Ceapa și binefacerile ei

CEAPA ȘI BINEFACERILE EI

În 1919, când gripa a ucis 40 de milioane de oameni, un doctor vizita fermierii pentru a-i ajuta să combată gripa. Mulţi fermieri şi familiile lor o contractaseră şi unii chiar muriseră. Doctorul a ajuns la un fermier unde, spre surprinderea lui, toţi membrii familiei erau sănătoşi. Când l-a întrebat ce făcea el diferit faţă de ceilalţi, soţia lui a spus că a pus o ceapă necurăţată într-un vas în fiecare cameră a casei (şi probabil pe vremea aceea casa avea doar două camere). Doctorul nu a crezut şi a cerut una, pentru a o analiza la microscop. Spre surprinderea lui, a descoperit virusul gripei în ceapă. Evident, aceasta a absorbit virusul, păstrând familia sănătoasă.

Apoi, am auzit această povestire de la coafeza mea din Arizona. Acum mai mulţi ani, angajaţii ei se îmbolnăveau de gripă şi, de asemenea, mulţi dintre clienţi. În următorul an, ea a plasat cepe în boluri peste tot în salon. Spre surprinderea ei, nici un angajat nu s-a mai îmbolnăvit. Treaba funcţionează! (şi nu, nu fac afaceri cu ceapă!) Morala poveştii: cumpăraţi câteva cepe şi puneţi-le în boluri în fiecare cameră din casă. Dacă lucraţi la birou, puneţi unul sub birou sau undeva pe un raft. Încercaţi şi veţi vedea. Noi am făcut asta anul trecut şi nimeni din casă nu s-a îmbolnăvit de gripă. Dacă vă ajută pe voi şi pe cei dragi să nu vă îmbolnăviţi, cu atât mai bine. Dacă totuşi faceţi gripă, va fi o formă uşoară. Oricum, ce aveţi de pierdut? Doar câteva cepe…

Mai există şi un PS la această poveste, trimis de o prietenă din Oregon, care de obicei îmi trimite contribuţii la articolele pe tema sănătăţii. Ea mi-a povestit următoarea experienţă despre ceapă:

„Nu ştiam de povestea cu fermierul, dar ştiu că eu personal am făcut pneumonie şi am fost foarte bolnavă. Am citit un articol care spunea să tai o ceapă la ambele capete, să pui unul din capete într-o furculiţă şi să pui capătul înfipt în furculiţă într-un borcan gol, iar apoi să pui borcanul lângă patul pacientului peste noapte. Se spunea că ceapa se înnegreşte peste noapte din cauza germenilor şi chiar aşa s-a întâmplat. Dimineaţa, ceapa era un dezastru dar eu deja mă simţeam mai bine”.

Altceva ce am citit într-un articol a fost că atât ceapa cât şi usturoiul distribuite prin cameră au salvat pe mulţi de la ciuma neagră. Ele au multe proprietăţi antibacteriene şi antiseptice.

Şi acum, încă o notă: Cepele tăiate şi lăsate în frigider pentru mai târziu devin otrăvitoare! Uneori, nici eu nu foloseam o ceapă întreagă o dată, ci păstram cealaltă jumătate pentru a doua zi. După ce am citit această informaţie, m-am hotărât: pe viitor, voi cumpăra numai cepe mici.

Am avut privilegiul să vizitez Mullins Food Products, secția de fabricare a maionezei. Mullins este deţinută de 11 fraţi şi surori din familia Mullins. A venit vorba despre intoxicaţii alimentare şi am dorit sa le împărtăşesc ceea ce am aflat de la un chimist. Tipul care ne-a condus în turul fabricii se numea Ed şi era unul dintre fraţi. Ed este un expert în chimie şi este implicat în dezvoltarea formulei sosului. El a dezvoltat formula sosului şi pentru McDonald's. Deci, reţineţi că Ed este un magician al chimiei alimentare. În timpul vizitei, cineva a întrebat dacă chiar trebuie să ne facem griji cu privire la maioneză. Oamenii sunt îngrijoraţi întotdeauna că maioneza s-ar putea strica. Răspunsul lui Ed vă va surprinde. El spune că maioneza produsă comercial e sigură. „Nici măcar nu trebuie pusă la frigider. Nu face niciun rău să fie pusă, dar nu e neapărat necesar”. Ed a explicat că pH-ul maionezei este stabilit la o valoare la care bacteriile nu pot supravieţui în mediul înconjurător. A vorbit despre picnicul esenţial, cu bolul de salată de cartofi pe masă şi cum toată lumea dă vina pe maioneză când cuiva îi este rău. Ed spune că atunci când este raportată intoxicaţia alimentară, primul lucru pe care îl cercetează autorităţile este când a mâncat bolnavul ultima oară ceapă şi de unde au venit aceste cepe (din salata de cartofi?) Ed spune că nu maioneza (atâta timp cât nu e făcută în casă) este cea care se strică la aer. Vinovatul cel mai probabil este ceapa, iar dacă nu ceapa, atunci cartofii. El a explicat că ceapa este o adevărată „piaţă de desfacere” pentru bacterii, în special ceapa negătită. Nu trebuie să păstrezi niciodată o bucată de ceapă tăiată. Nu este sigură nici dacă o pui într-o pungă etanşă şi o bagi la frigider. Se contaminează deja suficient doar prin faptul că e tăiată şi stă la aer puţină vreme, şi poate deveni periculoasă pentru cine o ingerează (aşa că, atenţie sporită la ceapa care vă este pusă în hotdog). Ed spune că dacă iei partea de ceapă lăsată şi o găteşti, s-ar putea să nu păţeşti nimic. Dar dacă tai ceapa lăsată din ziua precedentă ca s-o pui în sandvici, îţi cauţi problemele cu lumânarea. Atât ceapa, cât şi cartofii fierţi dintr-o salată de cartofi vor atrage şi favoriza înmulţirea bacteriilor mult mai repede decât orice maioneză preparată comercial. Deci, cum sună asta ca noutate? Luaţi-o cum vreţi. Eu am de gând să fiu foarte atent la ceapă de-acum încolo. Din mai multe motive, acord credibilitate unui chimist şi unei companii care produce milioane de tone de maioneză pe an. Deci, nu uitaţi că e periculos să tai o ceapă şi s-o foloseşti pentru gătit a doua zi. Devine otrăvitoare într-o singură noapte şi creează bacterii toxice care pot provoca infecţii la stomac din cauza excesului de secreţie de bilă şi chiar intoxicaţii alimentare.

Atenţie! Câinii nu trebuie să mănânce niciodată ceapă. Stomacul lor nu o poate metaboliza.

BINEFACERILE CEPEI

Reputaţia binefacerilor cepei se pierde în negura timpurilor. În Mesopotamia se credea că ceapa vindecă totul, iar studii recente confirmă marea diversitate a calităţilor curative şi preventive ale cepei. În unele regiuni din Europa Centrală, unde trăiesc multe persoane centenare, ceapa ocupă un loc de frunte în meniul zilnic. Ceapa este un aliment energetic, de susţinere şi protector, iar conţinutul său în calciu-fosfor este util oaselor.

- Conjugarea proprietăţilor cepei o face un aliment ce stimulează digestia, reglează activitatea ficatului, pancreasului şi a intestinelor şi protejează rinichii. Ceapa este un diuretic puternic, un fortifiant general şi un antibiotic natural.

- Nutriţioniştii o consideră un aliment excelent pentru întărirea sistemului imunitar. Totodată, astăzi i se recunosc cepei proprietăţile puternic antioxidante.

- Ceapa e  bogată într-o mare varietate de agenţi protectori împotriva cancerului. Un studiu olandez a demonstrat că pacienţii care consumau ceapă în fiecare zi prezentau un risc foarte scăzut de cancer la stomac.

- Ceapa este benefică şi la nivelul căilor respiratorii. Ea conţine substanţe sulfurate, care inhibă reacţia alergică inflamatoare, ca în cazurile de astm.

- Proprietăţile antiinflamatoare ale cepei pot fi verificate când suntem înţepaţi de o insectă. Simplul frecat cu o feliuţă  de ceapă crudă alină durerea şi chiar face să dispară inflamaţia.

- Ceapa are şi alte proprietăţi, deosebit de benefice, la nivel cardiovascular. Ea scade procentul de colesterol rău (LDL) şi creşte nivelul colesterolului bun (HDL).

- Ceapa este un bun remediu în cazul persoanelor care au pierderi de memorie. Acestea pot simți o revigorare a memoriei prin consumul constant ceapă. Cercetători de la Universitatea Hokkaido Tokai - Japonia au întărit această credinţă populară concluzionând, în urma unui studiu, că populara ceapă are efecte pozitive asupra memoriei. Totodată, această dovadă ştiințifică le dă speranțe cercetătorilor să folosească rezultatele şi în cazul persoanelor care suferă de boli ca Alzheimer şi Parkinson. Cum aceste boli sunt în legătură cu creierul, o rețetă pe bază de ceapă ar putea duce la rezultate mai bune ale tratamentelor în acest sens.

CEAPA VERDE

    Este un aliment-medicament, mult diferit de ceapa matură. Mai ales în primele faze de dezvoltare, ceapa verde este foarte bogată în hormoni de creștere, absenți în organismul ajuns la maturitate, în timp ce alte substanțe, cum ar fi compușii sulfului, sunt în proporție mult mai mică. Ca urmare, este mult mai ușor tolerată de sistemul digestiv, are efecte detoxifiante și regenerative mai puternice, combate mai eficient radicalii liberi, chiar dacă efectele ei antiinfecțioase sau tonice nu sunt la fel de intense ca la ceapa matură. Ceapa verde este un ingredient care, pe cât posibil, nu ar trebui să lipsească din salata de primăvară, adăugându-i câteva virtuți terapeutice deloc de neglijat. Iată câteva din afecțiunile în care acest remediu este cel mai eficient:

Dereglări menstruale - ciclul menstrual neregulat, dureros ori „anunțat” prin simptome neplăcute, cum ar fi erupțiile de acnee, nervozitatea, umflarea dureroasă a sânilor, poate fi eficient tratat de o cură cu ceapă verde. Se consumă 4-8 fire tinere/zi, pe o perioadă de min. 2 luni, simplu sau - și mai bine - în salată. Explicația acțiunii sale terapeutice este influența reglatoare a fitohormonilor din bulbul său asupra secreției endocrine a ovarelor, care va fi normalizată.

Tuse, bronșită - o salată cu ceva mai multă ceapă și ridichi poate, pur și simplu, accelera vindecarea acestor probleme de sănătate, substanțele active ale acestor două vegetale fiind foarte puternic antiseptice, expectorante, fluidifiante ale secrețiilor. Persoanele bolnave sau care au frecvent recidive ar trebui să facă o cură de cel puțin 1 lună de salată cu multă ceapă verde.

Tulburări ale glandelor cortico-suprarenale - studii israeliene au pus în evidență o acțiune clară a cepei culese în primele faze de dezvoltare asupra activității glandelor suprarenale. Producția de cortizon s-a reglat la 40% din animalele de experiență tratate cu acest remediu.

Boala canceroasă - este prevenită prin consumul zilnic de ceapă verde, doza recomandată fiind de minimum 50 g. Ceapa verde se recomandă în special contra cancerului ovarian, cancerului la sân și a cancerului de piele (și salata verde are aceleași efecte salutare). 

COJILE DE CEAPĂ
Pe vremuri, gospodinele nu aruncau aproape nimic din alimentele pe care le preparau. Deşeurile casnice aproape că nu existau, iar când existau, erau „reciclate” cu mult folos. Coaja de ceapă, de pildă. Străbunicile noastre au folosit-o iniţial pentru vopsirea firelor de lână. Cojile se fierb cu puţin oţet, apoi se strecoară. Lâna înmuiată în prealabil în apă se fierbe apoi în decoctul maroniu. Între timp doam­­nele, neavând henna la prăvălii, au început să-şi vop­sească şi părul cu decoct concentrat de coji de cea­pă. După câteva pro­ceduri, părul devenea mai bogat şi mai sănătos, mă­treața dispărând fără urmă. Cu infuzia din coji se făcea gargară în cazuri de răceală cu dureri în gât. Pe timp de vară, gospodăriile ţărăneşti nu duceau lipsă de remedii verzi, pentru accidente nefericite precum tăie­turi în timpul bărbieritului, rosături la picioare, opări­turi. Iarna, locurile afectate se presărau cu pulberea obţi­nută din cojile uscate de ceapă sau se tamponau cu decoct din coji. Şi cum proteja coaja de ceapă rănile de infecţii, tot aşa proteja şi morcovii din beci, puși la păstrare, de dezvoltarea bolilor specifice ce înjumătăţesc stocul până primăvara. Fiecare strat de morcov se presăra cu coji de ceapă uscate bine. La fel se proceda şi cu fruc­tele. Merele şi perele sunt protejate de infecţii micotice, folosind metoda nepoluantă cu foi de ceapă.

Remedii naturiste cu foi de ceapă uscate
  

Din cercetările realizate la Institutul de chimie bioorganică din Rusia putem afla ce componenţă boga­tă în elemente curative are produsul acesta sortit arun­cării.

Problemele cardiace - Cojile de ceapă conţin sub­stanţe ce întăresc imunitatea, tonifică activitatea inimii, activează producerea secreţiei biliare. Cei ce suferă de hipertensiune arterială îşi pot îmbunătăţi vizibil starea organismului datorită consumului de ceai din coji de ceapă.

Tuse - Când răceala este asociată cu o tuse seacă, decoctul ne poate ajuta prin efectul expectorant, iar unele dereglări ale tractului gastro-intestinal sau renal se diminuează datorită efectelor diuretic şi purgativ. Precum şi ceapa pe care o înveleşte, coaja are un efect antiseptic.

Crampe musculare şi dureri de cap - Zilnic se bea un ceai preparat dintr-o linguriţă de coji de cea­pă, care se infuzează timp de 10 minute, în 200 ml de apă fierbinte. Jumătate de pahar (NULL ml) se bea la ora 18, restul la ora 21. Tratamentul poate fi de lungă dura­tă, uneori efectul apare la 3 luni după consumul zilnic, dar cura nu se întrerupe.

Picioarele vinete de la hemoragii sub­cutanate îşi îmbunătăţesc aspectul după trata­rea cu coji de ceapă. Rutina din coji întăreşte pereţii vaselor sanguine şi previne spargerea de capilare.

Ceaiul din coji scade iritaţia ochilor şi menţine acui­tatea vizuală - o veste bună pentru cei ce au un servi­ciu legat de încordarea sau de suprasolicitarea ve­derii, urmată de înroşirea ochilor şi schimbarea oche­larilor cu dioptrii mai mari.

Dereglarea ciclului menstrual dă multă bătaie de cap. Pentru reglarea lui, se bea un ceai dintr-o lin­gură de coji, ce se infuzează în 300 ml de apă. Ceaiul se bea în 3 tranşe, în timpul zilei, în cure lunare de 7 zile, în­ce­pând din a 10-a zi după terminarea menstrua­ției. (Pre­paratele din coji de ceapă şi usturoi nu se păs­trează mai mult de 24 de ore, trebuie să le pre­paraţi zilnic.)

De unde, totuşi, are coaja subţire şi uscată de ceapă atâtea puteri de vindecare? Dacă cercetăm un fragment de coajă prin tubul microscopului, vedem de-a lun­gul nervurilor câteva rânduri de cristale alun­gite, în formă de ace, de un galben deschis. Sunt cris­talele uneia dintre cele mai active flavonoide - querci­tina. Se găseşte şi în cojile de usturoi, în ceaiul verde şi în mere, unde are un rol important, de ceas biologic ce blochează admisia de oxigen la punctul de creştere al cepei şi al usturoiului, ca să nu încol­țească înainte de perioada optimă. Până la sfârşitul secolului XX, quercitina a fost cunoscută de medici ca un reme­diu antiinflamator, antihista­minic, folosit cu succes în tra­tarea afecţiunilor aparatului locomo­tor (dureri reu­matice, artrită) și aparatului respirator (astm, bron­șită). Mulţi doctori îl apreciază ca un remediu bun pentru profi­laxia bolilor cardiace: scade riscul de trom­boză, de infarct miocardic şi al accidentelor vas­cular-cere­brale. Anul 1996, când au fost publicate rezul­tatele cercetărilor legate de proprietăţile anti-tumorale ale quercitinei, a intrat în analele medicinii viitorului. Savanţii au descoperit o proprietate unicat a flavonoidei de a acţiona asupra genei r-53, respon­sabilă pentru distrugerea ce­lulelor canceroase. În afară de preven­ție, quercitina poate fi folosită şi în tratarea cancerelor de sân, pros­tată, intestin gros, creier, plămâni, în ca­zuri de lim­fosarcom şi lim­fogranulomatoză. Este clar că tre­buie să ne străduim să obţinem acest antioxi­dant din produsele naturale şi în can­ti­tăţi mari, dacă vrem să pre­ve­nim prăbuşirea dezastru­oasă a sănătăţii.

Sursa: http://www.formula-as.ro/2012/1026/medicina-populara-77/coaja-de-ceapa-15269