare bizar la prima vedere dar, într-o ultimă analiză, ajunge să fie profund înălţător. Specialişti în fizica cuantică au demonstrat în repetate rânduri că un savant influenţează rezultatul unui experiment prin simpla lui observare, constatare unanim acceptată de comunităţile ştiinţifice sub numele de Principiul Heisenberg al incertitudinii. Şi mai uimitoare este descoperirea care revoluţionează o paradigmă, scoţând în evidenţă dualitatea particulă-undă: probabilitatea ca un om de ştiinţă să creeze efectiv particulele cuantice observate, care în stadiul preexistent observării păreau să existe doar sub formă ondulatorie. Din această informaţie transpare un adevăr fundamental: conştienţa creează. Ca fiinţe umane dăruite cu liber arbitru, ne putem folosi puterea conştienţei pentru a ne re-crea realitatea cu un corp, minte şi spirit eliberate de boală, dar fără a ne limita la atât. Am subliniat cuvântul a re-crea deoarece, în mod evident, deja suntem locuitorii unei creaţii. Lumea, aşa cum o cunoaştem, se bazează pe o conştienţă duală, care se consideră separată de rest, inclusiv de întreg sau de Mintea lui Dumnezeu, cea care a dat naştere universului atât de des experimentat de oameni sub forma unui câmp de bătălie dintre bine şi rău, lumină şi întuneric, greşit şi corect, noi şi ceilalţi.

Dualitatea nu este însă o simplă filozofie; este şi o stare fizică de bine. Atomii care stau la baza alcătuirii celulelor noastre sunt încărcaţi cu sarcini pozitive şi negative, a căror opoziţie susţine structurile anumitor forme de viaţă. Bruce Lipton a ales fraza „biologia conştienţei” pentru a sintetiza ideea revoluţionară că organismele vii, inclusiv oamenii, ar fi de fapt forme-gând maleabile şi nu doar formaţiuni apărute empiric. Cu alte cuvinte, dintr-o perspectivă cuantică, noi suntem în esenţă nişte unde a căror coerenţă generează particule printr-un act de conştienţă. Modificându-ne nivelul de conştienţă, ne schimbăm atât forma, cât şi funcţiile fizice.

Vindecarea presupune refacerea întregului. Vindecarea duce la unitate şi iluminare şi implică o acordare care în acest context ar trebui citită ca „menită întregirii”. Într-o lume în care gândul creează şi biologia este un produs al conştienţei (şi nu invers) mintea capătă puterea de a crea o nouă biologie, una care nu se mai bazează pe dualitate, ci pe principiile unităţii şi armoniei.

Iluminarea înseamnă înălţarea conştiinţei şi umplerea cu lumină a sufletului, până la punctul de a deveni lumina însăşi. Adevărata iluminare urmează calea măiestriei individuale conştiente care, prin definiţie, are ca rezultat crearea unui corp de lumină stabilizat. Corpul de lumină sau corpul sufletesc este un vehicul fizic echilibrat şi armonios „trinitar”, care a depăşit dualitatea, karma şi boala de la nivelele celulare şi atomice. Putem conceptualiza actuala tranziţie evolutivă a ADN-ului speciei noastre ca pe o trecere de la „sistemul de operare” în cod binar la unul „trinitar” bazat pe energetica unui tetrahedron triplu suprapus. Am putea merge chiar mai departe, afirmând că oamenii evoluează de la biologie la „triologie”. În această perspectivă, este foarte interesant faptul că unele comunităţi ştiinţifice alternative au făcut aluzii referitoare la cercetări asupra spiralei a treia din ADN, a cărei activare a fost observată la mulţi oameni.

Un mod de a înţelege metamorfozarea unei fiziologii unificate pe bază de lumină este observarea particulei cuantice cunoscută sub numele de pozitron. Acesta este compus dintr-un electron cu sarcină negativă şi un pozitron cu sarcină pozitivă. Pozitronul este un exemplu perfect de dualitate. El oferă un minunat exemplu de creaţie a corpului de lumină. De vreme ce electronii şi pozitronii sunt particule de semn opus, după combinarea lor în pozitron se anulează imediat reciproc şi se divid în două cuante de lumină (fotoni). Astfel, dintr-un dualism preexistent e creat un al treilea element, stabil şi unificat, care nu este nici pozitiv nici negativ.

Electronul fiind unitatea de bază a activării, adică a vieţii, declanşează transmutarea pozitronului, adică karma. Contrar concepţiei populare, karma n-are nimic de-a face cu pedeapsa şi răsplata. Există ca o componentă a sistemului de operare binar, specific universului nostru holografic, cu scopul de a ne învăţa responsabilitatea pentru propriile creaţii - iar totalitatea lucrurilor a căror experienţă o trăim sunt propriile noastre creaţii. Dacă creaţiile ajung să fie discordante în raport cu Sursa, ele se manifestă sub forma dizarmoniei numită boală. Este un proces care se aplică nu numai indivizilor, ci şi unor întregi civilizaţii. În ambele cazuri, boala, considerată a fi o criză, serveşte simultan ca stimul pentru transformare şi transcendenţă.

Pe măsură ce ne ridicăm nivelul de conştienţă şi ne activăm corpul de lumină, realizăm că suntem propriii creatori, creaţi sau autocreaţi după chipul şi asemănarea unicului Creator. Într-adevăr, deoarece într-o hologramă partea conţine întregul, noi suntem unicul Creator. Învăţând această lecţie, ne întoarcem la unitatea de conştienţă, stăpânind fizicalitatea. Cu alte cuvinte, realizăm iluminarea o dată cu descinderea luminii sufletului într-un corp sufletesc sau divin, vindecat de dualitate şi eliberat din ciclul instrucţiei karmice.

În zilele noastre există diferite tehnici de înlesnire a adaptării la noi forme de gândire şi la structurile biologice corespondente lor, denumite „forme-gând”. De-a lungul secolelor, au fost dezvoltate mai multe modalităţi de a ajuta evoluţia omului spiritual (Potirul sacru – Holy Grail) care există în fiecare din noi sub formă de potenţial genetic. Un exemplu excelent din antichitate este alchimia. Etimologic, termenul provine din limba arabă – al khame (întunecimea) şi poate fi definit ca ştiinţa de a crea lumină din întuneric. Scopul real al alchimiei nu este de a transforma plumbul în aur, ci biologia umană într-o fiziologie a luminii de aur. Cu alte cuvinte, obiectivul primordial al alchimiei este iluminarea bio-spirituală sau crearea a ceea ce s-a numit corp de lumină. În ultima vreme apar tot mai multe tehnici pentru activarea corpului de lumină.

După cum arată Gregg Braden în Codul lui Dumnezeu, ADN-ul, prin natura lui preponderent sacră, poate constitui un principiu unificator pentru umanitate, capabil să aducă pace şi armonie unei populaţii planetare ce trebuie să decidă între a sucomba în faţa crizei sau a accepta ocazia unei schimbări, anume că ne putem activa ADN-ul pentru a ne extinde perspectivele asupra lumii, iar în acest proces, evoluţia unei biologii fondate pe o conştienţă unitară este un adevărat dar divin la o răscruce istorică în care, pentru a o cita pe Barbara M. Hubbard, „trebuie să alegem între o evoluţie conştientă şi dispariţia, prin folosirea greşită a puterilor noastre”.

Metoda regeneticii tratează un set de trei activări integrate ale ADN-ului care formează împreună precondiţionarea ener-genetică pentru evoluţia corpului de lumină. Prima, potenţarea, activează ADN-ul pentru a recabla câmpurile electromagnetice ale corpului, resetând tiparul bioenergetic uman sub forma unui circuit infinit, bazat pe numărul alchimic transformator 8. ADN-ul a fost comparat cu o antenă de legătură a umanităţii cu Sursa, a cărei capacitate de recepţie poate fi ecranată de toxicitate şi traume. Potenţarea activează ADN-ul, pentru a declanşa eliminarea acestei toxicităţi şi traume, stabilind o conexiune mai clară, printr-o mai bună rezonanţă cu frecvenţa iubirii necondiţionate, emanată sub forma unor spirale de sunet şi intenţie (lumină) emanate din dimensiunile înalte ale Soarelui vindecător din Centrul galactic. Potenţarea acordează ADN-ul la energia primară de torsiune a Sursei.

Ca investigator al mitologiei, William Henry ne aminteşte că „Soarele vindecător răsare în noi numai atunci când ne aliniem în echilibru cu energiile sale... Concepând prezenţa acestor energii vindecătoare ne putem acorda la ele. Putem realiza orice concepem”. Aş mai adăuga că plasarea noastră în echilibru cu Soarele vindecător nu se poate face doar prin simpla contemplare interioară, ci mai întâi şi mai ales prin adoptarea unei atitudini de iubire necondiţionată.

Boala prin care mi-a fost inspirată metoda regeneticii are legătură cu sindromul oboselii cronice, sensibilitatea la chimicale şi fibromialgia, şi a fost agravată de toxicitate şi traume în urma unei serii de hepatite şi vaccinuri contra febrei galbene primite în primăvara anului 1995. După ani de suferinţă şi de testare a unor terapii costisitoare şi ineficiente, ideea salvatoare mi-a venit după ce am realizat că dac-aş putea cumva să mă resetez la nivel genetic, simptomele debilităţii s-ar putea rezolva de la sine. M-am trezit urmând calea aceasta după lectura unei cărţi tulburătoare a lui Leonard Horowitz, Virusuri emergente. Bazându-şi afirmaţiile pe cercetări meticuloase, dr. Horowitz demonstrează că vaccinurile sunt cauza principală a unei varietăţi de boli autoimune, printre care şi SIDA. În lucrarea Coduri vindecătoare pentru apocalipsa biologică, în care tema principală este utilizarea sunetului în vindecarea corpului fizic, prin restaurarea integrităţii sale genetice, el descrie semnificaţia războiului rece biologic organizat de instituţiile medicale împotriva unei populaţii ignorante în acest domeniu.

Sunetele speciale pentru restaurarea integrităţii genetice derivă din străvechea scală de solfegii. Această scală primară de 6 note, „pierdută” în mod dubios de Biserica Romană în secolul al XVII-lea, pe timpul papei Ioan, a fost recent redescoperită de dr. Joseph Puleo, după cum a descris-o în Coduri vindecătoare. Aici trebuie să subliniez faptul că toate cele trei activări ale ADN–ului din cadrul metodei regeneticii utilizează scala de solfegii, despre care unii cred că este setul sacru de şase note, cu ajutorul căruia a modelat Creatorul lumea în tot atâtea zile. Metoda potenţării utilizează mai ales nota „mi”, cu frecvenţa de 528 Hz, folosită la repararea unor defecte genetice de unii specialişti de vârf din domeniul biologiei moleculare.

După ce i-am descoperit pe Horowitz şi Puleo, am mai avut norocul să dau peste o altă carte, care m-a ajutat să realizez scopul covârşitor al potenţialului uman: Şarpele cosmic şi originile cunoaşterii, scrisă de antropologul francez, Jeremy Narby. Şarpele cosmic este o explorare a ADN–ului din perspectivă şamanică, și arată modul în care poate fi utilizat sunetul la stimularea unui mecanism genetic de autoregenerare. Intrigat şi suficient de disperat pentru a mă cufunda în acest subiect, am aflat că puterea sunetului de a activa ADN–ul a fost recent demonstrată de grupul lui Gariaev din Rusia. Dr. Peter Gariaev şi echipa lui strălucită de geneticieni şi lingvişti au dovedit că ADN-ul deteriorat poate fi vindecat fără divizarea fizică a genelor, prin simpla lor imersare într-un mediu de unde radio-luminoase, codificate după modelul frecvenţelor limbajului uman. Potrivit cercetărilor lui Gariaev, ADN-ul nu este doar un simplu ansamblu de proteine, deoarece el stochează şi comunică date într-o manieră fără îndoială lingvistică. Echipa sa a descoperit că, din motive practice, alcătuirea codului genetic conţinut de ADN-ul rezidual sau potenţial este similară cu regulile de bază ale limbajelor umane. Pentru a dovedi acest fapt, au fost comparate sintaxele, semantica şi gramatica dintre aceste limbaje şi ADN. S-a descoperit că secvenţele alcaline ale ADN-ului potenţial imită îndeaproape regulile comunicării lingvistice. Acest lucru sugerează că multe limbaje umane nu au apărut aleatoriu, după cum se crede, ci reflectă similarităţile noastre genetice. Completate de revoluţionara descoperire a lui Gregg Braden, anume că numele lui Dumnezeu scris în ebraica veche este alcătuit exact din literele elementelor chimice care alcătuiesc codul ADN - hidrogen, azot, oxigen şi carbon, cercetările lui Gariaev dau odată în plus un suport ştiinţific afirmaţiei biblice că la început a fost CUVÂNTUL!

Gariaev şi colegii săi s-au mai ocupat şi de comportamentul electromagnetic neobişnuit al ADN-ului. Ei au ajuns la concluzia că cromozomii vii funcţionează ca nişte biocomputere holografice, alimentate de propria radiaţie laser a ADN-ului. Echipa lui Gariaev a modulat anumite frecvenţe lingvistice printr-un laser. Cu ajutorul acestei tehnologii de modulare a limbajului codurilor în unde radio-luminoase s-a observat că ele erau capabile nu doar să vindece cromozomii deterioraţi, ci şi să regenereze glandele endocrine la animale, să stimuleze refacerea danturii la oamenii adulţi şi chiar să realizeze cu succes transmutaţii genetice. Uimitor, rezultatele lor erau similare cu cele obţinute de dr. Yu Dzang Kangeng, primul care a folosit energia de torsiune pentru a alcătui o hartă a secvenţelor ADN ale organismelor. Codificând undele radio-luminoase după modelul frecvenţelor limbajelor umane în scopul rescrierii ADN-ului, spre deosebire de manipularea genetică, echipa lui Gariaev a transformat literalmente, în condiţii de laborator, embrioni de broască în embrioni sănătoşi de salamandre. În felul acesta, s-a obţinut o metamorfoză lipsită de efecte secundare, specifice manipulării genelor izolate.

Horowitz ne atenţionează că „natura arbitrară şi riscantă a metodei divizării genelor a fost, din nefericire, ascunsă publicului”. În terapia genetică, cercetătorii nu pot prevedea cu exactitate comportamentul unui anumit cromozom într-o genă modificată, existând riscul mărit de a disturba alte expresii genetice şi funcţii celulare”. Comparaţi cu modificarea organică a expresiilor genetice, care se poate realiza prin simpla aplicare a vibraţiei şi limbajului (sau a sunetului, intenţiei sau cuvintelor) asupra ADN-ului. Experimentul istoric a lui Gariaev în embriogeneză arată imensul impact a ceea ce mulţi numesc „genetica undelor”, un domeniu care, spre deosebire de propaganda şi dogma actuală a biologiei moleculare, are evident un impact mai important asupra originii speciilor decât biochimia. Maeştrii spirituali au insistat mereu asupra „potenţării” prin limbaj a codului nostru genetic, de unde şi efectele vindecătoare ale rugăciunii, hipnozei, afirmaţiilor şi mantrelor. Din fericire, cercetările lui Gariaev au demonstrat pe deplin credibilitatea ştiinţifică a acestor fenomene. Cu cât este mai evoluată conştienţa individuală a vindecătorului, cu atât se reduce nevoia de mijloace mecanice.

Cheia iluminării rezidă în conştienţa umană şi nu în tehnologie. Încrederea într-o forţă exterioară nouă care să ne vindece sau să ne refacă „întregul” reprezintă în cel mai bun caz cedarea puterii personale, iar în cel mai rău caz adorarea unui zeu fals. Într-un articol parţial inspirat de metoda regeneticii intitulat „Regăsirea Sfântului Gral”, psihologii Barry şi Jane Weinhold au vehiculat cu ardoare această idee, scriind despre ceea ce numesc ei „calea tehnologiei”, opusă „căii naturii”: „Noi n-avem nimic contra tehnologiei ca atare şi credem că anumite dispozitive sunt utile pe post de factori declanşatori ai progresului. Tehnologia poate fi de folos numai dacă este creată de minţi conectate la inimi, și nu constituie în sine un instrument propice dezvoltării unei vieţi spirituale autentice. Tehnologia lipsită de conexiuni sufleteşti şi spirituale rămâne doar o cutie care ar putea da pe dinafară la un moment dat”. Dacă tehnologia devine o cale exclusivă, va încuraja dependenţa, deoarece implică nevoia oamenilor de a se baza pe un mijloc tehnic care să le deschidă orizonturile de percepţie. În loc de a da puterea iniţiaţilor angajaţi pe calea întoarcerii la Sursă prin folosirea unor unelte primitive adaptate mediului natural, calea tehnologiei va sfârşi cel mai probabil prin a lua puterea oamenilor şi a le încuraja co-dependenţa spirituală.

Cercetările lui Gariaev relevă implicaţiile mult mai extinse ale puterii nelimitate de vindecare, bazată pe conştienţa genetică umană. Echipa cercetătorilor ruşi a descoperit cum ADN-ul activat prin intermediului undelor poate manipula matricea spaţiului, producând mici găuri de vierme de natură sub-cuantică. Acestea, activate de ADN, ale căror semnături energetice sunt similare celor descoperite în culoarele Einstein-Rosen din vecinătatea găurilor negre, sunt conexiuni create între diferite zone ale multiversului, prin care pot fi transmise informaţiile în afara continuumului spaţio-temporal. Potenţialul ADN, care reglează funcţiile de auto-organizare trans-dimensionale (epigenetice), atrage prin magnetizare aceşti curenţi non-localizaţi de informaţie, iar apoi îi transmite conştienţei noastre. Grazyna Fosar şi Franz Bludorf, autorii unei excelente sinteze asupra descoperirilor lui Gariaev, intitulată Vernetzte Intelligenz (inteligenţă de tip reţea), prezintă procesul de transfer de date numit hipercomunicaţie, arătând că acesta este experimentat adesea sub formă de intuiţie sau inspiraţie.

După Fosar și Bludorf, o dată cu declanşarea hipercomunicaţiei, la nivelul ADN-ului poate fi observat un fenomen extraordinar. Ei au relatat cum Gariaev a iradiat o mostră de ADN cu o rază laser până la apariţia unui model în formă de undă pe ecranul monitorului. După extragerea mostrei ADN, modelul său electromagnetic a rămas intact. Mai multe experiențe de verificare au stabilit că timp de până la 30 de zile forma de undă continua să fie emisă de mostra absentă, menţinându-şi aparent nederanjate câmpurile energetice, care făceau ca lumina să se rotească de la sine în spirale, sub forma dublului helix îndepărtat din camera de păstrare. De atunci, acest fenomen non-localizat de curbare a luminii, datorat energiei de torsiune, a ajuns faimos sub numele de „efectul de ADN fantomă”. S-a emis teoria că undele de torsiune din afara zonei spaţio-temporale continuă să pătrundă prin găurile de vierme, activate chiar şi după îndepărtarea fizică a ADN-ului sursă. Activarea ADN, fie de la distanţă, fie prin altă metodă, poate fi astfel explicată ca transferul ener-genetic de conştienţă creativă universală, sub formă de unde de torsiune, ce stimulează rearanjarea transpozonilor din ADN activ în ADN potenţial. În schimb, ADN-ul potenţial influenţează câmpurile bioenergetice, care la rândul lor vor modifica metabolismul şi replicarea celulelor, înlesnind procesul de vindecare. Acelaşi proces al activării ADN-ului, care încurajează vindecarea prin aducerea de mai multă lumină de torsiune în celule, avansează prin definiţie ideea de iluminare. 

„Majoritatea oamenilor tind să creadă că ADN-ul creează un câmp de energie fantomă, iar acel câmp este cumva doar umbra ADN-ului”, scrie autorul şi cercetătorul ştiinţific David Wilcock, care propune o reinterpretare fascinantă: „Cred că unda este premergătoare ADN-ului. Singura explicaţie logică este aceea că energia ADN-ului fantomă este de fapt creatoarea ADN-ului. De vreme ce s-a arătat că această energie eterică de torsiune a pătruns în toată galaxia, oriunde există materii care dau naştere vieţii, curenţii subtili, spiralaţi de presiune ai acestei energii vor agrega moleculele de ADN în existenţă”.

Pe lângă propriile cercetări, intuiţia m-a condus spre teoria că o combinaţie potrivită de sunete, special acordată la câmpul electromagnetic al corpului, poate atrage un flux de energie de torsiune capabil să elimine toxinele unui vaccin şi trauma de la nivel genetic şi să recalibreze funcţionarea câmpului bioenergetic la o vibraţie mai înaltă. Am ajuns să concep câmpul electromagnetic ca pe un tipar ener-genetic individual care, prin acest proces, poate fi nu doar resetat ca o siguranţă arsă, ci şi transmutat. Am numit această abordare a activării ADN-ului metoda regeneticii, după ce remodelarea potenţării electromagnetice mi-a rezolvat boala cronică şi am început să dezvolt alte activări ADN. Avantajul suplimentar al potenţării este susţinerea iluminării prin iniţierea activării corpului de lumină.


Controlul minții asupra materiei (RO)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.