Feniculul - antidotul tensiunii arteriale

-->

FENICULUL – ANTIDOTUL TENSIUNII ARTERIALE

Cu o textură a tulpinii asemănătoare cu cea a ţelinei, feniculul (Foeniculum vulgare) este înrudit din punct de vedere biologic cu pătrunjelul, morcovul, mărarul şi coriandrul. În spectrul plantelor (legumelor sau ierburilor) pe care le utilizăm în bucătărie, ocupă un loc secundar, iar pentru unii poate părea chiar o plantă exotică. Haideţi, recunoaşteţi, gătiţi sau mâncaţi des fenicul? Am convingerea că răspunsul este „nu”. Ce este important de ştiut încă de la început: contrar credinţei largi, de la fenicul nu se consumă doar partea superioară, adică micile frunze, asemănătoare cu ale mărarului, ci şi partea imediat adiacentă rădăcinii, mai exact bulbul alb, considerat în lumea gastronomiei, în particular în bucătăria italiană şi în cea franceză, o legumă foarte gustoasă.

Proprietăţile de bază

De la fenicul, se consumă atât frunzuliţele, cât şi bulbul şi tulpina, această plantă fiind una sănătoasă şi nutritivă. Vitamina C este cel mai semnificativ element din compoziţia sa. Practic, 100 de grame de bulb de fenicul asigură o cincime din necesarul zilnic al organismului de vitamina C. Urmează, în ordinea concentraţiei, fibrele, potasiul, manganul, acidul folic, calciul, molibdenul, fosforul, magneziul, fierul, cuprul şi vitamina B3. Feniculul conţine o combinaţie unică de fitonutrienţi, printre care flavonoizi cu proprietăţi antioxidante. Și uleiurile volatile din fenicul au aceleaşi proprietăţi antioxidante. Vitamina C este un puternic agent imunizator, în vreme ce fibrele, acidul folic şi potasiul asigură protecţie cardiovasculară şi sănătate colonului.
În scop medicinal se consumă şi ceaiul de fenicul, în special pentru combaterea afecţiunilor de stomac, dar şi pentru bronşite, astm sau pentru efectele sale laxative, diuretice şi dezinfectante. Cea mai bună metodă de preparare a ceaiului este infuzia seminţelor de fenicul în apă fierbinte.
Feniculul este antiseptic, carminativ (absoarbe gazele, liniştind crampele), sedativ, antiinflamator, galactogog (stimulează secreţia laptelui), antispastic (linişteşte tusea convulsivă şi astmatică), expectorant. Este şi un bun adjuvant în diabet. Frunzele conţin un puternic principiu hipotensiv.
Uleiul de fenicul folosit la masaj ajută la reducerea celulitei, la eliminarea toxinelor, edemelor şi a durerilor reumatice. Lasă pielea elastică şi netedă, fiind şi un excelent factor de relaxare.

Cele mai frecvente întrebuinţări culinare

Aşa cum spuneam, de la fenicul nu se consumă doar frunzuliţele uscate, ca mirodenie, ci şi tulpina şi bulbul alb de la bază. Tulpina poate fi folosita cu succes la supe şi ciorbe, întocmai ca şi tulpina de ţelină, sau la mâncăruri la cuptor. Seminţele fenicului, după uscare, sunt folosite în alcătuirea unor combinaţii inedite de condimente, în special în bucătăria asiatică. Iată câteva idei de utilizare a fenicului în bucătăria noastră de zi cu zi:
- radeţi sau tăiaţi în fâşii subţiri bulbul şi amestecaţi-l cu ceapă, pentru a obţine o gustoasă şi sănătoasă garnitură la fripturi sau peşte;
- bulbul de fenicul făcut la cuptor se potriveşte de minune cu preparatele din fructe de mare;
- data viitoare când vreţi să vă faceţi un sandvici sănătos, adăugaţi şi felii subţiri din bulbul de fenicul, alături de tradiţionalele roşii sau frunzele de salată;
- amestecaţi fenicul mărunţit cu iaurt proaspăt, natural şi cu frunze de mentă;
- veţi constata cât de gustos devine somonul afumat, atunci când este presărat cu frunzuliţe de fenicul proaspăt;
- seminţele de fenicul se folosesc des în Italia ca ingredient pentru cârnaţi sau chiftele, dar şi în pâinea pe bază de secară; putem pune în practică şi noi aceste idei. 

La ce trebuie să fim atenţi când cumpărăm şi depozităm feniculul

Bulbul feniculului trebuie să fie curat, ferm la pipăire, fără semne de tăieturi şi să aibă nuanţe de alb sau verde foarte deschis. Tulpina sănătoasă nu trebuie să fie prea depărtată în lateral faţă de bulb. Atât tulpina, cât şi frunzuliţele trebuie să fie verzi. Mirosiţi-l! Feniculul sănătos şi proaspăt are o aromă puternică. Acasă, feniculul poate fi ţinut între 3 şi 4 zile la frigider, în sertarul de legume, însă trebuie consumat imediat după acest interval, fiindcă altfel îşi pierde din aromă şi se depreciază. Dacă este depozitat uscat, atunci trebuie ţinut într-un spaţiu închis şi răcoros.

Inedit despre fenicul

- SUA, Siria, Franţa, India şi Rusia sunt în prezent cei mai mari cultivatori de fenicul;
- În mitologia greacă, feniculul era considerat una dintre plantele favorite ale zeului hranei şi băuturii, Dionysos; şi romanii preţuiau feniculul, graţie proprietăţilor lui medicinale;
- Feniculul este unul dintre ingredientele principale ale absintului, o băutură alcoolică cu gust puternic de anason, preparat prima oară în Elveţia şi consumat astăzi în special în Franţa.
- În Europa Centrală, feniculul se foloseşte la prepararea murăturilor şi a oţetului şi pâinii aromate, iar în zona mediteraneană, la amestecul tradiţional Herbes de Provence, cu care se condimentează preparatele din carne, peşte şi fructe de mare.
- Foarte scump şi rar, polenul de fenicul este comercializat în Italia şi SUA sub numele de „condimentul îngerilor”.
- Gustul feniculului depinde şi de specie. O tulpină cărnoasă şi foarte gustoasă are feniculul de Florenţa sau finocchio.
- În Evul Mediu, feniculul era cultivat în mânăstiri, ceea ce a făcut să-i crească foarte mult popularitatea. Cunoscut mai ales sub numele de fenkle, era considerat o plantă magică şi utilizat împotriva vrăjitoarelor.
 
Produse pe bază de fenicul

Este bine să ne procurăm remediile pe bază de fenicul de la magazinele naturiste. Astfel, avem garanţia unor produse fito-terapeutice absolut naturale, lipsite de substanţe chimice de sinteză. Iată două dintre ele: Ceaiul FINOCARBUS PLUS este recomandat în problemele digestive (spasme abdominale, indigestie); stimulează secreţia acidului gastric şi biliar şi eliminarea gazelor. Ceaiul SOLLIEVO acţionează în probleme de constipaţie acută; are acţiune puternic laxativă, cu efect sigur în 8-12 ore de la administrare.
Concluzie: Plantă versatilă, de la care se folosesc bulbul, tulpina, frunzele şi seminţele, feniculul nu este foarte popular în bucătăria românească, însă ar trebui să fie băgat în seamă mai mult, mai ales că se cultivă foarte uşor, crescând chiar şi sălbatic, este sănătos şi, nu în ultimul rând, ieftin.

-->

Comentarii

POSTĂRI ALEATORII

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.

CONTACT

Nume

E-mail *

Mesaj *