Ecartamentul căilor ferate

-->

ECARTAMENTUL CĂILOR FERATE

Ecartamentul standard al căilor ferate din Statele Unite este de 143,5 cm. Este un număr foarte ciudat. De ce se foloseşte acest ecartament? Pentru că aşa se făceau în Anglia, iar primele căi ferate din SUA au fost făcute de englezi expatriaţi. De ce construiau englezii aşa? Pentru că primele căi ferate au fost făcute de cei care construiseră tramvaiele premergătoare trenului şi acesta era ecartamentul folosit de ei.

De ce îl foloseau? Atunci când au început să facă tramvaiele, au folosit aceleaşi scule şi şabloane pe care le foloseau pentru a construi trăsuri, iar acestea aveau această spaţiere a roţilor. De ce aveau nevoie trăsurile de această distanţă între roţi? Ei bine, dacă ar fi încercat să folosească orice alta spaţiere, roţile s-ar fi rupt în cele din urmă pe vreunul din vechile drumuri din Anglia, pentru că aceasta era depărtarea dintre şanţurile săpate de alte roţi de-a lungul timpului.

Cine a construit primele drumuri? Primele drumuri ce acopereau mari distanţe în Europa (şi în Anglia) au fost construite de Roma Imperială, pentru legiunile ei. Multe astfel de drumuri au fost folosite de atunci până în ziua de azi. Iar carele de luptă romane au săpat primele şanţuri în ele. După aceea, toată lumea şi-a potrivit roţile după ele, ca să nu rişte să şi le strice. De vreme ce carele de luptă erau făcute de romani (sau la comanda lor) erau toate la fel în privinţa standardelor. Ecartamentul căilor ferate din Statele Unite de 143,5 cm derivă din specificaţiile originale pentru carele de luptă romane.

Birocraţia este nemuritoare. Astfel, dacă vreodată vă întâlniţi cu cine ştie ce specificaţii stranii şi vă întrebaţi „de unde naiba le-au scos ăştia?” este o întrebare corectă, pentru că, de exemplu, carele de luptă romane erau făcute astfel încât lăţimea lor să fie cât fundurile celor doi cai. Prin urmare, am găsit răspunsul la întrebarea de la care am pornit iniţial.

Şi acum, partea interesantă. Când privim naveta spaţială pe platforma ei de lansare, vedem două rachete auxiliare ataşate de rezervorul principal de combustibil. Acestea sunt Solid Rocket Boosters - SRB. Sunt făcute de Thiokol, la fabrica din Utah. Inginerii care au proiectat SRB-urile ar fi vrut să le facă mai mari în diametru, dar ele trebuiau transportate cu trenul, de la fabrică până la locul de lansare. Calea ferată trece printr-un tunel în munţi. SRB-urile trebuiau să încapă în tunel. Tunelul este făcut pe măsura căii ferate, care este, la rândul ei, cam cât dosurile a doi cai. Aşa se face că una dintre trăsăturile esenţiale ale propulsiei celui mai puternic mijloc de transport din ziua de azi a fost determinată acum mai bine de 2.000 mii de ani de lăţimea unui dos de cal.

Conform Wikipedia, în funcție de ecartament, căile ferate se împart în:

- căi ferate cu ecartament normal, de 1.435 mm, caracteristic celor mai multe ţări europene, asiatice, şi africane;

- căi ferate cu ecartament mai larg, de 1.524 mm, specific pentru Rusia şi țările foste membre ale Uniunii Sovietice, plus Mongolia şi China; sau de 1.676 mm, specific pentru Spania, India, Chile;

- căi ferate cu ecartament îngust, sub 1.435 mm (600-1.200 mm), folosite în zonele montane, forestiere, agricole şi pe şantiere.

În România, ecartamentul adoptat este cel de 1.435 mm, dar există şi căi ferate istorice, cu ecartament îngust (Mocăniţa - 760 mm), precum şi căi ferate cu ecartament larg (tipic rusesc). 

 Mocănița

Sighetu Marmaţiei din judeţul Maramureş este singurul oraş din lume care are toate aceste 3 tipuri de ecartament! Iar la 28 decembrie 1872 intra în exploatare, în Bucureşti, prima linie de tramvai cu cai (tramcarul), pe traseul Calea Târgoviştei, Podul Mogoşoaiei, Teatrul Naţional, străzile Biserica Enei, Academiei, Colţei, Piaţa Sf. Gheorghe, Moşi.

-->