Remedii naturale pentru memorie slăbită

ALZHEIMER, TULBURĂRI DE MEMORIE, ÎMBĂTRÂNIRE 
- REMEDII NATURALE -

După vârsta maturizării, de obicei în jurul vârstei de 30 de ani, organismul începe să se deterioreze cu o rată de 0,7% pe an. Greutatea medie a creierului a unui om adult este de 1.500 grame. La vârsta de 70 de ani, masa creierului scade la 1.000 grame. O treime din creier nu mai există! O dată cu reducerea în volum, apar şi slăbirea memoriei, încetinirea reacţiilor mentale, reducerea acuităţii şi micşorarea capacităţii de a face faţă stresului. Împreună cu creierul, fiecare organ principal din organism este afectat de acest proces lent. Un stil de viaţă sănătos – bazat pe un consum mare de fructe, legume şi verdeţuri nepreparate termic şi în formă integrală, cu mult exerciţiu fizic în aer liber, o viaţă liniştită, aproape de natură (fără efectele nefaste ale stresului şi poluării din mediul oraşelor) şi o dispoziţie fericită, mulţumită, generoasă – este cea mai bună soluţie pentru combaterea bolilor degenerative şi îmbătrânirii premature. În prezent, mai mult de 4 milioane de americani au Alzheimer. În România, se crede că sunt peste 200.000 de persoane afectate, iar cifra este în creştere. Se crede că 1% dintre persoanele de 65 de ani prezintă dovezi ale prezenţei bolii Alzheimer, cifră care se dublează la fiecare 5 ani.

Despre memorie

Memoria poate fi asemănată cu o bibliotecă, hard disk-ul unui calculator, iar ultima metaforă este împrumutată de la sistemul de depozitare holografică a informaţiilor. Cartela holografică are 10 miliarde de informaţii (biţi) pe cm cub. Se cunoaşte un singur sistem de depozitare a informaţiei mai complicat decât holograma: creierul uman. 

Tipuri de memorie

1. Memoria imediată – electrică. În ea se include memoria şoferului. O imagine sau un eveniment trăit se păstrează în memorie timp de 30-60 de secunde.

2. Memoria de scurtă durată – electrică. Durează de la câteva minute, până la 2 ani. În aceasta se cuprinde memoria vizuală. Ajută la practicarea unei meserii.

3. Memoria de lungă durată – chimică. În ea este implicat şi ADN-ul. Aminoacizii, enzimele şi hormonii sunt absolut necesari în formarea acestui tip de memorie.

Obiceiuri şi practici care distrug memoria

- învăţatul sau cititul superficial
- ocuparea minţii cu lucruri minore sau neimportante
- muzica şi programele de la TV (mesajele subliminale şi reclamele)
- mâncatul neregulat, bombele calorice - dulciuri, cartofi prăjiţi şi alte preparate cu multe grăsimi - „puiul de somn” imediat după masă 

- dezordinea din casă; prea multe lucruri planificate într-o perioadă scurtă de timp (autointoxicarea cu informaţii).
- prea puţine lucruri planificate pe timp lung (crearea de zone goale sau pete albe pe creier)
- odihna insuficientă
- tristeţea, depresia, îngrijorarea, supărarea, viaţa tensionată pe termen lung

Obiceiuri şi practici care refac memoria

- ordine în toate lucrurile

- planificarea corectă a timpului

- odihnă şi somn neîntrerupt pe parcursul nopţii

- mese regulate şi consumarea din abundenţă de fructe, legume, zarzavaturi şi cereale integrale

- post periodic; este un obicei benefic pentru întărirea funcţionării capacităţii mentale
- interes constant în aflarea de lucruri noi

- cititul, memoratul şi meditaţia

Despre boala Alzheimer

În boala Alzheimer se produce o atrofiere masivă a creierului, cu reducere de neuroni şi sinapse. Evoluţia depinde de fiecare pacient în parte dar în medie, are nevoie de 10 ani. O persoană sănătoasă somatic şi bine îngrijită poate să supravieţuiască până la 20 de ani. Cu cât persoana este mai inteligentă, cu atât evoluţia este mai lentă. Mulţi oameni uită deseori unde au pus cheile maşinii, unde au lăsat ochelarii, ce doreau să ia din cămară cu un minut înainte. Toate acestea sunt, de regulă, semne ale oboselii, ale stresului. Aceste uitări au un caracter funcţional, sunt reversibile şi ţin de memoria imediată. Când se instalează un sindrom demenţial de tip Alzheimer, apar tulburări de ordin cognitiv. Sunt afectate atenţia, memoria, capacitatea de a înţelege şi recunoaşte lucrurile, orientarea, limbajul. Sigur, tipice sunt tulburările de memorie, dar nu orice fel de tulburări, ci numai ale memoriei recente, ceva ce s-a întâmplat cu câteva ore sau o zi în urmă. De exemplu, o mamă îşi aşteaptă fiul s-o viziteze. Acesta vine, o vede şi pleacă. A doua zi, bătrâna întreabă de ce n-a venit băiatul ei. Dezorientarea spaţio-temporală e un alt semn al bolii Alzheimer.

Ateroscleroza creşte riscul de boală Alzheimer. Dar dacă la aceasta se adaugă valori crescute ale tensiunii arteriale timp de mai mulţi ani, riscul creşte şi mai mult. Mărirea colesterolului din sânge este direct proporţională cu moartea neuronilor din creier (în cea mai mare măsură, colesterolul rău îl obţinem din consumul produselor animaliere). Colesterolul râncezeşte, devine lipicios şi, împreună cu reziduurile proteinice, formează cruste. Acestea îngreunează sau blochează total transportul nutrienţilor în interiorul celulelor din creier, care încep, încetul cu încetul, să moară. Atunci când reţeaua de canale minuscule, prin care se transmit gândurile, sentimentele şi alte semnale venite de la creier, se astupă, urmările sunt dramatice. Nu-ţi mai poţi contura clar ideile, eşti obosit, uituc, ezitant, depresiv. Şi, cu toate că eşti mort de oboseală, cu mare greutate reuşeşti să adormi. Nu uitaţi că produsele de origine animală ne aduc mari cantităţi de colesterol, dar la fel şi excesul de uleiuri rafinate, procesate la temperaturi înalte.

Pierderea memoriei la persoanele în vârstă este rezultatul fluxului scăzut de sânge spre creier, dublat de lipsa unei stimulări mentale. Există totuşi şi alte cauze care afectează memoria: anemia, hipotiroidia, depresia, sindromul de oboseală cronică. Un regim alimentar sărac în elementele necesare creierului, consumul de alcool şi băuturi care conţin cofeină pot reprezenta alţi factori.

Fără îndoială, alcoolul poate îmbătrâni prematur creierul, în primul rând slăbind memoria. Creierul unui alcoolic de 30 de ani arată ca cel al unui om de 50 de ani, afirma un cercetător.

Hipertensiunea arterială de durată deteriorează unele funcţii cerebrale şi interferează subtil cu anumite activităţi mentale, cum este memoria. La hipertensivi, memoria e încetinită, nu pierdută, spre deosebire de boala Alzheimer, unde memoria se pierde. Să nu uităm că hipertensiunea arterială este o boală ce poate fi controlată cu succes, doar prin dietă. O ameninţare majoră pentru creier, pe măsură ce înaintăm în vârstă, este atacul cerebral, adeseori declanşat de hipertensiunea arterială. Hipertensiunea poate duce şi la pierderea memoriei prin deteriorarea ţesutului cerebral. Hipertensiunea accelerează contractarea creierului legată de înaintarea în vârstă. Persoanele hipertensive sunt de patru ori mai predispuse la atacuri cerebrale. Chiar şi creşterile uşoare ale tensiunii arteriale pot contribui la precipitarea unui atac cerebral.

Fiecare membrană celulară (inclusiv cea a celulei nervoase) este constituită dintr-un strat dublu de grăsimi, mai precis de acizi graşi. Acizii graşi esenţiali îi preluăm din alimentaţie. În cazul în care grăsimile pe care le consumăm sunt nepotrivite (grăsimile saturate, obţinute din produsele de origine animală, sau acizii graşi polinesaturaţi din produse vegetale ca ulei rafinat, margarină etc.), membranele neuronilor se vor rigidiza, iar impulsurile nervoase vor fi transmise cu mai multă greutate. Prin urmare, trebuie să consumăm grăsimi potrivite, acestea găsindu-se în cantităţi mari în fructele oleaginoase, nuci, alune, seminţe şi germeni de grâu.

Grăsimi care vatămă creierul
• Grăsimi animale saturate: carne, lapte integral, unt, brânză.
• Uleiuri vegetale hidrogenate: margarină, maioneză, hrană procesată.
• Acizi graşi trans: margarină, hrană procesată, alimente de tip fast-food, cartofii prăjiţi.
• Excesul de uleiuri omega-6 din hrana procesată, uleiul de porumb, floarea-soarelui, şofran.

- Homocisteina este un aminoacid din sânge, care contribuie la obturarea şi distrugerea vaselor sanguine. Organismul produce homocisteină din alimentele bogate în proteine animale. De asemenea, consumul de cafea şi fumatul ridică nivelul de homocisteină. Homocisteina ridicată sporeşte de trei ori riscul atacului cerebral şi de patru ori riscul bolii Alzheimer. 40% dintre bolile cerebro-vasculare sunt legate de nivelul ridicat al homocisteinei. Nivelurile ridicate ale acestui aminoacid implică o susceptibilitate la declin mintal şi depresie. Absenţa acidului folic permite homocisteinei toxice să se acumuleze necontrolat în sânge. Acidul folic o distruge. Mâncați deci alimente bogate în acid folic: portocale, legume, verdeţuri, nuci, avocado.

- Consumul de carne dublează riscul demenţei. Carnea conţine cantităţi mari de grăsimi saturate şi fier, ambele putând vătăma creierul. Este un fapt stabilit că fierul acţionează ca un catalizator în stimularea radicalilor liberi dăunători pentru creier. Consumul excesiv de fier şi carne e considerat responsabil şi de apariţia altor boli provocate de radicalii liberi – boli cardiace şi cancer.

- Cantităţile mari de sare folosite în alimentaţie contribuie la instalarea neuropatiei. Consumul excesiv de sare este asociat şi cu o capacitate redusă de concentrare, cu deprimare, anxietate, plâns inexplicabil, memorie slabă, ameţeală, furnicături şi amorţeală în picioare.

- Glicemia şi insulina ridicate încurajează demenţa legată de vârstă (declinul intelectual general) şi boala Alzheimer. Alimentaţia modernă prezintă multe pericole pentru normalitatea glicemiei. Cei mai mulţi carbohidraţi provin din zahărul rafinat şi făina fin prelucrată, incluse în cerealele pentru micul dejun, pâine şi alte produse de patiserie. Produsele de bază de astăzi, precum pâinea, sunt făcute din făină fin granulată, care zboară prin sistemul nostru digestiv, ridicându-ne glicemia şi menţinându-se ridicată după ce mâncăm, stimulând pancreasul să producă mai multă insulină. Consumaţi cereale integrale, pâine integrală, fructe şi legume – toate conţinând fibră.

- Metalele toxice ca aluminiul şi cadmiul sunt surse majore de radicali liberi. Aluminiul este adăugat în mod obişnuit în conservanţii alimentari, în tabletele antiacide, apa potabilă, deodorante şi produse cosmetice. Vasele de bucătărie din aluminiu sunt o altă sursă de intoxicare cu aluminiu. Autopsiile practicate pe victime ale bolii Alzheimer relevă niveluri anormal de mari ale aluminiului în ţesutul cerebral. Într-o regiune din Anglia în care incidenţa bolii Alzheimer a fost mereu ridicată s-a descoperit că apa potabilă era tratată cu o cantitate neobişnuit de mare de săruri de aluminiu, în ideea de a o purifica. Când se adaugă fluoruri în apa în care există săruri de aluminiu, gradul de asimilare a metalului din apă creşte de câteva ori. Clorurile adăugate în apa potabilă sunt, de asemenea, substanţe ce eliberează radicali liberi. Apa potabilă a devenit astfel o sursă primară de radicali liberi în întreaga lume.

- Se crede că expunerea la radiaţii prin folosirea telefonului mobil dăunează memoriei. Folosiţi  mobilul pentru conversaţii concise, ocazionale şi nu în maşină. Mobilele sunt şi mai periculoase pentru copii aşa că, dacă le folosesc totuşi, nu trebuie să fie decât pentru mesaje limitate sau scrise.

- Stresul cronic nu are efecte grave numai asupra stării emoţionale, ci şi direct asupra creierului. Cercetătorii au constatat că stresul sporeşte incidenţa deficienţelor uşoare de memorie, mergând până la forme grave de Alzheimer. Cea mai importantă şi în acelaşi timp înspăimântătoare descoperire se referă la capacitatea stresului cronic de a schimba fizic aranjarea neuronilor în creier. Stresul şi cortizolul (hormonul principal al stresului fabricat de suprarenale) ucid neuronii. Studii efectuate la Institutul de Neurologie al Universităţii din San Francisco au stabilit o legătură între nivelul excesiv de cortizol şi depresii, anxietate, boala Alzheimer, precum şi modificări directe în structura creierului (atrofie), conducând la afecţiuni cognitive (ceea ce înseamnă că acest cortizol poate atrofia şi chiar ucide celulele creierului).

- Vătămările produse de radicalii liberi pot perturba funcţionarea mentală normală. La creierele vulnerabile, anii de atacuri ale radicalilor liberi pot distruge neuronii, rezultatul fiind Alzheimer, Parkinson, scleroză laterală amiotrofică (boala Lou Gehrig) sau alte boli degenerative. Mărimea efectului depinde considerabil de forţa apărării antioxidante, sau luptătorii contra radicalilor liberi, afirmă mulţi specialişti. Calea cea mai bună de a evita sau chiar redresa carenţele creierului induse de vârstă este să ai mai mulţi antioxidanţi în creier, pentru a neutraliza radicalii liberi. Această strategie a dat rezultate uimitoare, identificând antioxidanţii drept una din modalităţile cele mai promiţătoare de salvare a creierului. Antioxidanţii îi găsim în fructe şi legume consumate crude.

- Vitamina E este esenţială pentru funcţionarea neurologică normală. Nivelurile mai ridicate de vitamina E în sânge sunt asociate cu pierderi mai reduse ale memoriei. O mai mică pierdere a memoriei este, de asemenea, asociată cu nivelurile mai mari ale vitaminei C şi ale seleniului, ambele reducând activitatea radicalilor liberi.

- Acetilcolina este o substanţă chimică complexă (un neurotransmiţător) răspunzătoare pentru transmiterea impulsurilor nervoase în creier. Suferinzii de Alzheimer au un nivel foarte scăzut de acetilcolină. Pentru a o fabrica, organismul are nevoie de colină. Colina se găseşte în cantităţi mari în drojdia de bere şi germenii de grâu.

- Cu numai câţiva ani în urmă, cercetătorii erau convinşi că celulele nervoase distruse din creierul adulţilor nu se regenerează. Ultimele descoperiri dau însă speranţă celor ce suferă de dificultăţi de concentrare şi pierderi de memorie aparent ireparabile. O alimentaţie cu valoare nutritivă ridicată, bogată în colină şi alte substanţe biologic active, poate reface celulele compromise. Aceasta este o veste îmbucurătoare pentru oamenii cu memoria slabă: colina regenerează celulele cerebrale degradate, consolidând astfel memoria.

- Multe vitamine din complexul B au o importanţă vitală în susţinerea proceselor intelectuale şi a funcţiilor nervoase ale creierului. Consumaţi fulgi nutriţionali de drojdie, cereale integrale şi alimente nerafinate care conţin multe din vitaminele B. Deficitul de vitamine B indus de folosirea pâinii albe şi a produselor din făină albă, a orezului alb şi a zahărului afectează funcţiile cerebrale.

- Exerciţiul fizic intensifică circulaţia sanguină din creier, fiind un factor care impulsionează dezvoltarea dendritelor. S-a demonstrat că oamenii în vârstă care fac exerciţiu fizic înregistrează rezultate mai bune la testele legate de funcţia cognitivă decât sedentarii. Cercetători au constatat că exerciţiul fizic ridică nivelul substanţelor ce luptă împotriva radicalilor liberi, protejând celulele cerebrale şi că activitatea, de orice fel, îmbunătăţeşte dispoziţia.

- Numeroase cercetări arată că gravitatea demenţei în Alzheimer este invers proporţională cu numărul de sinapse dintre celulele din scoarţa cerebrală. Folosind creierul activ prin învăţare, se pun în acţiune gene din celulele nervoase care, la rândul lor, stimulează dezvoltarea sinapselor.

Recomandări

În mod cert, mâncând mai multe fructe şi legume crude şi eliminând produsele animaliere putem anihila consecinţele îmbătrânirii şi ne putem prelungi viaţa. Vegetarienii cântăresc mai puţin, au colesterolul şi tensiunea arterială mai scăzute, prezintă un risc mai mic de atac de cord şi cancer, au un sistem imunitar mai puternic şi trăiesc pur şi simplu mai mult decât cei care se hrănesc cu carne. Pierderea memoriei, dezorientarea şi confuzia nu sunt lucruri inevitabile, care vin odată cu înaintarea în vârstă, ci sunt probleme legate de stilul de viaţă şi de alimentaţie. Nicăieri nu puteţi găsi o injecţie mai bună contra îmbătrânirii, ca aceea reprezentată de fructe şi legume. Ele posedă nenumăraţi agenţi care transformă celulele în fortăreţe împotriva radicalilor liberi. Este imposibil ca ştiinţa să creeze o pastilă din broccoli care să acţioneze precum alimentul integral. Singura cale sigură prin care putem beneficia de o sănătate de invidiat este de a mânca fructele şi legumele sub forma lor integrală, complexă.

În cazul bolii Alzheimer se va face o cură de sucuri şi crudităţi timp de 3-6 luni. În cazul în care se doreşte un program doar pentru îmbunătăţirea memoriei, se adoptă o dietă bogată în fructe, cereale integrale şi legume, consumate cât mai natural posibil. Se instituie un program regulat de două, maximum  trei mese zi, fără să se mănânce nimic între mese. Se va bea câte un pahar de suc cu 30 de minute înainte de fiecare masă. Se recomandă suc de cătină, strugure, mere, orz şi ovăz verde, grepfrut sau alte fructe de sezon. Fructele nu se amestecă cu zarzavaturile la aceeaşi masă. Se recomandă să se consume multe seminţe (in, susan, floarea-soarelui, dovleac), oleaginoase (nuci, avocado, ulei de măsline) şi germeni de grâu.

Substanţe benefice funcţionării sistemului nervos

- Lecitină: nucile, soia, mazărea, lintea, păpădia.

- Vitaminele B: drojdia de bere, embrionii de cereale, fructele şi legumele uscate, oleaginoasele.
- Vitamina E: avocado, broccoli, germenii cerealelor, uleiurile vegetale neprocesate şi nerafinate, fructele oleaginoase (migdale şi nuci), lăptucile, spanacul, orezul brun, seminţele încolţite.
- Vitamina C: măceşe, coacăze, pătrunjel, kiwi, ardei, crucifere, portocale, lămâi, varză, spanac, ridichi, roşii.
- Fructoza este combustibilul preferat de creier. Consumaţi zilnic multe fructe nepreparate termic şi puţină miere (se exclude în cazul diabetului).
- Colină: vegetalele cu frunze verzi, drojdia de bere şi germenii de grâu.
- Fosfor: cerealele integrale
- Antioxidanţi: afinele, coacăzele, cătina, usturoiul, seminţele de măr, broccoli, citricele, prunele, spanacul, morcovul, seminţele de in etc.

Alimente benefice funcţionării sistemului nervos

- Spanacul şi căpşunile: au un impact puternic în combaterea declinului creierului şi memoriei.

- Polenul: procesul de îmbătrânire a sistemului nervos este încetinit de aminoacizii, vitaminele, mineralele şi enzimele din compoziţia lui. Pentru prevenirea bolii Alzheimer şi a altor tulburări neurologice legate de înaintarea în vârstă, se recomandă efectuarea a 3-4 cure cu polen pe an, de câte o lună fiecare, timp în care se consumă zilnic câte 3 lingurițe de polen.

- Păpădia: reprezintă o sursă bogată de lecitină şi conţine, de asemenea, colină. Lecitina măreşte concentraţia de acetilcolină din creier. Bolnavii de Alzheimer au adesea deficit de acetilcolină. Se poate prepara o „supă pentru creier”. Puteţi folosi ca ingrediente: rădăcină, flori şi tulpini de păpădie, boabe de fasole şi linte, nuci măcinate, urzici, seminţe de in şi de mac, orz, grâu încolţit. Puteţi asezona supa cu roiniţă, rozmarin, salvie şi cimbru. Acestea ajută creierul să-şi menţină acetilcolina. Nu e necesar să se folosească toate ingredientele. Găsiţi o combinaţie care vă place sau adăugaţi cât mai multe din acestea în alte supe.

- Drojdia de bere. Se pot folosi fulgii nutriţionali de drojdie de bere, iar în lipsa acestora, tablete de drojdie care se găsesc în farmacii şi în magazine cu produse naturiste. Poate cea mai importantă calitate a acestui supliment nutritiv este faptul că acoperă carenţele de vitamine din complexul B, în condiţiile în care cele nouă vitamine din acest complex sunt indispensabile pentru funcţionarea oricărui organ sau sistem din corp. Complexul B este necesar sistemului nervos şi cardiovascular, contra bolilor de inimă, depresiei şi asteniei. Vitamina B12, care acţionează asupra sistemului nervos, măreşte puterea de concentrare, favorizează eliminarea unor simptome specifice stresului psihic. Drojdia de bere este şi ea foarte bogată în colină. Tabletele se administrează conform prospectului, iar fulgii nutriţionali de drojdie de bere se pot adăuga în salatele de crudităţi. O cură cu drojdie (3 linguri pe zi) durează 20 de zile în fiecare lună.

- Grâul încolţit. Este foarte bogat în enzime, calciu, magneziu şi alte substanţe necesare bunei funcţionări a creierului. Consumaţi 3-4 linguri de grâu încolţit în cure de 15-20 de zile pe lună. Grâul germinat îl puteţi consuma în salatele de legume sau sub forma unui lapte delicios, preparat cu ajutorul blenderului.

- Usturoiul influenţează producerea de serotonină – o substanţă chimică cerebrală, implicată în reglarea unui spectru larg de stări şi comportamente, printre care anxietatea, depresia, durerea, agresivitatea, stresul, insomnia şi memoria slăbită. Nivelurile ridicate de serotonină şi activitatea ei la nivelul creierului tind să se comporte ca un tranchilizant. Capacitatea usturoiului de a împiedica degenerarea creierului şi a sistemului imunitar este remarcabilă.

- Soia. Studii făcute în statul Hawaii, unde populaţia este mare consumatoare de soia, au arătat că acest aliment protejează celulele nervoase de degradare și ajută la menţinerea până la vârste înaintate a memoriei şi a altor funcţii mentale. Consumaţi lapte de soia, pe care vi-l puteţi prepara în casă. Una dintre cele mai promiţătoare substanţe, prezentă în toate membranele celulelor, mai ales în cele cerebrale, cu rol în consolidarea memoriei, se numeşte fosfatidilserina. Această substanţă poate încetini, opri și chiar restaura pierderile de memorie. Ea se află în soia.

- Apa de tărâțe este utilă pentru anemii şi boli nervoase. Se pun 4 linguri de tărâţe şi 2 linguri obligeană (rizom) într-un litru de apă şi se lasă de seara până dimineaţa, apoi se strecoară. Se consumă la discreţie, în locul apei, fiind mult îmbogăţită cu vitaminele din complexul B. Este recomandată şi celor care doresc să-şi îmbunătăţească memoria. Persoanele vârstnice care au suferinţe cronice prelungite pot să folosească permanent această apă. Pentru a fi mai gustoasă şi mai bogată în vitamine, în apă se poate adăuga suc de lămâie şi miere, în cazul în care nu aveţi diabet sau fluctuaţii de glicemie. Obligeana este un tonic al sistemului nervos central, îmbunătăţind memoria şi având efecte sedative în tratamentul isteriei, demenţei, epilepsiei.

- Uleiul de in (sau seminţe) este bogat în acizi graşi omega-3, favorabili creierului.

- Seminţele de struguri conţin o puternică substanţă antioxidantă, un bioflavonoid mai puternic de 50 de ori decât vitamina E şi de 20 de ori mai concentrat decât vitamina C. Această substanţă este un adevărat „măturător” al radicalilor liberi – substanţe implicate în îmbătrânirea şi moartea celulară şi în foarte multe boli degenerative, inclusiv cancerul. În comerţ se găseşte sub numele de Adoxync şi Picnogenol. Datorită bogăţiei de antioxidanţi, este indicat ca în alimentaţie să fie folosit uleiul obținut din sâmburi de struguri.

- Ginkgo biloba. Pentru a stimula funcţiile mentale (mai ales memoria) şi circulaţia cerebrală, beţi zilnic două căni de ceai preparat din această plantă sau, şi mai bine, folosiţi pulberea obţinută în râşniţa de cafea, 1 linguriţă de 4 ori pe zi (se păstrează sub limbă 10 minute, apoi se înghite cu puţină apă) în cură de 3 luni, pauză o lună, apoi se reia. Extractele din frunzele arborelui Ginkgo biloba au fost folosite cu rezultate bune, fiind un inhibitor de îmbătrânire, dilatând vasele de sânge care duc spre creier, inimă şi extremităţi, diminuând vâscozitatea sângelui şi având rol protector împotriva radicalilor liberi. Ginkgo poate reduce gravitatea pagubelor produse de un atac cerebral, grăbind îndepărtarea acidului arahidonic (care e toxic şi produce inflamaţii). Are efecte pozitive în tratarea bolilor legate de pierderea memoriei şi deteriorare mintală. Extractul de Ginkgo biloba măreşte oxigenarea ţesuturilor cerebrale şi modifică frecvenţele undelor cerebrale. Astfel, în urma unor studii s-a arătat că extractul a condus la unde alfa mai intense (unde ale creierului asociate cu o minte relaxată, dar alertă şi clar focalizată).

- Tinctură de roiniţă şi salvie. Roiniţa este un excelent remediu pe termen lung contra bolii Alzheimer (reduce starea de agitaţie şi îmbunătăţeşte memoria), contra tulburărilor de memorie post-traumatice, precum şi tulburărilor de memorie produse de problemele vasculare cerebrale. Salvia inhibă formarea unor enzime ce blochează procese extrem de importante la nivelul creierului, cum ar fi memorarea. Salvia favorizează activitatea intelectuală şi îmbunătăţeşte performanţele intelectuale, atât la cei în vârstă, cât şi la tineri. Combinaţi în proporţii egale tinctură de roiniţă şi de salvie. Se administrează câte o linguriţă de tinctură combinată de 4 ori pe zi, în cure de câteva luni.

- Uleiul esenţial de rozmarin stimulează memoria. Se iau 3-4 picături de 3 ori pe zi, pe puțină pâine uscată.

- Exerciţiul fizic în aer liber ajută la o bună oxigenare a creierului, la o irigare corespunzătoare cu sânge a creierului, la combaterea stresului şi îmbunătăţirea performanţelor intelectuale. Adoptaţi un program zilnic de exerciţii fizice.