Mit și adevăr despre unele alimente

-->

MIT ŞI ADEVĂR DESPRE UNELE ALIMENTE

Când vine vorba despre alimentaţie şi mai ales despre diete şi idei pentru a elimina surplusul de kilograme, imaginaţia umană întrece limitele, născocind tot felul de mituri care, surprinzător, la prima vedere chiar par să fie reale. Nu este întotdeauna aşa. Eşecul dietelor nu constă numai în abordarea greşită, ci şi în faptul că nu se potrivesc tuturor indivizilor. Ştim că o dietă bună va fi obligatoriu una personală, şi nu cea pe care o ţine şi vecina. Corpul ne transmite multe mesaje, ne cere tot ceea ce are nevoie, trebuie doar să învăţăm să îl înţelegem şi să facem diferenţa între pofte şi nevoi nutriţionale. Să trecem la subiect. Am extras mai jos cele mai vehiculate mituri despre alimente şi le-am alăturat adevărului ştiinţific:

Carnea fiartă nu îngraşă

Adevărat. Prin fierbere, carnea devine mai uşor de digerat dar trebuie pusă la fiert în apă clocotită pentru ca porii să se închidă imediat şi substanţele nutritive să rămână în carne, nu în apă. Evident, persoanele care obişnuiesc să mănânce carne fiartă grasă, cu siguranţă se vor îngrăşa, dar există întotdeauna posibilitatea de a opta pentru un tip de carne slabă, consumată doar cu un sos uşor de hrean sau usturoi. Carnea în sine nu îngraşă. Depinde cu ce o combinăm. De exemplu, cotletele de porc nu sunt bogate în grăsimi, se pot prepara la grătar şi astfel, cu o garnitură de varză acră, pot constitui un prânz gustos şi nu foarte bogat în calorii.

Carnea de pui este mai sănătoasă decât cea de porc

Depinde. Dacă urmărim conţinutul în grăsime, trebuie evitată carnea de porc în cazul persoanelor cu colesterol şi trigliceride crescute. În privința persoanelor anemice, e bine de ştiut că fierul există preponderent în carnea roşie. În cazul puilor, se pune şi problema de câţi hormoni a fost nevoie ca să ajungă în timp record la greutatea unei găini.

Carnea nu conţine fibre

Adevărat. Numai vegetalele conţin fibre. Din metabolizarea cărnii nu rezultă niciun fel de reziduu solid şi, ca urmare, bolul alimentar trebuie completat cu legume proaspete şi produse cerealiere, altfel există riscul ca un regim bogat în carne să ducă la constipaţie.

Carnea e responsabilă de îmbolnăvirea de gută

Adevărat. Toate alimentele bogate în purine (carne roşie, vânat, carne de animal tânăr – viţel, miel), dar şi ciocolata, au ca rezultat depunerea de acid uric la nivelul articulaţiilor mici şi apariţia atacului de gută.

În spanac găsim mai mult fier decât în carne

Fals. 100 gr de spanac au 2,4 mg fier, iar 100 gr linte au 62 mg fier. Dar principala sursă de fier a omului este carnea, cât mai puţin preparată, alături de organe precum ficatul şi splina, depozite de fier atât la om, cât şi la animale. Fierul din carne se absoarbe şi mai bine în prezenţa vitaminei C, deci o friptură în sânge, alături de o salată verde, este reţeta perfectă împotriva anemiei.

O alimentaţie bogată în proteine dezvoltă masa musculară

Fals. Pentru a-ţi dezvolta muşchii, ai nevoie în primul rând de exerciţii fizice, şi nicidecum să consumi excesiv alimente bogate în proteine. Un surplus de proteine va fi digerat şi transformat de corp în grăsimi, nu în masă musculară. Mai mult, surplusul de proteine sub formă de alimente sau de suplimente suprasolicită rinichii şi poate duce la creşterea nevoii de apă în organism. Pui, peşte, vită, cereale, salate, fructe şi sucuri naturale ar fi recomandarea unui meniu ce se vrea perfect. Sportivii au aproape în fiecare zi aceste lucruri pe masă. Este adevărat că, în condiţiile unui efort fizic intens, este indicat să fie consumate proteine de calitate (carne, lapte, ouă) ca materie primă pentru sinteza de aminoacizi şi, prin urmare, aportul proteic trebuie să fie ceva mai mare.

Mai bine peşte decât carne de porc, vită sau pui

Adevărat. Peştele conţine proteine ca şi carnea, dar este bogat în grăsimi nesaturate (sănătoase) şi minerale şi este mult mai uşor digerabil, comparativ cu carnea. Peştele şi fructele de mare sunt mai puţin calorice şi de aceea este indicat să mâncăm peşte (de preferinţă proaspăt) de 3 ori/săptămână. Însă nimeni nu va pierde nimic dacă va mânca zilnic peşte. Vă mai amintiţi sloganul „Nici o masă fără peşte”? Ei bine, nu era doar un slogan comunist…

Nu e bine să recongelezi carnea după ce ai dezgheţat-o

Adevărat. Dar atenţie: cel mai bine e să dezgheţi carnea în frigider, la o temperatură de cca 5˚C, şi nu rapid, la o sursă de căldură. Astfel, bacteriile nu se pot înmulţi, iar cele care totuşi reuşesc, vor fi distruse în momentul gătitului.

Oul trebuie evitat pentru că este bogat în colesterol

Fals. Oul e un aliment complet, ce conţine proteine de mare valoare, numeroase vitamine (A, D, E, B) şi fier alături de principala lui calitate – este colecistochinetic, adică stimulează contracţia colecistului, cu eliberare de săruri biliare esenţiale în procesul de digestie. Este contraindicat doar celor care suferă de calculi biliari. Oul nu duce la creşterea colesterolului din sânge, deci nu există contraindicaţie absolută de a consuma ouă în dislipidemii. În realitate, organismul nostru este cel care controlează nivelul de colesterol, iar dacă mâncăm unul sau două ouă fierte moi, organismul va sintetiza mai puţin colesterol, pentru a contraba­lansa surplusul adus din exterior. Colesterolul e până la urmă o chestiune de metabolism individual. Evident, asta nu înseamnă că excesul de alimentele bogate în colesterol nu face rău. Atenţie! Oul fiert tare este indigest. Albumina din albuş este o proteină care se digeră doar dacă este fiartă. În schimb, gălbenuşul devine greu digerabil dacă este fiert tare. Ideal, oul se mănâncă fiert moale sau cleios.

Regimul proteic duce la o slăbire rapidă

Adevărat. Se pot pierde în 2 săptămâni 5-7 kg prin consumul exclusiv de proteine, pentru că excesul de proteină se transformă foarte greu în grăsime. Există însă riscul de pierdere a masei musculare, deoarece organismul este obligat să-şi ardă proteinele constituţionale pentru a obţine glucoza ca sursă de energie şi pentru buna funcţionare a sistemului nervos. Recomandarea medicilor nutriţionişti: Nu urmaţi acest tip de dietă!

Pâinea îngraşă

Fals. Nu pâinea îngraşă, ci produsele asociate cu ea. O felie de pâine are 80 de calorii, iar o felie de caşcaval 180. Bineînţeles că o pâine întreagă îngraşă, dar 1-2 felii la masă nu prezintă acest risc.

Pâinea prăjită e mai puţin calorică

Fals. O felie de pâine prăjită are exact acelaşi număr de calorii ca una proaspătă, deoarece prin prăjire se pierde numai apa, deci este mai uşoară ca greutate. Pâinea face parte dintre primele alimente eliminate dintr-o dietă pentru slăbit. Din păcate, acest pas este o greşeală. Pâinea conţine carbohidraţi importanţi pentru organismul nostru. Efectul de îngrăşare constă în incorecta asociere a pâinii cu restul alimentelor. Nu este bine să mâncăm grăsimi (prăjeli, mezeluri grase, şuncă grasă) cu pâine, ori pâine cu cartofi prăjiţi (cartofii au de asemenea un conţinut foarte mare de carbohidraţi, astfel că nu vom avea o masă variata în nutrienţi). Brânzeturile, ceaiul, laptele, ouăle fierte (nu prăjite), mierea sunt alimente care se potrivesc spre exemplu unui mic dejun sănătos. Pâinea este bună atunci când este consumată în cantităţi normale (maximum una pe zi).

Pâinea proaspătă balonează

Adevărat. În reţeta pâinii se foloseşte drojdie de bere, a cărei perioadă completă de fermentaţie este de 12 ore. De aceea, este recomandat să fie consumată pâine „veche” de o zi.

Grahamul sau pâinea cu tărâţe nu îngraşă

Fals. Pâinea neagră sau intermediară conţine mai multe tărâţe (fibre) care ajută digestia, însă conţinutul caloric este doar puţin inferior pâinii albe (230 calorii/100g faţă de 280 calorii/100 g). Pâinea neagră (1 felie = 35g) este mai grea decât pâinea albă (1 felie = 25 g) şi în final se ajunge la egalitate, adică 1 felie pâine albă 25 g = 1 felie pâine neagră 35g = 80 calorii.

Mierea nu îngraşă

Fals. Mierea e naturală şi sănătoasă, dar conţine fructoză şi acelaşi număr de calorii ca şi zahărul (4 calorii/gram). Deoarece zahărul e cristalizat şi ocupă un volum mai mare, se ajunge la ecuaţia paradoxală: 1 linguriţă zahăr = 13 calorii, 1 linguriţă miere = 22 calorii. În plus, mierea mai are şi proprietatea de a stimula pofta de mâncare, prin urmare este recomandată copiilor şi persoanelor subnutrite sau care şi-au pierdut apetitul din diferite cauze. Dacă vreţi să folosiţi miere la îndulcit, un vârf de linguriţă este suficient, pentru că puterea ei de îndulcire este de 4 ori mai mare decât a zahărului. Atenţie! Încălzită la peste 40°C, mierea îşi schimbă proprietăţile şi devine toxică. Așadar, ceaiul sau laptele se îndulcesc cu miere numai după ce s-au răcorit.

Zahărul brun este mai sănătos decât cel alb

Adevărat. Zahărul brun este extras din trestia de zahăr şi este mai puţin prelucrat şi rafinat decât zahărul clasic obţinut din sfeclă. Ca număr de calorii însă, este identic.

Ciocolata pentru diabetici nu îngraşă

Fals. În diabet, pacienţii prezintă un deficit de insulină şi deci nu au voie să consume zahăr. Dulciurile pentru diabetici sunt făcute cu fructoză, pentru că aceasta nu determină descărcare de insulină în sânge. Prin urmare, obiectivul acestor produse este acela de a nu conţine zahăr rapid şi nu mai puţine calorii. Ciocolata pentru diabetici are chiar mai multe calorii decât cea normală.

O dietă fără dulciuri duce la depresie

Adevărat. Serotonina este o substanţă care se secretă la nivelul creierului şi dă starea de bine. Mesele bogate în carbohidraţi cresc nivelul serotoninei, dar acelaşi efect îl putem avea şi cu o porţie de orez sau paste, nu este obligatorie felia de tort pentru a fi binedispuşi. Şi cealaltă extremă este valabilă: dietele proteice, pe lângă faptul că duc la depresie, cresc pofta de dulciuri şi astfel apare pericolul ca, într-un moment de slăbiciune, să înghiţim două ciocolate întregi.

Laptele cald băut seara te ajută să adormi

Adevărat. Senzaţia de foame şi glicemia scăzută din sânge au ca efecte irascibilitate, anxietate, nervozitate, slăbiciune musculară. Glucidele lente din lapte reuşesc să rezolve această situaţie, cu un aport caloric minim (100 calorii/cană), iar starea de bine ce urmează ne permite să adormim.

Grăsimile vegetale nu sunt dăunătoare

Adevărat. Uleiurile vegetale nu sunt dăunătoare organismului, spre deosebire de cele animale. Însă, dacă luam în calcul procedeele de obţinere a unor produse grase de origine vegetală, putem afirma că şi aceste grăsimi pot deveni nocive. De pildă, unele uleiuri vegetale obţinute industrial sunt ultrarafinate şi, în locul acizilor graşi nesaturaţi, ajung să conţină acizi graşi saturaţi, cu acelaşi efect dăunător privind nivelul colesterolului. La fel stau lucrurile şi în cazul margarinei, care practic este obţinută din grăsimi vegetale. Uleiul de măsline conţine acizi graşi nesaturaţi cu rol protector pentru inimă, în timp ce uleiul de floarea-soarelui este bogat în vitamina E. O altă mare calitate a uleiului de măsline este stabilitatea termică, adică posibilitatea de a fi încălzit la temperaturi foarte mari fără a-şi modifica structura. Prin urmare, este mai corect ca prăjelile să fie făcute în ulei de măsline, deoarece la temperaturi înalte, uleiul de floarea-soarelui se descompune în produşi toxici – acetilcolina. Mitul că uleiul de măsline este mai sărac în calorii este fals. Toate uleiurile conţin acizi graşi în aceeaşi cantitate, iar faptul că uleiul de măsline este considerat mai bun se referă mai degrabă la procedeul de obţinere care, în cele mai multe cazuri, este presarea la rece. Acest lucru face ca principiile nutritive să nu fie modificate în niciun fel.

Uleiurile vegetale nu conţin colesterol

Adevărat. Colesterolul se găseşte doar în produsele animale, prin urmare, niciunul din uleiurile vegetale nu conţine colesterol. Specificarea „fără colesterol“ de pe unele etichete este adăugată doar în scop publicitar. Atenţie însă! În grăsimile vegetale, cantitatea de calorii este egală cu cea din grăsimile animale (unt, slănină).

Peştele şi uleiul de măsline scad colesterolul

Adevărat. Aceste alimente au rol benefic asupra organismului şi într-adevăr scad colesterolul prin conţinutul de acizi graşi nesaturaţi. Însă nu sunt singurele alimente de acest fel. Şi uleiul de floarea-soarelui, de porumb sau de soia au acelaşi efect hipocolesterolemiant, conţinând unele substanţe în plus faţă de uleiul de măsline şi peşte, utile în procesele de regenerare celulară.

Uleiul de peşte este sănătos

Adevărat. Uleiul din peşte este o grăsime specială ce conţine acizi graşi nesaturaţi Omega-3, cu rol protector cardiovascular. Din păcate, la noi în ţară nu se mănâncă suficient peşte, deşi este recomandat ca peştele şi fructele de mare să constituie cel puţin 3 mese pe săptămână. Este de preferat peştele proaspăt (nu conservele) şi de captură (nu de crescătorie) Uleiul de peşte ca atare trebuie folosit doar în cazuri de strictă necesitate, altfel poate duce la supraponderalitate la adulţi.

Margarina este mai sănătoasă decât untul

Fals. Margarina este un produs inferior (şi, evident, mai ieftin) obţinut prin solidificarea forţată a uleiurilor vegetale, care sunt transformate din starea lor naturală lichidă în stare solidă, cu ajutorul hidrogenării. În timpul acestui proces, rezultă acizi graşi în forma „trans“, care sunt cancerigeni. Este de preferat să consumăm o cantitate mică de unt de calitate superioară, bogat în vitaminele A, D şi E, decât să apelăm la margarină. Şi nu uitaţi: caloriile sunt aceleaşi!

Trebuie să renunţăm la toate alimentele care conţin grăsimi

Fals. Decizia de a elimina total grăsimile din alimentaţie este una greşită. Grăsimile sunt o grupă de nutrienţi ce nu trebuie să lipsească din hrana zilnică, deoarece îmbunătăţesc gustul alimentelor şi mai ales îi oferă organismului aportul nutriţional de care are nevoie. Grăsimile sunt o sursă importantă de energie şi ajută la asimilarea vitaminelor A, D, E şi K din alimente.

Brânza nu îngraşă

Fals. Brânza este unul din cele mai mare pericole pentru siluetă, ea conţine până la 80% grăsime. O felie de caşcaval este echivalentă cu 3 felii de pâine, aşa că nu vă amăgiţi mâncând telemea cu roşii, nu o să slăbiţi prea tare.

Brânza constipă

Fals. Niciun aliment nu poate fi făcut responsabil de apariţia constipaţiei. Ansamblul obişnuinţelor alimentare şi stilul de viaţă sunt cele care influenţează regularitatea intestinală. Un consum scăzut de fibre alimentare, o hidratare insuficientă şi o lipsă a activităţii fizice sunt de cele mai multe ori cauzele acestei afecţiuni, şi nicidecum consumul de brânză sau alt aliment în mod special.

Fructele nu îngraşă

Fals. Unele fructe, precum bananele, avocado, pepenele galben şi în general fructele foarte dulci şi săţioase au un conţinut mai mare de calorii decât o friptură la grătar. Se mai spune că grepfrutul şi ananasul sunt fructele care ard caloriile. Nu poate fi vorba de aşa ceva, ci despre faptul că aceste fructe conţin enzime care ajută la o mai bună digestie. Mitul că grepfrutul slăbeşte a fost fondat pe principiul că acidul citric, conţinut de acest fruct în cantităţi mai mari faţă de restul citricelor, ar topi depozitele grase. Din păcate însă, acidul citric nu va interfera niciodată direct cu grăsimile sau celulele adipoase, în încercarea de a le convinge să mobilizeze grăsimile intracelulare. Citricele sunt benefice prin conţinutul de vitamine, mai ales vitamina C, implicată în procesele metabolice, însă aceste beneficii nu pot garanta eliminarea surplusului de kilograme. La vremea ei, vestita dietă cu grepfrut s-a dovedit a funcţiona mai mult prin efectul placebo.

Orezul are mai puţine calorii decât pastele făinoase

Fals. Atât orezul, cât şi pastele conţin acelaşi număr de calorii şi nu sunt indicate persoanelor care vor să slăbească.

Alunele şi nucile hrănesc creierul

Adevărat. Opt-zece nuci sau alune zilnic hrănesc celula nervoasă şi ne ajută să fim mai deştepţi.

Coaja unui fruct este partea cea mai bogată în vitamine

Fals. Vitaminele şi celelalte substanţe nutritive se găsesc în concentraţie maximă în pulpa fructului. Aceasta nu înseamnă că nu pierzi nimic dacă arunci coaja. Fibrele acesteia au rol de stimulent intestinal, iar alimentaţia bogată în fibre ajută la prevenirea constipaţiei.

Dacă avem nevoie de calciu, este suficient să mâncăm produse lactate

Fals. E adevărat că lactatele sunt o sursă de calciu, însă pentru a profita de binefacerile calciului, trebuie să evităm consumul de lactate în combinaţie cu unele alimente cum ar fi roşiile, spanacul sau fructele de pădure. Acestea conţin acid oxalic. În combinaţie cu lactatele, el formează oxalaţi de calciu, favorizând formarea aşa-numitelor pietre la rinichi. Calciul se mai găseşte din abundenţă şi în fasole, alune, nuci, arahide, măsline, gălbenuş de ou. În cantităţi mai mici se găseşte în carne şi legume (varză, pătrunjel, mazăre, morcovi, gulii, ţelină, salată verde, ridichi, praz, soia). De asemenea, calciul este prezent în fructe, pâine şi peşte.

Dieta vegetariană nu are contraindicaţii

Adevărat. Dieta vegetariană scade riscul multor afecţiuni grave (boli cardiovasculare, obezitate, cancer). Totuşi, alimentaţia vegetariană, dacă nu este echilibrată, poate duce la carenţe de calciu, fier, vitamina B12 şi D. Dacă aceste vitamine şi minerale lipsesc, vor determina consecinţe grave asupra sănătăţii, mai ales în rândul copiilor, femeilor însărcinate, persoanelor cu activitate fizică intensă sau cu afecţiuni cronice.

Alimentaţia sănătoasă este mai puţin gustoasă şi nu prea variată

Fals. Este adevărat că vegetarianismul presupune renunţarea la anumite tipuri de alimente, însă o alimentaţie echilibrată se bazează în primul rând pe variaţie. Nu trebuie să elimini alimentele care îţi plac, dar nici să te limitezi doar la ele. Se ştie că excesul, de orice natură, duce la dezechilibru. O schimbare în bine a obiceiurilor alimentare presupune experimentarea de noi reţete, consumul mai des de peşte, legume şi fructe. Nu trebuie să te cantonezi în ideea preconcepută că este bine să consumi numai verdeţuri, însă nici nu trebuie să îţi faci un obicei din a te bucura de aşa-numita junk food. Cu un strop de imaginaţie şi efort, orice masă poate deveni un deliciu.

Evitarea unei mese te ajută să slăbeşti

Fals. Din contră, această practică este o excelentă ocazie pentru a mai câştiga câteva kilograme. Studii ştiinţifice au arătat, de exemplu, că riscul de obezitate este mai mare în rândul celor care sar peste masa de dimineaţă, pentru că aceştia vor consuma alimente în cantităţi mai mari în partea a doua a zilei, când organismul nu mai arde atât de multe calorii. Decât să te înfometezi sau să mănânci mai rar dar mult, este de preferat să mănânci puţin şi des. Alt mit spune că masa de seară se asimilează în întregime şi astfel nu vei scăpa de surplusul de kilograme. Ba chiar, dacă mănânci seara nu vei dormi bine şi vei avea coşmaruri. Nu luaţi de bune aceste afirmaţii. Indiferent dacă mâncăm seara sau nu, organismul asimilează în aceeaşi măsură o masă. Dacă săriţi însă peste masa de seara şi peste cea de dimineaţă, veţi ajunge să mâncaţi doar una-două mese pe zi. Privând corpul de hrană, se creează o stare de alertă.  Organismul înţelege că se afla în situaţia „pericol de înfometare” şi va depozita cât mai mult din hrană, îşi va micşora metabolismul bazal şi, în final, veţi constata cum greutatea vă creşte văzând cu ochii. Dacă mănânci seara, poţi dormi liniştit, fără să ai coşmaruri, cu condiţia să ţii cont de ceea ce mănânci şi cât mănânci. Este evident că, dacă vei consuma la cină alimente care se digeră greu, cu conţinut mare în grăsimi şi proteine (fripturi, mâncăruri elaborate) stomacul va fi ocupat cu digestia şi nu-ţi va asigura un somn liniştit. Însă, dacă la masa de seară mănânci cantităţi moderate de alimente şi băuturi cu rol calmant şi inductor de somn, nu vei avea probleme. Da, înainte de culcare organismul nu mai este implicat în nicio activitate şi deci hrana multă şi consistentă se va stoca (pe coapse, abdomen şi pe toate locurile de unde e greu să o mai dai jos). Deci nu te grăbi la frigider după ora 19-20, dar nici nu te înfometa dacă simţi nevoia să mănânci. Nu alimentele consumate târziu sunt problema, ci întreaga cantitate de alimente ingerată în cursul zilei, raportul grăsimi saturate/nesaturate etc. Faptul că te îngraşi nu e cauzat doar de mâncatul seara, ci de un întreg program dezechilibrat de masă. Încearcă să-ţi stabileşti ore fixe pentru masă şi să te ţii de ele, având în acelaşi timp o dietă echilibrată. Unii nutriţionişti recomandă mesele dese (până la 6 pe zi), dar în porţii mici. Cercetările au demonstrat că persoanele care au mâncat de două sau trei ori pe zi porţii normale şi cele care au mâncat puţin şi des nu au slăbit în mod diferit. Singurul efect al mâncatului des este că senzaţia de foame poate fi mai uşor controlată, dar, în acelaşi timp, există riscul ca, mâncând astfel, să ne alegem cu mai multe calorii.

Legumele îşi pierd calităţile nutritive prin preparare la cald

Parţial adevărat. Cu cele mai multe legume aşa se întâmplă, dar nu chiar cu toate. Este cazul morcovilor, care prin preparare eliberează de trei ori mai mult betaca­roten, antioxidantul care protejează pielea, sau al licopenului din roşii, care prin fierbere nu îşi pierde proprietăţile.

Alimentele degresate ne ajută să slăbim

Fals. Şi acesta este un mit. Fie că e vorba de un baton cu cereale, de un iaurt sau de alte alimente procesate care au pe etichetă indicaţia zero sau minimum de grăsimi, aceste produse conţin în schimb mult zahăr, carbohidraţi şi tot soiul de îndulcitori sintetici care dau un conţinut caloric cât un aliment sau un meniu bogat în grăsimi. Specialiştii sunt de părere că, în loc să ne minţim cu astfel de produse, mai bine am consuma o porţie mai mică dintr-un produs gras, dar fără zahăr.

Low-fat înseamnă un plus de sănătate

Fals. Nu te arunca să cumperi alimente care au inscripţia „fără grăsimi”, low fat sau light. Citeşte mai întâi eticheta. Lipsa grăsimilor alterează gustul, astfel că, în compensaţie, producătorii adaugă zahăr şi, prin urmare, numărul de calorii rămâne acelaşi sau chiar creşte. Nu te feri în totalitate de grăsimi, unele sunt chiar recomandate, cum ar fi grăsimea monosaturată, prezentă în nuci şi uleiurile vegetale presate la rece. Menţiunea că uleiul de măsline în varianta light are mai puţine calorii e doar o altă păcăleală din partea comercianţilor. Uită-te la conţinutul nutriţional-caloric!

Cafeaua deshidratează

Fals. Orice s-ar spune, cafeaua nu ne deshidratează. Poate să ne facă să mergem mai des la toaletă, mai ales pe cei care o beau ocazional. Asupra organismului „veteranilor” nu are acelaşi efect şi, în plus, cafeaua face parte din consumul zilnic de fluide. În ceea ce priveşte cafeaua fără cofeină, aceasta nu modifică sensibil nivelul energetic al organismului sau, cel mult, nu are niciun efect, pentru că şi acest tip de cafea conţine aproximativ 5 miligrame de cofeină.

Trebuie să bei cel puţin 8 pahare de apă pe zi

Fals. Apa băută în cantităţi mari nu are virtuţile mult-lăudate nici în privinţa pierderii în greutate, nici în cea de detoxifiere a organismului sau de îmbunătăţire a aspectului pielii. Cercetătorii au ajuns la concluzia că fiecare organism are nevoie de o cantitate perso­nalizată de apă, iar setea este cel mai bun indicator al acesteia. Cum îţi mai dai seama dacă ai băut cantitatea necesară de apă? Urina ar trebui sa fie de un galben deschis. Oricum, te vei simţi bine atunci când organismul tău va avea apă suficientă, nu în exces.

Stridiile sunt afrodiziace

Fals, din păcate... Stridiile conţin zinc, un element esenţial mai ales pentru bărbaţi, însă nu ascund niciun compus care să stimuleze libidoul. Dieteticienii sunt de părere că unii afirmă că stridiile ar fi afrodiziace mai mult pentru că ele amintesc de o anumită parte a anatomiei feminine.

Laptele pasteurizat/UHT e plin de chimicale

Fals. Dacă o cutie cu lapte poate fi deschisă şi băută şi după 3 luni, asta nu înseamnă că ea conţine o mulţime de conservanţi. Secretul termenului de valabilitate constă în tehnica de conservare. Astfel, laptele este supus pentru scurt timp la temperatura de 70°C, apoi răcit rapid, fapt care ucide bacteriile, dar îi păstrează unele elemente nutritive.

Salatele ne ajută să slăbim

Parţial adevărat. Am convingerea că aţi fost de multe ori tentaţi să comandaţi la restaurant o salată, în loc de ceva mai consistent, doar ca să nu vă îngrășați. Dar aţi cerut vreodată salată fără dressing? E drept că o salată simplă nu îngraşă, dar cine a văzut salată fără măcar ulei şi oţet, ca să nu mai vorbim de dressing-uri pe bază de ou, smântână, brânză sau iaurt, crutoane, bucăţi de pui sau măsline. În plus, o salată simplă nu prea ţine de foame, ceea ce te poate face ca mai târziu să dai iama în alte feluri de mâncare, nu prea dietetice.

Sucurile făcute la storcător – beneficii maxime pentru sănătate

Fals. Sucurile obţinute prin eliminarea pulpei pot deveni dăunătoare, mai ales pentru oamenii predispuşi la diabet, deoarece li se schimbă indicele glicemic. Este incorect să separăm pulpa de suc: de ce am arunca ceva ce e bun? Un suc natural corect: cel făcut la blender, ca un fel de piure, peste care se adaugă apă. Acest suc nu pierde nimic din valoarea nutriţională a fructului întreg.

Anumite alimente combat acneea

Fals. Acneea este o afecţiune a epidermei care nu ţine cont de clasa socială, de alimentaţie sau de un anumit regim de viaţă. Un prim factor este creşterea producţiei de sebum, influenţată de nivelul crescut de hormoni sexuali din organism. Afecţiunea mai poate fi provocată şi de flora microbiană de la nivelul pielii. Acneea este, de regulă, caracteristică adolescenţei şi nu este determinată de consumul excesiv de carne, cafea, dulciuri sau cola. Mâncărurile de tip fast-food, carnea de porc, vită sau oaie nu duc la apariţia acneei. Preparatele grase sau slabe nu au cum să influenţeze nivelul hormonal sau pe cel de sebum al pielii. Fructele, legumele sau lactatele nu ajută la dispariţia coşurilor. Nici consumul de lichide. Toate acestea sunt mituri. Nu există alimente-minune care să vindece acneea. Tratamentul medicamentos, cremele speciale şi igiena sunt singurele metode eficiente de eliminare a acestei probleme.

Este recomandată administrarea zilnică a unor suplimente de vitamine şi minerale

Fals. Pentru majoritatea oamenilor, suplimentele încapsulate nu sunt necesare. Cea mai bună cale către sănătate este aceea de a combina alimentele în aşa fel, încât organismul să‑şi poată lua din ele toate substanţele de care are nevoie. O pastilă de multivitamine pe zi este mai degrabă un exces de zel, decât un lucru util pentru sănătate.

Informații compilate din mai multe surse

-->