Bugetul negru al Statelor Unite

-->

BUGETUL NEGRU AL STATELOR UNITE

Este deja evident pentru cei mai mulți dintre noi că informațiile care ni se oferă prin mass media reprezintă de obicei doar un aspect superficial al realității, cel pe care deținătorii trusturilor de presă vor să-l arate publicului, conform unor interese. Acest lucru este cu atât mai valabil în cazul aspectelor care ar putea trezi marea masă a populației din somnul conștiinței în care este menținută. De pildă, este naiv să credem că din anul 1969, când s-a realizat (oficial) prima aselenizare a cosmonauților de la NASA, programele spațiale cu oameni la bord n-au mai făcut niciun progres semnificativ. Dacă ne gândim că în domeniul tehnologiei accesibile populației, în cei 45 de ani care s-au scurs de atunci s-a făcut un salt exploziv, putem fi siguri că s-au făcut progrese uriașe și în domeniul navelor spațiale.

Din dezvăluirile pe care unii dintre cei implicați în activitățile NASA le-au făcut (în ciuda secretului pe care sunt constrânși să-l păstreze), s-a aflat de-a lungul timpului că această agenție – care este cea mai generos finanțată din lume – are în realitate două programe paralele: cel oficial, care este prezentat public, și cel neoficial, strict secret, cel al „proiectelor negre” (black projects), care au atins un nivel tehnologic ce depășește imaginația omului obișnuit. America are un „buget negru” (black budget) neaprobat de Congres, și pe care nici măcar președintele nu-l cunoaște, darămite să-l controleze. Anual, aceste black projects înghit 1,25 trilioane de dolari, adică aproape 25% din PIB-ul SUA, ceea ce reprezintă mai mult decât bugetul oricărei alte țări din lume. Pentru o imagine mai clară, menționăm că un trilion înseamnă 1.000 de miliarde de dolari și cântărește 11 tone. Aceste proiecte oculte, care scurtcircuitează autoritatea Congresului, sunt în întregime ilegale.

Prin mărturiile unor persoane din interiorul sistemului, a devenit cunoscut faptul că proiectele strict secrete ale NASA se află în subordinea unui grup restrâns de oameni, care domină din umbră toate resorturile mondiale și care acționează doar în avantajul lor. Această grupare de indivizi lipsiți de scrupule, care a cuprins ca o caracatiță omenirea, a ajuns la concluzia că viața pe pământ este amenințată de pericole, cum ar fi escaladarea poluării, încălzirea globală, furtunile solare, distrugerea stratului de ozon și, nu în ultimul rând, suprapopularea. Ca urmare, reprezentanții acestei „elite” au stabilit un număr de măsuri alternative, prin care să fie protejați în primul rând ei, cei „iluminați”. Se spune că elita stăpânește deja energia magnetică și alte forme de energie gratuită, dar totul este ținut secret, energia fiind unul dintre mijloacele prin care oamenii pot fi stăpâniți și controlați cu ușurință.

Printre proiectele tehnologice cele mai avansate care au fost sau sunt încă derulate, și care au ajuns să fie cunoscute publicului prin dezvăluiri, se numără:

- Experimentul Philadelphia – inițial dezvoltat pentru obținerea invizibilității optice și pe radar a navelor marine ale SUA (US Navy), pe principiul descoperit de Tesla – crearea unui câmp electromagnetic puternic, care să distorsioneze cuantumul spațio-temporal terestru.

- Proiectul Montauk/Phoenix I, II și III – prin care se perfecționează călătoria în timp.

- Proiectul Pegasus – experimente de teleportare a obiectelor și a ființelor umane în spațiu și timp, pe baza cărora s-au construit bazele secrete de pe Lună și Marte.

- Proiectul Looking Glass – dezvoltarea tehnologiei capabile să „privească” în viitor la mai multe scenarii posibile.

- Proiectul Solar Warden – programul flotei spațiale interstelare a guvernului ascuns.

- Proiectul Aquarius (Vărsătorul) – program ce se derulează din 1958, când, conform scurgerilor de informații, SUA a pus mâna pe o navă extraterestră în deșertul Utah. Nava a fost depozitată într-o zonă secretă și studiată de-a lungul anilor. Se presupune că la ora actuală SUA se află în posesia unor informații care sunt experimentate și folosite în diverse domenii.

- Proiectul Aurora – dezvoltarea unei generații de arme hipersonice, care pot lovi mai rapid decât rachetele. Prin acestea, SUA speră să poată elimina teroriștii din orice colț al Terrei în mai puțin de o oră.

Experimentul Philadelphia a fost demarat de Marina Americană în anul 1931 în scopul obținerii invizibilității navelor maritime față de radare. Acest proiect a fost condus inițial (din 1932 până în 1943) de genialul Nikola Tesla, care însă n-a vrut să mai continue, din cauza  lipsei de scrupule a conducerii militare. La coordonarea proiectului a urmat dr. John von Neumann, cel care avea să devină părintele calculatorului electronic modern. Au fost făcute mai multe cercetări şi teste pe o navă de război, numită USS Eldrige. În cadrul testului principal din 12 august 1943, nava Eldrige a devenit invizibilă pentru radar, iar după cca 1 minut s-a produs o străfulgerare și nava a dispărut din port, după care a apărut la 400 mile distanță, pentru 15 minute, în docul Norfolk, dispărând apoi și de acolo în hiperspațiu. După aproape 4 ore, nava a reapărut în portul Philadelphia, însă se produsese un dezastru. Unii dintre membrii echipajului aveau părți ale corpului încastrate în oțelul pereților și al punților, alții apăreau și dispăreau intermitent, iar alții păreau să ardă, fără însă a se combustiona.

În timpul dispariției navei, doi dintre oamenii de știință îmbarcați (frații Duncan și Edward Cameron), care erau fizicieni însărcinați cu pornirea și oprirea generatoarelor, au sărit peste bord. Dar, surpriză! Ei nu au căzut în apa portului Philadelphia ci pe iarba bazei militare Montauk din Long Island. Apariția lor era așteptată de către poliția militară. Au fost introduși într‑un complex subteran, unde i-a întâmpinat nimeni altul decât dr. Von Newman, care era cu 40 de ani mai în vârstă. Acesta i-a anunțat că se află în anul 1983. Von Newman le-a explicat celor doi că fuseseră absorbiți în hiperspațiu prin intermediul câmpurilor generate de o mașină a timpului aflată în baza Montauk, care a interferat cu câmpurile generate de experimentul din Philadelphia. Ceea ce se petrecuse era că aceste două experimente asupra timpului s-au cuplat unul cu celălalt și au creat o gaură în hiperspațiu care a aspirat nava Eldrige. Von Newman le-a spus că s-a creat o bulă în hiperspațiu care crește în mod periculos și de aceea este stringent necesar să fie trimiși înapoi în timp, pe nava Eldrige, ca să distrugă generatoarele, ceea ce frații Cameron au și făcut. Dar după îndeplinirea acestei sarcini, Duncan a sărit din nou peste bord, ajungând în 1983. Prin tehnologia realizată în cadrul Proiectului Montauk se creează veritabile scurtături între oricare două puncte din spațiu-timp prin așa-numita metodă a „găurii albe și a găurii negre”.

În cartea sa, „Experimentul Philadelphia şi alte conspiraţii OZN”, precum şi în mai multe interviuri pe care le-a acordat, unul dintre oamenii de ştiinţă care au participat la acest experiment, dr. Alfred Bielek aduce o serie de detalii. El relatează că în anul 1931, Nikola Tesla i-a oferit posibilitatea preşedintelui de atunci al SUA, Theodore Roosevelt, să comunice cu două grupări extraterestre prin intermediul unei aparaturi speciale, proiectată chiar de către el. Primul grup cu care Roosevelt a luat legătura au fost Pleiadeenii, care şi-au oferit ajutorul, dar numai dacă oamenii renunță la proiectele de război. Al doilea grup a fost cel numit Kumorash Kun, sau pe scurt „Grupul K”, care, spre deosebire de primul grup, s-a oferit să furnizeze guvernului SUA un ajutor ce includea şi anumite proiecte militare. Roosevelt s-a hotărât să colaboreze cu cel de-al doilea grup. Se pare că, în urma acestei colaborări, au fost luate anumite decizii guvernamentale, printre care aceea ca pe 12 august 1943 să fie realizat proiectul strict secret ce avea să rămână cunoscut ca Experimentul Philadelphia.

Implicaţiile proiectului erau cu mult mai mari decât simpla obţinere a invizibilității, totul fiind de fapt dirijat din umbră de către extratereştrii din „grupul K”. Dezvăluirile lui Al Bielek arată că de fapt Proiectul Philadelphia a fost menit din start să fie conexat cu o secvenţă desfăşurată în viitorul de atunci, data de 12 august 1983, mai exact cu anumite operaţiuni ce se desfăşurau în cadrul aşa‑numitului Proiect Phoenix. Bielek afirmă că există mai multe mărturii care susţin faptul că proiectul Phoenix a fost operaţional între anii 1975 şi 1983 şi a reprezentat un fel de etapă superioară a Proiectului Philadelphia, având drept scop dezvoltarea tehnologiei necesare călătoriilor în timp. Tehnologia folosită s-a bazat pe efectul pe care dr. Carl Sagan îl numea „găuri de vierme în hiperspaţiu”, iar proiectul realizării călătoriilor în timp a fost încununat de succes. Mai multe persoane au fost trimise atât în viitor, cât şi în trecut, fiind făcute chiar şi înregistrări video. Însuşi Al Bielek relatează că într-o astfel de experienţă a reuşit să aducă o revistă Life din anul 1983 în anul 1943. Călătorii în timp erau aduşi de multe ori înapoi, chiar cu o milisecundă înainte de momentul plecării, iar memoria le era de obicei ştearsă. Informaţii detaliate despre aceste aspecte puteţi citi în lucrarea „Proiectul Montauk”, scrisă de Preston Nichols şi Peter Moon. 

Ulterior a fost înţeles faptul că motivul pentru care aceşti „K” au avut interesul să facă această conexiune între Proiectul Philadelphia şi Proiectul Phoenix a fost acela de a crea o fisură în continuumul spaţiu-timp, cu o durată de 40 de ani, pentru a permite intrarea în zona Pământului a unor nave spaţiale ce veneau dintr-o altă dimensiune şi care aparţineau extratereştrilor din rasa „micii cenuşii”. Datele de 12 august din 1943 şi 1983 nu au fost alese întâmplător, ci pentru că ele corespundeau anumitor condiţii energetice ale bioritmului Pământului, fără de care operaţiunea nu putea fi realizată. „Micii cenuşii” au reuşit astfel să se infiltreze în număr mare în zona planetei noastre şi câteva dintre navele lor este foarte probabil că au fost doborâte de armata americană, situaţie ce are legătură cu celebrele prăbuşiri ale unor OZN-uri, raportate în anii 1947-1948. Al Bielek relatează că în 1953, următorul preşedinte al SUA, Dwight Eisenhower, chiar a avut o întâlnire secretă cu „micii cenuşii”, la care a fost stabilit un acord comun de non-interferenţă şi în care s-a decis că extratereştrii vor oferi SUA tehnologie avansată, în schimbul permiterii unor experimente genetice pe animale şi chiar pe oameni, precum şi accesul în 75 de baze subterane, ce urmau a fi construite în colaborare umano-extraterestră. Construirea bazelor la mare adâncime (DUB – Deep Underground Bases) a început în 1959 şi mulţi cenuşii s-au adăpostit acolo. Acordul de non-interferenţă nu a ţinut însă mult timp, pentru că în câţiva ani a devenit evident faptul că extratereştrii au început să nu-l mai respecte.

Proiectul Pegasus a continuat descoperirile legate de aparatul numit „cronovizor”, care a fost inventat în anii ‘50 ai secolului trecut de către o echipă de 12 oameni de ştiinţă reuniți în jurul unui călugăr italian, Pellegrino Ernetti, care era totodată un savant genial, specialist în fizică cuantică. Din această echipă au mai făcut parte Enrico Fermi (laureat Nobel) şi Wernher von Braun, părintele programului spaţial al SUA. Cronovizorul, pe care Vaticanul a urmărit să-l menţină în cel mai mare secret, este un dispozitiv ce captează prin rezonanţă frecvenţele armonice superioare remanente ale oricărui eveniment care a avut loc în trecut. Aceste armonice nu dispar complet niciodată, ci rămân  într-o dimensiune superioară a realităţii (akasha tattva în ezoterismul oriental), ca un fel de ecou. Aceste frecvenţe sunt convertite printr-o aparatură specială, putându-se astfel reconstitui imaginile şi sunetele oricărui eveniment care a avut loc chiar şi cu sute sau mii de ani în urmă.

Cercetările legate de cronovizor au fost continuate de cercetătorii de la DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency), care au adăugat noi descoperiri ce au derivat în primul rând din tehnologia extraterestră obţinută prin inginerie inversă. A fost astfel obţinută o tehnologie capabilă să creeze vortexuri (tuneluri) în continuumul spaţio-temporal, prin care este posibilă nu doar vizionarea unor evenimente din trecut, ci şi din viitor, şi chiar teleportarea fizică în acele coordonate. Această tehnologie a fost dezvoltată şi ca o eventuală posibilitate de salvare a elitelor în cazul unei catastrofe care ar putea afecta planeta noastră. În acest scop, au fost pregătite deja baze secrete pe planeta Marte, aşa cum am menţionat anterior. Unul dintre cei care au făcut dezvăluiri importante despre acest proiect în cadrul mai multor emisiuni televizate din Statele Unite, Canada şi Mexic este avocatul american Andrew D. Basiago, care a fost implicat în Proiectul Pegasus între anii 1968 și 1972.

Proiectul Looking Glass. Conform informaţiilor paralele şi convergente prezentate de dr. Dan Burisch, Bob Lazar şi David Wilcock, acest proiect (PLG) se desfăşoară în baza subterană uriaşă (ce are mai multe niveluri) cunoscută ca „Area S 4”, situată la 12 mile sud de baza „Area 51”. Scopul acestui proiect este pe de o parte acela de a observa chiar şi cele mai fine distorsiuni temporale din trecut, iar pe de alta, acela de a perfecţiona o tehnologie capabilă să „privească” în viitor la mai multe „scenarii” virtual posibile, pentru a putea fi aleasă în momentul prezent linia temporală cea mai favorabilă pe care cei aflaţi la putere o doresc.

Dispozitivul folosit în acest scop se bazează pe crearea unor câmpuri energetice intense, prin intermediul rotaţiei unor inele metalice foarte mari, precum şi pe radiaţia generată de un element care în tabelul periodic al lui Mendeleev are numărul 115, dar care nu se găseşte în mod natural pe Pământ. Acest element este de provenienţă extraterestră, poate produce antimaterie şi este folosit şi la sistemele de propulsie ale navelor extraterestre. Proiectul Looking Glass mai urmăreşte să studieze și efectul pe care îl produce crearea artificială a unei unde gravitaţionale asupra timpului.

Proiectul Aquarius studiază orice aspect legat de entităţile biologice extraterestre şi de interacţiunea acestora cu oamenii. Acest proiect a compilat în detaliu toate înregistrările despre istoria omenirii şi vizitele extraterestre, începând cu tăbliţele sumeriene, inscripţiile egiptene şi toate celelalte texte antice, până la informaţiile obţinute în timpurile moderne.

Programul Aurora este cel mai secretizat program aerospațial existent. El creează şi dezvoltă nave aeriene cu o capacitate de zbor la niveluri ultraperformante, cu mult peste ceea ce se foloseşte în tehnologia convenţională. Cel mai avansat şi mai exotic vehicul creat în cadrul Programului Aurora este cel numit TR-3B, care are numele de cod ASTRA. La construcţia acestui vehicul a fost folosită în mare măsură tehnologie obţinută prin inginerie inversă (recuperată de la navele extraterestre prăbuşite). 

Iată câteva dintre caracteristicile acestei nave: are o formă triunghiulară, se poate deplasa atât orizontal, cât şi vertical în atmosfera Pământului (cam până la 120 km altitudine) atinge o viteză de 9 Mach, adică de 9 ori viteza sunetului (ceea ce înseamnă cca 10.000 km/oră), iar în afara atmosferei Pământului poate atinge viteze cu mult mai mari. În plus, TR-3B își poate schimba reflectivitatea, absorbția radar și culoarea, poate deveni invizibil (folosind tehnologia STEALTH) şi are o autonomie de zbor nedeterminată. Acest avion funcționează cu metan lichid și are la bord un dispozitiv antigravitație și o armă ce utilizează pulsuri electromagnetice (care poate distruge și radarele). Nava are chiar și capacitatea de a ajunge pe Lună. În lume, au fost raportate fotografiate şi filmate mii de apariţii ale acestui tip de vehicul însă, bineînţeles, oficialităţile neagă faptul că ar cunoaşte ceva.

Flota stelară Solar Warden. Pe 13 aprilie 2009, Arhiva Administrației SUA a pus la dispoziția publicului, conform  Freedom of Information Act (Legea accesului la informație) aproape 250.000 de pagini de documente din timpul administrației Reagan, inclusiv din jurnalul personal al președintelui. În finalul acestuia, președintele Reagan scria la data de 11 iunie 1985 despre existența unui program spațial clasificat, care poate transporta și găzdui sute de astronauți. Jurnalul său evidențiază faptul că a primit mai multe informări cu privire la acest subiect. Indicii importante rezultă și din registrele publicate de Arhiva Națională cu privire la Flota Comandamentului Strategic. Aceste dezvăluiri sunt susţinute şi de informaţiile care au apărut în presă despre hacker-ul scoţian Gary McKinnon, care a reuşit să spargă de pe laptopul său personal baza de date a NASA şi a Pentagonului, găsind o serie de informaţii copleşitoare despre colaborarea guvernului american cu extratereştrii şi despre tehnologia extrem de avansată care este ascunsă populației. McKinnon a declarat în fața judecătorilor și a presei că a găsit dovezi ale tehnologiilor de origine extraterestră: existența energiei capabile să stopeze procesul de încălzire globală, dispozitive antigravitaționale și, peste toate, existența unei adevărate flote stelare, capabilă să străbată distanțe uriașe prin spațiul cosmic.

Aceste realizări tehnologice nu sunt nici măcar bănuite de către marea masă a populaţiei. În cartea sa, Adevărul ascuns – Informații interzise, Steven Greer spunea că „tehnologia neagră” preluată din surse extraterestre de către elita Noii Ordini Mondiale este cu 10.000 de ani înaintea tehnologiei utilizate în civilizația noastră la vedere. Dr. Greer afirmă că guvernul din umbră al Noii Ordini Mondiale are la dispoziţie peste 30 de dispozitive ultra-performante, capabile să opereze cu aşa-numita free energy (energie liberă), majoritatea acestor dispozitive aflându-se în bazele subterane de mare adâncime (DUB).

Conducătorii din umbră au tehnologia capabilă să scoată cu uşurinţă lumea din întunericul ignoranţei, dar au ales să n-o facă. Cunoscând aceste lucruri, ajungem să recunoaştem că senatorul american Brian Larry a avut foarte multă dreptate atunci când a spus, cu umorul său caracteristic: „Adevărul o să vă facă liberi. Dar mai întâi o să vă enerveze”.

Dincolo de aceasta, pentru a putea aprecia cam ce nivel tehnologic sunt civilizaţiile extraterestre, este de remarcat faptul că în ultima perioadă au fost observate în spaţiu, chiar prin echipamentele NASA, uriaşe obiecte neidentificate, cu un comportament inteligent. Astfel, pe data de 24 aprilie 2012, satelitul NASA destinat studierii permanente a activităţii solare, cunoscut sub numele de SOHO (Solar & Heliospheric Observatory) a făcut fotografii şi filmări – care sunt încă accesibile pe internet – ale unui obiect gigantic prezent în apropierea Soarelui, având un aspect clar de navă spaţială, de la care pleacă o extensie imensă.

De asemenea, pe data de 1 august 2012, în imediata apropiere a Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) a fost înregistrată prezenţa unui OZN uriaș. Aceste filmări sau fotografii sunt postate conform legii în mod public pe Internet de către oficialii NASA. Trebuie să menţionăm însă că de multe ori au fost semnalate cazuri când aceste postări sunt ajustate, astfel încât o serie de detalii – care probabil au scăpat cenzurii iniţiale – nu mai pot fi remarcate. Există de asemenea şi cazuri în care anumite filmări sau fotografii care au stârnit un mare interes prin aspectele uluitoare pe care le evidenţiau, au fost şterse pur şi simplu de pe Internet, accesul public nemaifiind posibil.

O altă înregistrare NASA uimitoare, care a fost prezentată în SUA şi în serialul de televiziune Weird or What?, pune clar în evidenţă obiecte stranii de mărimea planetei Pământ care se deplasează în apropierea Soarelui, realizând mişcări ce denotă un comportament inteligent, neputând fi confundate cu fenomene naturale gen asteroizi sau comete ori cu particule de praf sau de gheaţă. Uneori aceste obiecte plonjează pur şi simplu în masa Soarelui, rezultând ulterior uriaşe jerbe de plasmă. Cunoscutul astrofizician Nassim Haramein a explicat că, din perspectiva cercetărilor sale privind singularităţile spaţio-temporale care se creează în interiorul stelelor, este cât se poate de plauzibil ca acele obiecte să fie de fapt uriaşe nave extraterestre intergalactice extrem de avansate, care folosesc Soarele nostru ca pe o poartă stelară prin care pot ieşi oriunde în altă parte în Univers. Haramein susţine că concluziile lui sunt în legătură cu unele aspecte menţionate în mai multe texte antice, conform cărora vizitatorii din spaţiu veneau din stele şi erau adoratori ai Soarelui, fiind chiar numiţi „Fii ai Soarelui”.

Un aspect recent constatat, care ne poate ajuta să înţelegem cam la ce nivel de realizare tehnologică au ajuns unele civilizaţii extraterestre, este acela că rapoartele observaţiilor astronomice au pus în evidenţă anumite structuri stelare gigantice despre care astrofizicieni renumiţi constată că cel mai probabil au o natură artificială. Mai exact, au fost remarcate şi fotografiate legături extrem de stranii între mai multe galaxii, ca un fel de poduri intergalactice. Unele dintre acestea sunt realizate în linie perfect dreaptă, iar altele în trasee curbe, care prezintă simetrii inexplicabile. Întrucât este binecunoscut faptul că Universul se află într-o mişcare de expansiune, iar în plus galaxiile se şi rotesc individual, în jurul propriului nucleu central, este foarte greu de explicat cum s-ar fi putut forma şi menţine asemenea structuri cosmice într-un mod natural. Constatând, în cadrul unui studiu că aceste aspecte sfidează logica fenomenelor cunoscute de astrofizică, savantul rus A. Vorobev declara: Studiind aceste grupe de galaxii care interacţionează, de exemplu galaxiile VV-33 şi VV-34, rămânem uimiţi de dispunerea inteligentă în spaţiu a cordoanelor de legătură.

Ulterior declaraţiei savantului rus, au fost fotografiate prin telescop două cordoane luminoase şi mai impresionante, formate din stele gigantice de mari dimensiuni. Aceste cordoane se întind pe uriaşa distanţă de 300.000 de ani-lumină! Anunţând tulburătoarea descoperire în cadrul unui congres ştiinţific, astronomul american Roger Lynds (de la Observatorul Naţional Kit Peak, Arizona SUA) a menţionat că aceste asocieri stelare stranii sunt „cele mai mari structuri observate vreodată în Univers”. Totodată, el a precizat că „gradul de perfecţiune geometrică a arcuirii acestora este incredibil”. În plus, ţinând cont că respectivul „pod de stele” se află la cca 5 miliarde de ani lumină de noi, înseamnă că ceea ce vedem noi astăzi este imaginea a ceea ce a existat acolo acum 5 miliarde de ani. De aici deducem că dacă – şi cel mai probabil aşa este – acestea sunt structuri artificiale, atunci civilizaţiile care au reuşit să creeze aşa ceva au faţă de noi un avans tehnologic pe care nici măcar nu ni-l putem imagina.

Căutând acum să înţelegem natura fiinţelor extraterestre care ne vizitează, din informaţiile dezvăluite de dr. Steven Greer aflăm că navele extraterestre sunt construite prin asamblarea şi manevrarea matricei energetice astrale, pentru a construi tiparul navei la acel nivel subtil, care apoi apare ca o formă perfect modelată în molecule fizice materiale. Este vorba despre o ultra-nanotehnologie, care face ca nava să se poată manifesta atât în plan fizic, cât şi în dimensiunile eterică şi astrală. O astfel de navă este în aşa fel structurată, încât este infuzată cu conştiinţă şi inteligenţă, putând spune că este de fapt o bio-maşină dotată cu o inteligenţă artificială, capabilă de auto-integrare şi chiar auto-vindecare, în situaţiile în care este avariată.

Tehnologia extraterestră este în realitate trans-dimensională, iar esenţa ei este CONŞTIINŢA, care acţionează direct, prin intermediul gândurilor coerente, la fel cum laserul nu este doar o simplă lumină, ci este o lumină coerentă. De aceea, pentru a interfera cu civilizațiile extraterestre benefice şi cu tehnologiile lor, n-are rost să folosim radiotelescoape, antene cu microunde sau alte tehnologii umane curente. Ceea ce trebuie folosit în primul rând este GÂNDUL. În limbajul mecanicii cuantice, aşa cum arăta laureatul Premiului Nobel, Erwin Schrodinger, conştiinţa este o singularitate, adică un substrat ce conţine totul şi care transpare în mod identic în absolut tot ceea ce există. Oamenii îşi cunosc mult prea puţin potenţialul de care dispun. Conştiinţa trezită şi dinamizată este cea mai mare forţă din Univers. Iar această trezire a conştiinţei se realizează în mod firesc prin punerea în stare de coerenţă cu „legile divine ale armoniei universale”. De altfel acesta a fost dintotdeauna, într-o formă sau alta, scopul tuturor căilor spirituale autentice care au existat pe Pământ.

Este important să știm că, dacă reuşim să intrăm în starea de conştiinţă a gândurilor coerente, intrăm în coerenţă cu Universul şi experimentăm minunata stare de conştiinţă a Unităţii, cunoscută în tradiţiile spirituale ca samadhi sau nirvana. Dacă atingem această stare, aproape totul devine posibil. Potenţial, fiinţa umană deţine capacitatea de a realiza prin intermediul conştiinţei sale tot ceea ce realizează o tehnologie terestră sau extraterestră: levitaţie, proiecţii în timp, teleportare, influenţarea la distanţă a evenimentelor etc. Absolut totul ne stă la dispoziţie dacă ştim cum să accesăm şi să trezim aceste capacităţi ale conştiinţei. Exact acesta este însă lucrul pe care elita întunecată a vrut întotdeauna să-l împiedice. 

Sursa: Marvin White - Istoria interzisă a omenirii, Ed. Sapientia, 2013

-->