Aciditatea și alcalinitatea corpului nostru

-->

ACIDITATEA ŞI ALCALINITATEA CORPULUI NOSTRU

În natură, valoarea PH-ului variază între zero – acid clorhidric şi 14 – sodă caustică (ambele valori fiind în afara zonei utile corpului nostru), iar apa pură are un PH în jur de 7, care este considerat neutru sau, mai bine spus, PH-ul armonios. În corpul uman, PH-ul variază între 1,2 şi 3 pentru sucul gastric şi între 7,6 şi 8,6 pentru secreţia biliară, valoarea neutră fiind în jur de 7.

Ce este acidoza metabolică?

Deoarece PH-ul armonios este esenţial pentru buna funcţionare a organismului nostru, sistemul imunitar intervine de îndată ce există prea mult sau prea puţin acid în sânge. Este mult mai uşor să măriţi aciditatea corpului decât să măriţi alcalinitatea lui, deoarece sunt puţine alimente alcaline şi multe alimente acide. Sistemul nostru imunitar are nevoie să creeze un „tampon” alcalin, pentru a ne proteja corpul de aciditate, pentru aceasta folosind minerale, precum calciul. Dacă condiţiile de aciditate persistă, rezervele minerale ale corpului se micşorează şi se fac depozite în alte locuri, rezultând o cristalizare acidă în artere, în membranele mucoaselor şi în încheieturi. Prea mult stres şi gânduri negative pot să contribuie de asemenea la aciditate. Uneori, oamenii pot deveni prea alcalini, o condiţie temporară de obicei, din cauza tratamentelor cu diuretice. Aceasta situaţie este echilibrată de către rinichi. Deci, condiţia mai des întâlnită este numită acidoză metabolică, care diferă de acidoza provocată de funcţionarea defectuoasă a unor organe sau din cauza tratamentelor medicale. Ea devine cronică din cauza mediului din ce în ce mai poluat, stilului de viaţă nesănătos, lipsei de exerciţiu fizic, lipsei de odihnă şi de forţă vitală Chi. Deoarece „suntem ceea ce mâncăm”, evitând hrana care formează acizi (care este în cea mai mare parte Yang) şi mărind aportul de hrană alcalină (care este în cea mai mare parte Yin), am putea să echilibrăm balanţa PH-ului şi să dobândim armonia între Yin şi Yang.

Acidoza metabolică şi digestia incompletă

Dacă mâncăm prea multă hrană ce formează acizi, lipsa unui tampon alcalin poate aduce corpul în stările de acidoză metabolică, digestie incompletă şi constipaţie – afecţiuni de care suferă aproape 95% din populaţia din ţările dezvoltate şi care predispune la 90% din toate bolile umane. Aceste stări se facilitează una pe alta, ca într-un cerc vicios: acidoza metabolică este întotdeauna asociată cu o formă de constipaţie, ceea ce înseamnă că produsele reziduale ale metabolismului nu sunt înlăturate complet din ţesuturile celulare, ducând la astuparea canalelor de eliminare, ceea provoacă şi mai multa aciditate. O sursă importantă a creşterii acidităţii şi toxicităţii este un colon blocat. Când membrana mucoasei e îmbâcsită, eliminarea devine incompletă şi corpul din ce în ce mai toxic, rezultând o acidoză mare şi o varietate de probleme cu bacteriile şi ciupercile, alergiile, astmul, oboseala cronică, diabetul, obezitatea.

Acidoza metabolică şi războiul dintre ciupercile şi bacteriile „bune” şi „rele”

Corpul nostru poate fi comparat cu un câmp: dacă solul are balanţa corectă între alcalinitate şi aciditate, vor trăi în el microorganismele potrivite. Dacă balanţa s-a dereglat, se pot înmulţi ciupercile şi bacteriile rele care în organismul hiperacid se manifestă ca probleme de piele, de digestie îngreunată, flatulenţă, infecţii cu candida sau miros urât. Acest război între microorganismele bune şi cele rele ne va influenţa metabolismul şi ne va angrena în ciclul oboselii cronice, deoarece în acel moment sistemul nostru imunitar va avea o rezistenţă scăzută faţă de boli şi infecţii.

Acidoza metabolică şi alergiile, mucusul şi astmul

Într-o răceală obişnuită, membranele mucoasei din sistemul nostru respirator produc mari cantităţi de mucus în efortul de a elimina infecţia. Condiţiile acide prelungite pot duce la aceeaşi reacţie, crescând cantitatea de mucus produsă în intestinul subţire, în sistemul respirator şi în alte părţi ale organismului. Aceste simptome reprezintă un efort al corpului de a elimina produsele acide reziduale. Aşa cum expunerea la factorii alergici poate declanşa secreţia mucoasei, la fel o poate face şi aciditatea. E important să vă daţi seama de aceasta şi să eliminaţi aciditatea înainte de a încerca să eliminaţi mucusul, deoarece acesta poate fi produs de organism pentru a se proteja de acizii poluanţi.

Acidoza metabolică şi oboseala cronică

Pe măsură ce corpurile noastre devin mai poluate, şi digestia devine mai puţin eficientă. Corpul nu mai obţine suficientă energie din ceea ce mănâncă, rezultând oboseala. Cererea constantă de energie determină metabolismul să fie foarte activ şi să nu lucreze eficient, ceea ce agravează situaţia. În plus, aciditatea crescută slăbeşte activitatea motrică (acidul lactic), ceea ce ne face să ne simţim obosiţi foarte repede după începem o activitate. Apar gândurile negative care, ca şi coşmarurile, se manifestă de obicei după o masă copioasă şi/sau consumul de alcool. În plus, ficatul trebuie să lucreze excesiv pentru a filtra şi îndepărta toxinele, consumând şi mai multă energie, luată din alte părţi ale corpului, ducând la epuizare fizică cronică. Ficatul începe să producă mult colesterol, încercând să cureţe sângele de toxine, ducând la un alt cerc vicios.

Acidoza metabolică, obezitatea şi diabetul

Nivelul crescut al colesterolului şi mărirea secreţiei de insulină se manifestă împreună când corpul acumulează grăsime pentru a neutraliza şi depozita agenţii poluanţi. În loc de a privi grăsimea ca pe o ameninţare, consideraţi că ea este modalitatea corpului de a se proteja pe sine. Încercaţi iniţial să eliminaţi toxicitatea şi veţi descoperi că pierderea în greutate devine mai uşoară. Cu un PH sănătos, arderea grăsimii se face mai rapid şi este mai puţin probabilă reacumularea de grăsime după o dietă. Deoarece nivelul ridicat al insulinei şi acumularea de grăsime sunt simptomele, iar aciditatea este cauza, aceleaşi lucruri afectează pancreasul, în care diabetul poate fi în legătură directă cu nivelul înalt al toxicităţii şi nivelul scăzut al PH-ului.

Acidoza metabolică, arsurile inimii şi boala de reflux gastro-esofagian

Arsurile inimii sunt de fapt unul dintre primele simptome ale condiţiilor prelungite de aciditate. Aceasta ar putea eroda muşchiul sfincterului de la începutul stomacului, care nu se mai închide corect. Acest lucru poate degenera in GERD, boala refluxului gastro-esofagian. Poate fi afectat şi esofagul, ducând la dificultăţi de înghiţire. Băutul cafelei, ceaiului negru şi alcoolului (care sunt foarte acide) în cantităţi mari, ca şi fumatul, contribuie de asemenea la instalarea acestei boli. În loc de a lua medicamente care reduc aciditatea, sunt necesare măsuri generale de alcalinizare şi o schimbare permanentă a dietei.

Acidoza metabolică şi tractul urinar

Rinichii şi plămânii sunt principalele organe responsabile de eliminarea acidităţii în exces din corpul nostru. În rinichi, acidoza cronică devine mai evidentă – aici se depozitează acidul uric, care poate forma pietre la rinichi. Cauza se află în hrana ingerată – alimente cu nivel înalt de purine, cum ar fi carnea roşie, peştele, carnea de pui. Purinele sunt descompuse de corp în acid uric, care cristalizează în pietre la rinichi atunci când urina este predominant acidă, având un PH sub 5,5. Dacă urina este alcalină – lucru care se poate obţine bând apă alcalină şi cu o dietă alcalină sau neutră, acidul uric nu va cristaliza în pietre la rinichi. De fapt, cristalizarea acidului uric ameninţă nu numai rinichiul, ci şi întregul tract urinar, inclusiv organele sexuale.

Acidoza metabolică, guta, artrita, osteoporoza şi scleroza multiplă

La început, corpul va începe să folosească calciul depozitat în oase, pentru a neutraliza toxinele care însoţesc condiţia prelungită de aciditate în ţesuturi. Calciul intră în sânge, care devine astfel mai puţin acid. În acelaşi timp, calciul este depozitat în vasele capilare din mâini, picioare, încheieturile degetelor şi genunchi, o condiţie numită gută. Astfel, micşorând rezervele de calciu din schelet, oasele noastre pot deveni fragile, dând naştere osteoporozei. Mai mult, în timp ce acidoza metabolică descompune ţesuturile corpului şi slăbeşte celulele, ea poate facilita instalarea unor boli precum arterita şi scleroza multiplă, boli autoimune ce se caracterizează prin descompunerea ţesuturilor corpului. Aşa cum a fost descris mai sus, acidoza metabolică dezechilibrează organismul şi alarmează sistemul imunitar. Dacă condiţia persistă, chiar şi sistemul imunitar poate fi dezechilibrat, ceea ce poate da naştere bolilor autoimune. Putem opri rapid acidoza metabolică schimbându-ne dieta, stilul de viaţă şi modul de gândire. Dar, de îndată ce ţesuturile nervilor sunt atacate (ca în scleroza multiplă) sau încheieturile (ca în artrita reumatoidă) calea către îmbunătăţirea sănătăţii este mult mai lungă şi mai dificilă.

Acidoza metabolică şi bolile cardiovasculare

Pentru ca sistemul nostru cardiovascular să funcţioneze corect, PH-ul plasmei sângelui trebuie să fie uşor alcalin, încadrându-se între 7,35 şi 7,41. Dar dacă permitem să scadă sub valoarea de 7,35, ţesutul muscular din peretele interior al arterelor, venelor şi inimii va fi atacat. În plus, faţă de ameninţarea nivelului crescut de colesterol, o aciditate cronică ameninţă să corodeze chiar ţesutul corpului, aşa cum acidul corodează marmura. Astfel, acidoza metabolică cronicizată deschide drumul arteriosclerozei şi al plăcilor de colesterol pe pereţii vaselor sanguine.

Acidoza metabolică şi acumularea plăcilor de colesterol

Acidoza metabolică schimbă chimia din vasele de sânge, determinând ca LDL (colesterolul rău, ce provoacă bolile cardiovasculare) să se depună în ritm accelerat. De asemenea, se facilitează şi depozitarea metalelor grele şi a altor poluanţi, împreună cu colesterolul. Aceasta este în legătură cu activitatea de curăţare (chelare), efectuată de ficat. Aceste condiţii combinate duc la creşterea plăcilor în vasele de sânge, care nu pot fi reduse doar prin micşorarea cantităţii de colesterol din hrană, ci necesită măsuri de reducere a acidităţii hranei.

Acidoza metabolică poate mări presiunea sanguină

Dacă corpul se află într-o prelungită condiţie de aciditate, vasele de sânge de la periferie se contractă, în timp ce arterele se dilată. Aceasta înseamnă că inima trebuie să muncească mai intens pentru a pompa sângele în tot corpul. În timp ce circulaţia din vasele de sânge de la periferie este restrânsă, în artere presiunea creşte. Acesta este un risc serios pentru sistemul nostru cardiovascular. Fiind foarte dificil de controlat, creşte riscul atacului de cord.

Acidoza metabolică, radicalii liberi şi vătămarea ADN-ului

Acidoza metabolică accelerează vătămarea pereţilor celulelor şi ai membranelor intracelulare de către radicalii liberi, distrugând celule, iar vătămarea ADN-ului duce la îmbătrânirea prematură. Simptomele sunt: riduri, decolorarea pielii, scăderea vederii, disfuncţionalităţi hormonale, slăbirea memoriei şi multe altele. Sinteza corectă ADN – ARN necesită un mediu chimic care nu este acid. Dacă PH-ul mediului este prea mic, regenerarea celulară este inhibată şi celulele pot degenera sau chiar deveni maligne. Toate acestea se pot agrava, dacă luăm în considerare bacteriile şi ciupercile, care sunt întotdeauna gata să atace celulele sănătoase.

O dietă zilnică echilibrată conţine:

80% hrană alcalină – fructe, vegetale proaspete, nuci, alune, seminţe;

10% hrană acidă – proteine: carne, leguminoase, lactate, peşte, ouă;

10% hrană acidă – carbohidraţi: miere, cartofi, curmale, pâine, banane, unt, ulei.

Copiii în perioada de creştere şi adulţii sub 40 de ani au nevoie de valori mai ridicate de hrană acidă. Adulţii peste 40 ani ar trebui să consume cu precădere hrană alcalină. Nu apar probleme de lipsă de calciu dacă se consumă hrană alcalină, bogată în verdeţuri şi seminţe (de susan, de in etc.).

-->