Ce bem și ce mâncăm de la magazin

-->

CE SUNT ADITIVII ALIMENTARI? 

Cel mai important factor în menţinerea sănătăţii este alimentaţia, ea fiind furnizorul de materie şi energie pentru buna dezvoltare şi funcţionare a corpului uman. Statisticile medicale prezintă din când în când câte un grup mai mare de maladii ca fiind bolile secolului XX, iar printre cauzele sau factorii favorizanţi este inclusă şi nutriţia deficitară sau abuzivă. Dar de ce oare alimentul, care este baza existenţei noastre, să fie cauza unor boli?

Epoca modernă a adus după sine mari afaceri pentru producătorii şi comercianţii de produse alimentare şi un plus de confort pentru consumatori. Dacă acum 20 de ani majoritatea alimentelor proveneau din producţia proprie și erau pregătite în casă, azi raportul s-a inversat: cele mai multe alimente provin din reţeaua de magazine alimentare, iar o bună parte din hrană este semipreparată. Producătorii industriali prezintă pe piață produse cu aspect, miros şi gust plăcute şi un termen de valabilitate foarte mare. Dar pentru a satisface aceste deziderate, în alimente sunt înglobați aşa-zişii aditivi alimentari - coloranţi, emulgatori, stabilizatori, antioxidanţi, conservanţi, aromatizanţi etc. Aceștia se regăsesc în compoziţia inscripţionată pe ambalaj sub forma unor coduri: E-954 (zaharină), E 330 (acid citric), E-250 şi E-251 (nitriţii și nitraţii din mezeluri). Aditivii sunt utilizaţi doar cu avizul Ministerului Sănătăţii şi la prima vedere par inofensivi, dar în timp se constată că lucrurile stau cu totul altfel. De pildă, zaharina, folosită (şi la noi încă mai este) ca îndulcitor pentru preparatele hipocalorice, s-a crezut că este o substanţă inofensivă, dar cercetări ulterioare au arătat că ea prezintă potenţial cancerigen, ceea ce a făcut ca în multe ţări să fie retrasă de la consum.

Ce sunt de fapt aceşti aditivi alimentari? Sunt substanţe adăugate în alimentele preparate industrial, cu rol de conservare, colorare, ameliorare a gustului etc. În general, putem vedea în lista de ingrediente de pe orice ciocolată, napolitană, suc etc. o misterioasă succesiune de E-uri, urmate de cifre. Aceștia sunt aditivii utilizaţi în industria alimentară. Ceea ce nu se cunoaşte este faptul că o mare parte dintre ei sunt consideraţi toxici chiar de către forurile internaţionale din domeniul sănătăţii, mulţi fiind chiar interzişi în unele ţări din Occident.

Cea mai mare parte a aditivilor sunt substanţe chimice de sinteză, care nu se găsesc în mod natural nici în regnul vegetal, nici în cel animal, deci n-ar trebui să facă parte din alimentaţia noastră. Organismul uman nu deţine căi metabolice pentru acestor substanţe, care sunt obţinute în urma unor reacţii chimice în eprubetă, şi sunt lipsite de energiile vitale pe care substanţele produse de natură le conţin. Aditivii alimentari sunt substanţe moarte, consumatori de energie vitală din rezerva proprie a organismului şi care împrumută căi metabolice în vederea transformării şi eliminării lor din corp.

Coloranţii alimentari sunt substanţe de sinteză, ale căror molecule au proprietatea de a se fixa pe grăsimi ori pe fibrele celulozice din alimente. Cele mai nocive sunt cele care se fixează pe grăsimi, pentru că acestea, odată ajunse în corp, se vor depune în ţesutul adipos, colorându-l, iar mai târziu vor genera diverse probleme de sănătate.

Conservanţii sunt substanţe chimice care împiedică dezvoltarea microorganismelor prin blocarea unor enzime vitale ale acestora sau prin distrugerea membranei lor celulare. Nu avem nicio garanţie că aceste fenomene, chiar dacă nu sunt sesizabile prin mijloacele actuale de investigare, nu au loc şi în organismul nostru, undeva la scară moleculară, cu efecte grave în timp.

În ultima perioadă, pieţele noastre au fost invadate de tot felul de fructe ale căror perioadă de coacere este în cu totul alt sezon al anului. În mod normal, fructele, în special cele de toamnă, se pot păstra o perioadă de timp, dar semnele îmbătrânirii şi  degradării lor vor deveni evidente. Cum de, totuşi, cele din comerţ arată de parcă tocmai au fost culese din pom? Nimic mai simplu: după recoltare, ele sunt tratate cu nişte substanţe care împiedică degradarea lor fizică. Dar ceasul biologic al fructului lucrează în continuare, energiile degradându-se şi fructul devenind o masă vegetală moartă, pe care îmi vine s-o compar cu o bucată de plastic gustos. Dacă aceste substanţe ar rămâne doar pe coaja fructului n-ar fi nicio problemă, dar ele se absorb în interior, următorul pas fiind pătrunderea lor în organismul nostru. Ştim despre aceste substanţe că în doze rezonabile nu au un efect toxic vizibil şi imediat asupra organismului uman, dar nu ştim ce efecte pot avea în timp la scară moleculară şi ce boli ascunse ar putea favoriza.

O găselniţă alimentară interesantă este margarina, despre care se afirmă într-un mod cu totul hazardat că este un produs natural. Este adevărat că la baza procesului de fabricaţie stau uleiuri vegetale, dar nu ştiu cât de natural mai este un produs supus hidrogenării la cald, în prezenţa nichelului pe post de catalizator. Rezultatul acestui proces este acea masă albă, a cărei structură chimică diferă exact prin caracteristica de bază care face uleiul vegetal mai sănătos decât grăsimea animală, şi anume gradul de nesaturare. Deci, diferenţa dintre margarină şi grăsimea animală este doar de origine, corpul uman depunând acelaşi efort energetic pentru metabolizarea amândurora.

Când şi cum vom afla cât de nocivi pentru sănătatea noastră sunt aditivii alimentari nu ştiu, dar haideţi să consumăm mai puţină carne roşie şi fragedă decât este ea în realitate, mai puţine fructe arătoase atunci când nu e timpul lor, mai puţine conserve şi alte semipreparate și mai puţine găselniţe alimentare şi, cu siguranţă, vom fi mai sănătoşi. 

Sursa: http://www.terapiinaturiste.ro/alimentatie-hrana.php 

Iată mai jos lista aditivilor recunoscuţi ca fiind toxici, cu recomandarea firească de a evita în mod categoric toate produsele care îi conţin. Această listă este extrasă din raportul Oficiului Consumatorilor din Piaţa Comună Europeană şi a fost întocmită la începutul anului 2000: 

Aditivi care produc cancer: E-131, E-142 , E-211, E-213, E-214, E-215, E-216, E-217, E-218, E-239, E-330

Aditivi alimentari care afectează vasele de sânge: E-250, E-252 (nitriţi şi nitraţi)

Aditivi alimentari care produc boli de piele: E-230, E-231, E-232, E-233

Aditivi alimentari care atacă sistemul nervos: E-311, E-312

Aditivi alimentari care produc tulburări digestive (indigestie, vomă, colici): E-338, E-339, E-340, E-341, E-463, E-465, E-466, E-450, E-461, E-407 (caragenan - în îngheţată)

Aditiv care distruge vitamina B12: E-200 (acid ascorbic)

Aditivi care dau boli intestinale: E-220, E-221 (metabisulfit de potasiu), E-222, E-223 (metabisulfit de sodiu)

Aditivi care cresc nivelul de colesterol: E-320, E-321

Alţi aditivi periculoşi: E-120, E-124

Aditivi suspecţi: E-121, E-141 (verde briliant), E-150 (caramel), E-153, E-171, E-172, E-240, E-241

Cei mai periculoşi aditivi alimentari:
E-123 – este interzis în SUA şi în statele foste sovietice. Se găseşte în bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brânzeturi topite, creme de brânză. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre toți aditivii. În aceeaşi categorie intră şi E-110 din componenţa dulciurilor (mai ales a prafurilor de budincă) colorându-le în acel galben. 
E-330 (acidul citric) – produce afecţiuni ale cavităţii bucale şi are acţiune cancerigenă puternică. Se găseşte în aproape toate sucurile din comerţ. 
E-102 (tartrazină) – alt colorant care se găseşte în dulciuri şi budinci. Are acţiune cancerigenă.

Folosiţi această listă atunci când faceţi cumpărături şi evitaţi alimentele care conţin aditivi alimentari periculoşi. Persoanele care deja suferă de anumite afecţiuni vor evita în mod special să consume orice aliment ce conţine aditivi, căci le poate agrava boala de care suferă.

 
Ce bem și ce mâncăm de la magazin 1

Ce bem și ce mâncăm de la magazin 2

-->