-->
CIUPERCILE VINDECĂTOARE
Ciupercile sunt un
aliment sănătos. Cercetătorii demonstrează că ele apără organismul de cancer şi
au un rol important în întărirea sistemului imunitar. Din aceste motive, ei ne recomandă
să le consumăm săptămânal. Ciupercile sunt o bună sursă de
antioxidanţi care, în combinaţie cu vitamina A, protejează celulele de efectul
dăunător al radicalilor liberi. Cercetătorii japonezi susţin că bărbaţii care
consumă ciuperci regulat îşi reduc riscul de a face cancer de prostată cu 65%. De
asemenea, ciupercile champignon conţin substanţe care inhibă activitatea unei
enzime implicată în producţia de estrogen, reducând astfel şi riscul
dezvoltării cancerului de sân. Aşadar, dacă se consumă zilnic 100 g ciuperci,
efectul asupra sănătăţii este garantat.
Ce spun nutriţioniştii
Bogate în proteine, ciupercile
sunt un bun substitut al cărnii. Dau senzaţia de saţietate pentru mai mult timp
şi nu au efecte negative asupra digestiei, aşa că sunt recomandate în orice dietă
de slăbit. Nutriţioniştii spun că dacă s-ar înlocui carnea cu ciupercile,
numărul caloriilor s-ar reduce cu 400 într-o singură zi. Studiile au demonstrat
că persoanele aflate la regim de slăbire sunt dispuse să mănânce în loc de
carne ciuperci, cu atât mai mult, cu cât acestea dau senzaţie de saţietate pe
tot parcursul zilei. La studiu au participat câteva sute de
persoane, bărbaţi şi femei, care au consumat cel puţin 5 zile un
meniu bazat pe carne, iar apoi l-au schimbat cu unul bazat pe ciuperci. Cercetătorii
au observat că, în perioada în care au mâncat ciuperci, persoanele
respective au acumulat mai puţine calorii şi grăsimi, iar senzaţia de foame a
dispărut. Înlocuirea unor alimente
nesănătoase cu unele mai sănătoase pare a fi soluţia pe care au găsit-o mai
mulţi nutriţionişti în încercarea de a elabora regimuri de slăbit cât mai
eficiente şi mai uşor de adoptat. Înlocuirea cărnii cu ciuperci
elimină dezavantajele consumului de carne, ciupercile fiind mult mai
sănătoase. Ciupercile pot fi mâncate în supe, salate, la grătar, umplute, soté-uri,
ciulama. Cu cât mâncăm mai multe ciuperci, cu atât reducem riscul obezităţii,
afirmă nutriţioniştii. În dieta cu ciuperci, putem include peştele, orezul,
cartofii fierţi sau copţi, iaurturile,
lămâile, verdeaţa, legumele, fructele, pâinea neagră, cerealele integrale.
Reţineţi: 100 g de ciuperci au doar 20 de calorii, iar o porţie de 4-5 ciuperci champignon aduce în dietă 4% din necesarul zilnic de vitamina D.
Înlocuiţi carnea cu ciupercile
Trei-patru porţii de ciuperci pe
săptămână reprezintă sursa perfectă de proteine. Nu mai avem nevoie de carne,
nu mai simţim oboseala şi spunem adio durerilor de stomac. „Mânăstirea într-un
picior” nu este doar subiect de ghicitoare, ci şi un tratament naturist. Tot
mai multe studii arată că ciupercile ar putea intra în categoria
super-alimentelor, alături de broccoli şi afine. Iată care sunt principalele
beneficii aduse organismului:
Sursă de fibre, vitamine şi minerale
Ciupercile sunt într-adevăr un
aliment-minune. Asta pentru că nu conţin grăsimi, zahăr ori sare şi sunt o
sursă valoroasă de fibre şi vitamine din grupul B. Ciupercile conţin şi
minerale esenţiale, dintre care potasiu, cupru, fier şi fosfor. Dar cel mai
semnificativ este seleniul, care nu se găseşte în prea multe fructe sau legume.
Scad apetitul
Cu mai mult de 90% apă,
ciupercile te fac să te simţi sătul fără să creşti conţinutul caloric. O cană
de ciuperci asigură organismului 50 de calorii din care acesta îşi poate
extrage energia necesară. Această calitate le transformă într-un aliment de
bază în curele de slăbire.
Bogate în proteine
Dintre toate alimentele de
origine vegetală, ciupercile sunt considerate cel mai bun substitut pentru
carne. Mai mult, spre deosebire de carne, ciupercile sunt mult mai uşor de
digerat, procesul de digestie necesitând un consum mai mic de energie din
partea organismului.
Leac împotriva cancerului de sân
Cancerul de sân poate fi prevenit
prin consumul zilnic de ciuperci, spun cercetătorii. Astfel, femeile care
introduc în alimentaţia zilnică ciupercile prezintă un risc mai redus de a se
îmbolnăvi de cancer mamar. Specialiştii susţin că şansele de a dezvolta tumori
mamare sunt mai mici dacă asociem consumul de ciuperci cu cel
de ceai verde.
Anxietatea, oboseala şi stresul
se pot trata şi preveni cu ajutorul ciupercilor, datorită conţinutului mare de zinc şi vitamine din grupul B.
Consumul a trei ciuperci zilnic reduce considerabil senzaţia de epuizare fizică
şi intelectuală, dar şi sentimentul neplăcut de iritare şi anxietate.
Ciupercile de cultură sunt bogate în antioxidanţi
Ciupercile champignon conţin mai
mulţi antioxidanţi decât germenii de grâu. În consecinţă, au
capacitatea de a întări sistemul imunitar. Extractul din ciuperci pleurotus a
fost încorporat în tincturi, ceaiuri sau pilule şi are multe efecte benefice: este
antibacterian, antiviral, hipotensor, protector cardiovascular şi tonic pentru
sistemul nervos.
CIUPERCA SHIITAKE
Lentinula edodes sau shiitake, este o
ciupercă originară din Extremul Orient, fiind una dintre cele mai cultivate
ciuperci din lume. Cu peste 14% din totalul ciupercilor cultivate, e a doua
după Agaricus bisporus. De mii de ani
shiitake e apreciată în China, Japonia şi Coreea, atât pentru calităţile sale
culinare, cât şi pentru proprietăţile medicinale deosebite. Datele istorice
arată că de ciupercile shiitake se bucurau cu precădere privilegiaţii curţilor
imperiale, unde era numită „regina ciupercilor”.
Conţinut şi proprietăţi
medicinale
În medicina tradiţională orientală, ciuperca shiitake este considerată un
aliment care activează sângele. Este folosită pentru o largă arie de probleme de sănătate, începând
cu banala răceală şi terminând cu cazurile grave de cancer. În medicina modernă, studii laborioase făcute în China şi Japonia au arătat
că ciupercile shiitake au un conţinut ridicat de polizaharide, aminoacizi esenţiali, minerale şi vitamine.
În ciupercile uscate, aminoacizii se găsesc în proporţie de 14%, iar dintre
aceştia, mai mult de 40% sunt aminoacizi esenţiali (arginina, lizina, histidina
etc.). Polizaharidele conţinute de shiitake joacă un rol deosebit în
tratamentul afecţiunilor maligne, având o puternică acţiune antitumorală şi antivirală.
Ciupercile shiitake stimulează sistemul imunitar prin activarea limfocitelor T
şi au o funcţie hepatoprotectoare (mai ales în combinaţie cu extracte obţinute
din ciupercile Ganoderma lucidum şi Trametes versicolor).
Un alt compus izolat din shiitake este eritadenina,
cu rol în scăderea nivelului de colesterol şi a lipidelor din sânge,
contribuind în general la tratarea afecţiunilor cardiovasculare. Dintre mineralele
conţinute de shiitake, cele mai importante cantitativ sunt: potasiul, calciul, magneziul, manganul,
zincul, nichelul, fierul şi fosforul, care se găsesc mai ales în piciorul
ciupercii. Ciupercile shiitake sunt bogate în vitaminele B1, B2 şi C, ca şi în ergosterol, o provitamină care, expusă radiaţiilor solare
ultraviolete, se converteşte în vitamina D, sporind de 2,5 ori în numai 3 ore
de expunere (lipsa vitaminei D2 din corpul uman este răspunzătoare de apariţia
cancerului de colon). În sfârşit, într-un top al imunităţii, ciuperca shiitake
ar ocupa locul întâi, datorită unei componente numită AHCC (Active Hexose Correlated Compound), capabilă să
vindece hepatitele virale cronice B şi C.
Cercetările asupra ciupercii shiitake au început încă din anii 1970,
iniţial pentru a testa efectul ei asupra colesterolului. Într-un raport
publicat în revista „Herbs for Health”, Jan/Feb 1997 se raporta efectul
ciupercii shiitake de reducere a colesterolului total. Shiitake activează nu
mai puţin de 6 tipuri de celule ale sistemului imunitar, capabile să înfrângă
practic orice boală infecţioasă ori tumorală. Această ciupercă este printre
puţinele remedii care activează celulele NK (prescurtare de la Natural Killer,
adică „ucigaş natural”), care, aşa cum o arată numele, sunt foarte eficiente,
constituind prima linie de apărare contra infecţiei cu HIV/SIDA, bolii
canceroase, tumorilor benigne (chisturi, fibroame, adenoame, adenofibroame), infecţiei
herpetice sau cu Human Papiloma Virus (HPV).
Ca şi ciupercile Cordiceps, Agaricus, Ganoderma sau Maitake, ciuperca
shiitake reprezintă o armă eficientă în combaterea cancerului. În 1969,
cercetătorii Centrului Naţional de Cercetări din Tokyo au reuşit să izoleze din
shiitake o polizaharidă numită lentinan.
În teste efectuate pe cobai, această componentă a dus la regresia până la
dispariţie a tumorilor. Acest efect a fost pus pe seama capacităţii ciupercii
shiitake de a stimula sistemul imunitar şi a-l direcţiona contra celulelor
tumorale. Beneficiile aduse de lentinan sănătăţii au impulsionat o serie
de cercetări menite să conducă la creşterea concentraţiei acestui compus în
ciupercile cultivate. Cu această ocazie s-a descoperit că substratul cel mai
potrivit îl reprezintă lemnul (comparativ cu alte tipuri de material organic).
În acelaşi timp, savanţii japonezi au dezvoltat metode de extragere a
principiilor active care să asigure un maxim de concentraţie şi, implicit, de
efect terapeutic, metode care au culminat cu obţinerea LEM (Lentinula edodes mycelia) şi AHCC.
Proprietăţile antitumorale ale lentinanului sunt cunoscute şi acceptate în lumea ştiinţifică de aproximativ 30 de ani. Întrucât la momentul respectiv fuseseră deja identificate alte polizaharide naturale cu acţiune anticancerigenă, era normal ca lentinanul să fie supus unei investigări atente. Ca urmare, s-a descoperit că, alături de efectul antitumoral, acest polizaharid manifestă o puternică acţiune imunostimulatoare, antivirală, antibacteriană şi de reducere a colesterolului. În plus, shiitake are capacitatea de a lupta contra unor virusuri foarte rezistente, cum ar fi HIV şi Hepatita B sau C. Acest efect se datorează faptului că shiitake stimulează creşterea producţiei de interferon. În teste conduse în Japonia, s-a dovedit că extractul de shiitake este mai eficient decât medicamentul AZT contra virusului imunodeficienţei umane.
Încă din 1980, mai multe teste efectuate în 16 clinici din Japonia au
investigat eficienţa ciupercii shiitake asupra hepatitei B şi C. Unui număr de
40 de indivizi cu hepatită B cronică li s-au administrat câte 6 grame de
shiitake zilnic, timp de 4 luni. Toţi pacienţii au înregistrat dispariţia simptomelor
de hepatită B, iar la 15 din ei virusul a fost inactivat. Încărcarea cu toxine
a ficatului duce printre altele şi la incapacitatea acestuia de a prelucra grăsimile,
rezultând în depunerea de grăsimi între celulele hepatice, o afecţiune care
poartă numele de steatoză hepatică (ficat gras). Shiitake ajută la eliminarea
treptată a grăsimilor acumulate în ficat.
Pe lângă bolile enumerate mai sus, extractele din shiitake, împreună cu
cele din Ganoderma, pot face adevărate minuni şi în tratarea altor afecţiuni
provocate de slăbirea sistemului imunitar: boli de inimă, sindromul oboselii
cronice, herpesuri, diabet, diferite infecţii cu Candida.
Industriile farmaceutice din China şi Japonia realizează anual o cifră de
afaceri de aproape un miliard de dolari din vânzarea produselor obţinute din
aceste ciuperci. În România, suplimentele alimentare ce conţin shiitake
pot fi găsite în farmaciile naturiste şi costă în jur de 70 de lei.
CIUPERCA MAITAKE (Grifola
frondosa)
Numele acestei plante medicinale înseamnă în
japoneză, „ciuperca dansatoare” deoarece se povesteşte că în Antichitate, oricine
o găsea, dansa de fericire. De ce? Pentru că Maitake era considerată un leac
foarte preţios, iar valoarea ei se calcula echivalându-i greutatea în argint.
Cei care găseau locurile unde creştea, păstrau acest secret cu sfinţenie şi îl
dezvăluiau urmaşilor numai pe patul de moarte, deoarece nu se cunoştea secretul cultivării ei. Abia în 1979
s-a pus la punct metoda cultivării ciupercilor maitake şi au fost înfiinţate adevărate „plantaţii” ecologice,
de unde această ciupercă ajunge să fie utilizată în industria farmaceutică.
În ceea ce priveşte
beneficiile ei pentru organismul uman, cercetătorii au stabilit că ciuperca
maitake este un imunostimulator puternic şi un antitumoral excelent. Ea ajută
organismul să se adapteze fizic şi psihic la schimbările climatice şi creşte
eficienţa tratamentelor antivirale în infecţiile cu HIV, HPV (Human Papilloma
Virus), virusul hepatic B sau cel gripal. Conţine grifolan (numit şi ß-glucan), o
importantă polizaharidă care activează celulele macrofage, considerate artileria
grea a sistemului imunitar, explică Larry Walker, autor al volumului „Produse naturale” publicat în SUA. Astăzi, ciuperca maitake face parte din terapia standard a
pacienţilor din Japonia care suferă de diverse tumori. În cadrul a numeroase
studii, s-a dovedit că aceasta ciupercă îmbunătăţeşte în mod evident starea
generala a pacienţilor, stimulând, printre altele, hematopoieza (producerea de
globule roşii şi albe în sânge). A fost deja analizată structură ß-glucan, care poate să crească activitatea anumitor celule imunocompetente.
Acest lucru nu este important doar pentru
că elimină celulele degenerate, ci şi pentru că ajută organismul slăbit
să facă faţă infecţiilor asociate care, în cazul pacienţilor cu tumori, pot
avea o evoluţie rapidă şi dramatică, încetinind astfel tratamentul propriu-zis
al cancerului. În plus, ß-glucanul stimulează producţia
interleukinei şi a interferonului, cu un rol important în
combaterea celulelor canceroase. Un studiu clinic pe pacienţi care sufereau de
cancer în stadiu avansat a arătat că adăugarea ciupercii maitake la tratamentul
clasic al cancerului a oprit creşterea tumorii la 75% din pacientele cu cancer
mamar, la 75% din pacienţii cu cancer pulmonar şi la 50% dintre pacienţii cu
cancer hepatic. Rezultate la fel de bune există şi pentru cei cu tumori la
prostată, vezica urinară şi pancreas. Maitake este frecvent recomandată şi ca
adjuvant în radioterapie
şi/sau chimioterapie.
Datorită efectelor sale antitoxice, poate să reducă vizibil reacţiile
secundare precum greaţa, vărsăturile, ameţeala, pierderea părului şi durerile
şi, prin aceasta, să îmbunătățească viaţa oamenilor
afectaţi.
Ciuperca maitake s-a dovedit,
de asemenea, utilă în multe alte boli, ca de pildă diabet, osteoporoză viroze, hepatită, ateroscleroză, sistem imunitar slab,
infecţii, infarct, boli de inimă, obezitate, intestin iritat. Ciupercile
maitake au un efect fantastic în cazul diabetului de tip II, afirmă Hiroaki
Nanba şi Keiko Kubo, autorii lucrării „Ciupercile şi biologia acestora”. Ele
conţin un compus antidiabetic numit X-fraction, care stimulează producerea de
insulină. Astăzi, mulţi medici japonezi folosesc aceste ciuperci pentru
tratarea hipertensiunii arteriale şi a colesterolului rău, doi factori de risc
în bolile cardiovasculare.
Ciuperca maitake creşte şi în pădurile Europei, însă valoarea ei
terapeutică este cunoscută mai mult în Asia şi în ultimii ani, în SUA, unde, de
altfel, este şi tema multor cercetări. Pe aceste continente se dă o importanţă
deosebită şi cultivării ei. Ca medicament, ciupercile maitake
sunt utilizate sub formă de pulbere, tablete sau capsule, singure sau în
combinaţii. Întrucât fiecare ciupercă are un spectru propriu de acţiune, combinarea lor
poate accentua efectul vindecător. În
Asia, pulberea de maitake este utilizată, de asemenea, ca adaos în multe
mâncăruri, datorită aromei sale specifice, intense, de ciupercă. Pudra de
ciuperci maitake se poate presăra în salate şi sosuri sau se poate dizolva în
apă, sucuri naturale de fructe şi de legume. În farmaciile naturiste de la noi se găsesc extracte de maitake sub
formă de pastile. Unul dintre acestea e Maitake D-Fraction, un produs Secom,
care conţine 120 de capsule şi costă 134 de lei.
CIUPERCA GANODERMA (REISHI)
CIUPERCA GANODERMA (REISHI)
Ganoderma lucidum este o „ciupercă minune”, ale cărei proprietăţi
vindecătoare sunt cunoscute de peste 2000 de ani. Valorificată din timpuri
străvechi de poporul chinez, apreciată pentru capacitatea sa de a elimina
toxinele din corp, ganoderma e astăzi recunoscută de lumea medicală pentru
eficacitatea ei în întărirea sănătăţii organismului. Întâlnită în unele zone
asiatice şi sub numele de reishi, ganoderma
este supranumită şi elixirul tinereţii, datorită conţinutului ei în substanţe
active, care au puterea de a purifica organismul, de a spori rezistenţa la
boală şi de a menţine un tonus ridicat şi o stare de sănătate maximă.
Ganoderma a depăşit acum
graniţele Chinei, şi-a făcut intrarea în lumea ştiinţei, aducându-şi beneficiile
în lumea modernă. Miracol al lumii medicale străvechi, ganoderma este apreciată
astăzi de foarte mulţi consumatori. Se fac cercetări asupra
proprietăţilor sale curative, pentru a se şti cu exactitate care este
compoziţia sa. Sunt descoperite noi tratamente pe bază de Ganoderma lucidum, care sporesc vigoarea şi vitalitatea
organismului, iar cea mai spectaculoasă proprietate recunoscută este cea a
creşterii duratei vieţii.
Este cert faptul că ganoderma
vindecă şi tratează persoanele care suferă de o serie de boli grave. Chiar dacă
nu s-a demonstrat ştiinţific rolul său în vindecarea cancerului, se poate spune
că aceasta ciupercă reuşeşte să amelioreze şi să încetinească avansarea bolii.
Prin proprietatea sa de puternic detoxifiant, ganoderma întăreşte sistemului
imunitar şi, prin urmare, asigură un răspuns mai bun al organismului în faţa
bolii. Capacitatea de detoxifiere a ganodermei provine din faptul că
ea este un diuretic eficient, reuşind să intensifice activitate
rinichilor. Alte proprietăţi curative ale ganodermei sunt: eficienţa în
sporirea tonusului întregului organism, reglarea tensiunii arteriale,
împiedicarea formării şi extinderii tumorilor, reglarea nivelului de colesterol
din sânge, precum şi a pH-ului intern, îmbunătăţirea capacităţii de concentrare
şi memorare.
Ganoderma rămâne în
topul remediilor naturiste, ea fiind pusă la rang de cinste într-un text antic
chinez, scris de Shen Nung (părintele medicinii şi agriculturii chineze). Bogată în
esenţă ganodermică, germaniu organic, tripertenoide, adenozine, antioxidanţi
şi aminoacizi, ganoderma nu se compară cu nicio altă formă de vegetaţie. Terapia cu ganoderma acţionează holistic asupra tuturor structurilor
din organism pornind de la partea fizică, până la cele mai subtile straturi ale
fiinţei. Conţine peste 100 de antioxidanţi care reîntineresc organismul
la nivel celular. Se găseşte în comerţ atât sub formă de
capsule, cât şi sub formă de băuturi: cafea, ceai, ciocolată
caldă. Mai găsiţi pe piaţă şi o serie de produse cosmetice ce conţin
extract de ganoderma: săpun, creme, pastă de dinţi.
Ciuperci pentru sănătate și fericire
Pentru mulți oameni, zilele reci și mohorâte de iarnă
se pot traduce în tulburarea afectivă de sezon seasonal affective disorder - melancolia de iarnă. O modalitate de
a te ajuta pe tine și familia ta să o evitați și să rămâneți sănătoși și
fericiți este să mâncați multe ciuperci. Consumul de ciuperci poate să facă
pentru sănătatea voastră mai mult decât v-ați imagina. Vitaminele, mineralele
și substanțele nutritive din ciuperci vă ajută să vă mențineți o sănătate
vibrantă, vă păzesc de excesul în greutate, vă amplifică nivelul energetic și
înviorează gustul mâncărurilor, ca să nu mai pomenim de evitarea cancerului.
Parte a „melancoliei de iarnă” este și expunerea
limitată la lumina solară. Razele soarelui declanșează în corpul uman producerea de vitamina D, un
component indispensabil pentru o bună sănătate. Iar ciupercile sunt pline de
vitamina D, fiind singurul aliment din zona produselor vegetale care o conține.
Ciupercile mai sunt bogate în seleniu și ergotioneină,
doi antioxidanți care s-au dovedit a amplifica funcția imunitară și a avea un
rol important în evitarea îmbolnăvirilor. Faţă de majoritatea substanţelor antioxidante,
ergotioneina prezintă avantajul termostabilităţii (nu se distruge prin
prepararea termică a alimentelor). Seleniul mai este cunoscut și ca element în combaterea
cancerului, prevenirea bolilor de inimă și chiar evacuarea mercurului toxic din
organism.
Dacă alegeți să nu consumați carne, ciupercile sunt un
foarte bun înlocuitor, deoarece sunt în același timp cărnoase și sățioase. Ele
mai adaugă și o aromă plăcută alimentelor, deoarece sunt bogate în umami, cunoscut ca și savurosul „al
cincilea gust”. Având în vedere și faptul că sunt bogate în potasiu și
vitaminele energetice B, ciupercile sunt un supliment extraordinar pentru orice
hrană sănătoasă pentru inimă.
„Ciupercile champignon au constituit o sursă sănătoasă
de hrană încă din perioada preistorică”, explică Michael Murray și Joseph
Pizzorno în cartea lor, „Enciclopedia alimentelor vindecătoare” (The
Encyclopedia of Healing Foods). „Vechii egipteni credeau că ciupercile
posedă cheia nemuririi. Multe popoare din lume aveau credința că ciupercile dau
o putere supraomenească”.
Cunoscutul nutriționist american David Wolfe spune că
ciupercile sunt cele mai miraculoase alimente. Pe lângă faptul că sunt karma free, adică nu au un impact
karmic, deoarece se hrănesc prin reciclare, se pare că sunt capabile
să comunice între ele la distanțe foarte mari, prin intermediul copacilor pe
care cresc, al rădăcinilor și al pământului.
Acestea fiind zise, poftă mare la ciuperci!
-->
Laud şi eu ciupercile pentru că sunt gustoase,sănătoase şi mai ales pentru că-mi plac mie mult(prin afirmaţia asta sunt puţin subiectivă dar pot fi mâncate oricând, preparate în cele mai diverse feluri deci cum să nu le placi?!).
RăspundețiȘtergere