Acum și pentru totdeauna, nefumător + documentar (RO)

-->

ACUM ŞI PENTRU TOTDEAUNA, NEFUMĂTOR

 
Tutunul, ca oricare drog, alterează funcţionarea creierului, generând dependenţă fizică şi psihică cu puternice implicaţii emoţionale şi sociale. Sistarea fumatului presupune întreruperea unor tipare şi ritualuri zilnice şi schimbarea stilului de viaţă. Revenirea la o viaţă de nefumător trebuie tratată cu seriozitate, iar severitatea simptomelor fizice e dată de nivelul de dependenţă de nicotină. Aşadar, întreruperea administrării unui drog presupune parcurgerea unui proces şi supune nefumătorul devenit fumător la o serie de reacţii de natură psihică (stări de iritabilitate, furie, frustrare şi chiar depresie) şi biologică (dureri de cap, tremor, tulburări ale somnului şi ale metabolismului). Pentru a-ţi putea dezvolta strategii care să te ajute să devii nefumător şi a-ţi modifica obişnuinţele, mai întâi ai nevoie să înţelegi dinamica procesului de formare a unui nou comportament. Obiceiul e un răspuns învăţat şi orice răspuns ce se dezvoltă prin repetiţie poate fi descris drept obişnuinţă.

Mecanismul dependenţei

Orice răspuns învăţat poate fi dezvăţat, este reversibil şi pot fi create în permanenţă răspunsuri noi la stimuli. Prin repetiţie, noile răspunsurile create vor deveni reacţii învăţate şi vor forma un nou obicei. Răspunsul la un eveniment este adaptiv sau nu, în funcţie de efectele tangibile create. Fumătorul poate simţi că fumatul îl ajută să se relaxeze, când de fapt îşi satisface o nevoie chimică, dată de dependenţa de nicotină.

Când ai aprins prima ţigară, cu mult timp în urmă, ţi-ai propus să rămâi fumător pentru tot restul vieţii? Mintea subconştientă va alege întotdeauna să justifice prezenţa unui obicei, fumatul în cazul nostru, aşadar există o necesitate de a înţelege motivul pentru răspunsul obişnuinţei. A fi convins de ceva la nivel conştient nu ajută prea mult şi nu va declanşa schimbarea. A fi conştient de efectele dezastruoase ale fumatului asupra sănătăţii tale, de banii cheltuiţi pe ţigări de-a lungul timpului, e important, însă cu siguranţă nu te va ajuta prea mult să te laşi de fumat. Aşa cum nici puterea voinţei nu va funcţiona întotdeauna. Reîncadrarea este tehnica prin care se schimbă contextul sau cadrul de referinţă a unei situaţii, astfel încât aceasta să dobândească o altă semnificaţie. Prin această schimbare de percepţie se pot crea răspunsuri noi ce vor deveni comportamente adaptive. Singurul lucru care te împiedică să redevii nefumător este o teamă de ce s-ar putea întâmpla, sau de ce nu s-ar mai întâmpla în viaţa ta, în momentul în care devii nefumător.

Dacă ar fi să ascultăm declaraţiile fumătorilor, am realiza că în spatele acestei dependenţe există o serie de credinţe limitative asociate fumatului care îţi spun că, dacă te vei lăsa de fumat, „o să devii stresat, iritat, o să-ţi pierzi concentrarea, o să-ţi scadă randamentul şi încrederea în tine, o să te plictiseşti, o să te îngraşi…”, iar lista poate continua la nesfârşit. Şi cel mai important, un fumător va justifica întotdeauna această dependenţă, susţinând că fumatul reprezintă o plăcere. Amintește-ți prima ta țigară… Câtă plăcere ai avut, fumând-o?

Corpul uman e o dovadă de inginerie desăvârşită. Fiecare funcţie e controlată şi reglată de mecanisme precise: inima pompează sânge oxigenat în tot corpul: ficatul, rinichii, creierul, fiecare celulă, fiecare moleculă e monitorizată non-stop, cu o precizie inimaginabilă. Balanţa chimică din organism e atent menţinută, sarcina minţii subconştiente fiind să asigure cantităţile optime de substanţe chimice şi să regleze eventuale dezechilibre.

Nefumătorul şi prima ţigară

Când nefumătorul îşi aprinde prima ţigară, acest echilibru este ameninţat şi toate mecanismele de apărare se activează pentru a proteja organismul. În momentul în care acest asalt de nicotină continuă, programarea subconştientă se alterează, iar mintea începe să accepte şi să înveţe că noile substanţe chimice introduse în organism sunt vitale supravieţuirii. În acest moment, pentru a asigura menţinerea acestui noi obicei şi pentru a întreţine nivelul de nicotină prezent în corpul fumătorului, subconştientul trimite un semnal care se manifestă printr-o nevoie asemănătoare celei de foame, sete, frig sau cald. Prin natura ei, această nevoie creează disconfort nefumătorului dar, odată satisfăcută, se reîntăreşte un nou obicei. Aşadar, subconştientul a fost forţat să integreze acest program prin care se satisface nivelul de nicotină. Acum, scopul lui unic este să asigure cantitatea de nicotină necesară supravieţuirii. În acest fel, se reîntăreşte de fapt noul program al fumătorului.

Ce substanţele găsim în ţigări

Există peste 3.000 de  substanţe chimice în compoziţia tabacului. Aproximativ 30% din acestea sunt recunoscute ca substanţe letale şi cancerigene. Aşadar, ce s-a întâmplat? Când te-ai transformat în fumător şi cum a devenit corpul tău atât de tolerant la eforturile tale de a te otrăvi şi apoi dependent până la adicţie de aceste substanţe nocive?

Cianidă, arsenic, gudron, monoxid de carbon, acid prusic, benzpiren, apoi fertilizatorii chimici şi insecticidele cu care sunt stropite recoltele de tabac sunt doar câţiva din compuşii chimici ai tutunului care provoacă modificări severe în organism. Se ştie că nicotina extrasă de la o ţigară, dacă ar fi să o injectezi direct în venă, te-ar ucide în câteva secunde. O ţigară conţine o cantitate suficientă de nicotină pentru a omorî un cal. Ce îi determină totuși pe nefumători să persiste? Corpul reacţionează la aceste substanţe şi încearcă să le elimine. De aceea, de multe ori, când nefumătorul inhalează primul fum, experimentează o senzaţie de ameţeală. Aceasta apare ca rezultat al lipsirii creierului de oxigen, iar acea tuse specifică fumătorilor este un răspuns de apărare al plămânilor -  prin tuse se încearcă eliminarea materiei străine care încearcă să îi contamineze.

Printre atribuţiile minţii subconştiente se află, desigur, protejarea integrităţii organismului şi, în acest demers, creierul îţi va semnala acest lucru în permanenţă, prin crearea unor senzaţii corporale, de regulă neplăcute. În încercarea de a regulariza şi de a menţine echilibrul chimic, mintea subconştientă îţi furnizează o mulţime de semnale, prin care îţi transmite că te otrăveşti, introducând substanţe străine în organism. Cu toate astea, în momentul în care persişti în fumat, subconştientul ajunge să creadă că noile substanţe introduse în organism sunt vitale supraviețuirii şi acum, pentru a menţine funcţionabilitatea lui în noile condiţii, îţi va semnala de fiecare dată când nivelul de nicotină scade. Acesta este, de fapt, începutul dependenţei de nicotină.

De fiecare dată când fumezi, organismul tău intră pe programul de apărare, se pregăteşte să se confrunte cu un pericol iminent. Ritmul bătăilor cardiace se înteţeşte, respiraţia se amplifică pentru că nevoia de oxigenare a muşchilor şi a creierului devine mai mare. Se produc adrenalina şi acidul lactic şi sunt eliberate pentru a pregăti muşchii să răspundă rapid în faţa pericolului, printr-o reacţie de fugă sau atac. În acelaşi timp, corpul închide toate celelalte sisteme care nu servesc acţiunii de supravieţuire.

În situaţii reale de pericol, corpul rămâne în alertă atât timp cât durează ameninţarea, după care revine la programul de relaxare. Dar atunci când continui să fumezi, corpul nu are nicio şansă de a reveni la regimul de relaxare. Nefumătorii sunt mai puţin stresaţi decât cei care fumează şi care consideră că în felul ăsta se vor relaxa. Factorul stresant fiind constant, corpul rămâne într-o stare de alertă permanentă. Abia în acest moment, fumătorii se află în pericol, pentru că enzimele produse pentru pregătirea corpului şi creşterea capacităţilor fizice nu se mai consumă şi rămân ca toxine în corp, provocând afectarea sistemului imunitar. În timp, sunt afectate sistemul respirator, circulator, osos, muscular, sexual.

Vitamina C, responsabilă de menţinerea sistemului imunitar, este distrusă de nicotină. Fiecare organ, inclusiv creierul şi pielea pot dezvolta diferite forme de cancer. Frecvenţa cardiacă a unui fumător creşte cu până la 10.000 de bătăi pe zi, pentru că încearcă să combată efectele nicotinei, un vasoconstrictor care, împreună cu monoxidul de carbon, deteriorează arterele. Aşadar, inima va trebui să lucreze mult mai mult pentru a pompa sânge către acele artere, presiunea arterială va creşte şi apare riscul apariţiei bolilor cardio-vasculare, atât de frecvente în rândul fumătorilor.

Cu fiecare ţigară aprinsă, un fumător îşi poate scurta viaţa cu până la 6 minute! Un fumător de 50 de ani are de fapt condiţia fizică a unui nefumător în vârstă de 70 de ani! Faceţi calculele: acestea sunt efectele otrăvirii repetate ale corpului tău.

Ce se întâmplă după ce renunţi la ţigări şi decizi să fii nefumător?

- În 20 de minute: nivelul tensiunii arteriale revine la normal, iar circulaţia sanguină se îmbunătăţeşte  simţitor.
- În 8 ore: nivelul de monoxid de carbon din sânge scade şi nivelul de oxigen din sânge revine la cotele normale.
- În 24 de ore: şansele de a suferi un atac de cord scad substanţial.
- În 48 de ore: terminaţiile nervoase încep să se refacă, simţul mirosului şi al gustului se îmbunătăţesc. Nicotina a fost complet eliminată din organism.
- În 72 de ore: Canalul bronhic începe să se relaxeze şi respiraţia devine mai uşoară. Capacitatea pulmonară se îmbunătăţeşte, nivelul de energie creşte.
- De la 2 săptămâni la 3 luni: sistemul circulator se îmbunătăţeşte, iar capacitatea pulmonară creşte cu până la 30%.
- De la 1 lună la 9 luni: tusea, congestia sinusurilor, oboseala şi respiraţia greoaie continuă să îşi piardă din forţă, iar nivelul de energie creşte. Mucoasa plămânilor este refăcută şi cantitatea de mucus este corect gestionată şi eliminată, producându-se o curăţare eficientă, reducându-se riscul infecţiilor.
- După 5 ani: riscul morţii cauzate de cancer este redus la jumătate.
- După 10 ani: riscul apariţiei bolilor coronariene dispare, iar riscul de apariţiei altor forme de cancer e acelaşi ca la nefumători. Celulele pre-canceroase sunt înlocuite.

Sursa: http://www.moreofyou.ro/articole/acum-si-pentru-totdeauna-nefumator/

Dr. Călin Mărginean recomandă poțiunea anti-fumat a dr. Vereș, care poate fi contactat la numerele de telefon: 0744335694 ; 0788428247. Eficacitatea acesteia este extraordinară!

Perdeaua de fum (The Smoke Screen) (RO)


Perdeaua de fum (RO) de frumoasaverde

Conspirația tutunului (The Tobacco Conspiracy) (RO)

O excelentă istorie a minciunilor și înșelătoriilor din industria tutunului. Din SUA anului 1953 până în Africa zilelor noastre, controversa dintre responsabilitatea individuală și lăcomia corporatistă este portretizată într-un mod lucid și imparțial. De la fraude științifice la colaborări cu crima organizată, companiile de tutun își dezvăluie adevărata față mai clar ca niciodată în acest film documentar.

  

-->