Ești ceea ce mănânci

EȘTI CEEA CE MĂNÂNCI

Beneficiile unui stil de viață sănătos sunt enorme. Trebuie să știți că puteți:

• să trăiți mai mult

• să arătați și să vă simțiți mai tânăr

• să aveți mai multă energie

• să pierdeți în greutate

• să reduceți valoarea colesterolului sanguin

• să preveniți și chiar să faceți să regreseze boala de inimă

• să reduceți riscul de cancer de prostată, de sân și alte cancere

• să vă păstrați vederea și în anii din urmă ai vieții

• să preveniți și să vindecați diabetul

• să evitați intervențiile chirurgicale în cele mai multe cazuri

• să nu aveți nevoie de produse medicamentoase

• să vă păstrați oasele puternice

• să evitați impotența

• să evitați accidentul vascular cerebral

• să preveniți pietrele la rinichi sau constipația

• să scădeți tensiunea arterială

• să evitați boala Alzheimer

• să reduceți artrita... și încă multe altele.

Genele nu determină neapărat apariția unei boli. Ele funcționează numai dacă sunt activate sau exprimate, iar nutriția joacă un rol critic în a determina care gene, bune sau rele, vor fi exprimate. Pot să afirm cu certitudine că originea oricărei boli este genetică. Genele reprezintă codul pentru tot ce există în corpurile noastre, bun sau rău. Fără gene nu ar exista cancer. Fără gene nu ar exista obezitate, diabet sau boală de inimă. Și fără gene nu ar exista viață. Așa se explică de ce cheltuim sute de milioane de dolari încercând să înțelegem care gene produc cutare boală și în ce fel putem reduce la tăcere genele periculoase. Așa se explică de ce unele femei tinere, perfect sănătoase, acceptă să-și extirpe sânii, pur și simplu pentru că au aflat că sunt purtătoare de gene cauzatoare de cancer de sân. Așa se explică de ce majoritatea resurselor financiare pentru sănătate sunt îndreptate spre cercetarea genetică. Numai la Universitatea Cornell s-au strâns 500 de milioane dolari pentru crearea „Inițiativei pentru științele vieții” (Life Sciences Initiative). Această inițiativă promite „să schimbe felul în care este condusă și predată în universități cercetarea științei vieții”. Unul din punctele programului este să introducă fiecare disciplină sub umbrela atotcuprinzătoare a geneticii. Este cel mai mare efort științific din istoria Universității Cornell.

În mare parte însă, această concentrare asupra genelor pierde din vedere un adevăr simplu, dar crucial: nu toate genele se exprimă pe deplin și nu tot timpul. Dacă nu sunt activate sau exprimate, ele rămân inactive din punct de vedere biochimic. Genele inactive nu au niciun efect asupra sănătății noastre. Acest lucru este evident atât pentru oamenii de știință, cât și pentru oamenii de rând, dar semnificația ideii este rareori înțeleasă.

Ce anume se întâmplă, astfel încât unele gene să rămână inactive iar altele să se exprime? Răspunsul: mediul, și în special alimentația. Folosind analogia anterioară, să ne gândim la gene ca la niște semințe. Așa cum știe orice grădinar, semințele nu se vor transforma în plante dacă nu au un pământ bogat în nutrienți, apă și soare. Și nici genele nu se vor exprima dacă nu au un mediu corespunzător. În organismul nostru, alimentația reprezintă factorul de mediu care determină activitatea genelor. Genele care produc cancerul sunt profund influențate de consumul de proteine de origine animală. Am văzut în grupul meu de studiu că s-au putut activa sau inactiva genele rele pur și simplu prin modificarea aportului de proteină animală.

Mai mult, descoperirile noastre din cercetările făcute în China au arătat că indivizii din același cadru etnic prezintă frecvențe ale bolilor ce variază enorm. Despre acești oameni se spune că au gene asemănătoare, și totuși ei se îmbolnăvesc de boli diferite, în funcție de mediul în care trăiesc. Zeci de studii au argumentat că atunci când oamenii migrează, ei preiau riscul de boală al țării în care se mută. Ei nu-și schimbă genele, și cu toate acestea cad pradă bolilor și suferințelor cu frecvențe rare în rândul populației din țara lor natală.

De asemenea, am observat că rata bolilor se schimbă în decursul timpului atât de drastic, încât este imposibil din punct de vedere biologic să dăm vina pe gene. În 25 de ani, procentul persoanelor obeze din populația noastră s-a dublat. În plus, diabetul, bolile cardiovasculare și multe alte boli ale abundenței de hrană au fost rare până nu demult, iar codul nostru genetic e clar că nu s-a schimbat în mod semnificativ în ultimii 25, 100 sau chiar 500 de ani. Așa că, în timp ce putem spune că genele sunt esențiale pentru fiecare proces biologic, avem dovezi convingătoare că exprimarea lor e cu mult mai importantă, ea fiind controlată de mediu și mai ales de alimentație.

O altă nesăbuință a cercetării genetice este presupunerea că înțelegerea genelor noastre e un lucru simplu. De exemplu, recent, cercetătorii au studiat reglarea genetică a greutății la o specie de viermi. Oamenii de știința au trecut prin 16.757 de gene, le-au inactivat pe fiecare în parte și au studiat efectul asupra greutății. Ei au descoperit 417 gene care afectează greutatea, dar au concluzionat că felul în care aceste gene interacționează pe termen lung unele cu altele și cu mediul în continuă transformare, pentru a modifica greutatea în plus sau în minus, constituie un mister.

Goethe a spus odată: „Noi știm cu precizie doar atunci când știm puțin; căci îndoiala crește pe măsură ce știm mai mult”. Exprimarea codului nostru genetic reprezintă un univers de interacțiuni biochimice de o complexitate infinită. Acest univers biochimic interacționează cu o mulțime de alte sisteme, inclusiv cu digestia hranei, care, la rându-i, subsumează sisteme întregi de biochimie complexă. Odată cu cercetarea genetică, bănuiesc că ne-am antrenat într-o căutare de anvergură ce vizează șuntarea naturii, doar pentru a sfârși mai rău de cum am început.

Înseamnă asta că eu consider genele neimportante? Desigur că nu. Dacă luați doi americani care trăiesc în același mediu și-i hrăniți cu aceeași mâncare cu carne în fiecare zi, toată viața lor, n-am să fiu surprins să aud că unul a murit de atac de cord la vârsta de 54 de ani, iar celălalt a murit de cancer la vârsta de 80 de ani. Ce explică diferența? Genele. Ele sunt cele care ne dau predispozițiile. Noi, oamenii, avem riscuri diferite de boală din cauza genelor noastre diferite. Dar, chiar dacă nu vom ști niciodată precis la ce riscuri suntem predispuși, știm totuși în ce fel să le ținem sub control. În ciuda genelor noastre, cu toții ne putem crește șansele de a ne exprima genele sănătoase, oferind corpurilor noastre mediul cel mai bun cu putință, adică cea mai bună alimentație. Chiar dacă cei doi americani au murit de boli diferite la vârste diferite, este întru totul plauzibil ca amândoi să fi putut trăi mult mai mulți ani și cu o mai bună calitate a vieții, dacă s-ar fi alimentat cu o hrană optimă.

Alimentația potrivită conferă sănătate în toate domeniile existenței noastre. Totul este interconectat. În ultima vreme, conceptul de sănătate „holistică” a căpătat multe dimensiuni. El poate însemna o mulțime de lucruri pentru diferite persoane. Mulți oameni introduc în acest concept toate formele și activitățile de medicină „alternativă”, așa că medicina holistică a ajuns să însemne presopunctură, acupunctură, plante medicinale, meditație, suplimente cu vitamine, îngrijire chiropractică, yoga, aromaterapie, feng shui, masaj și chiar terapie cu sunete. Conceptual, eu cred în sănătate holistică, dar nu ca o expresie atotcuprinzătoare pentru orice fel de medicină neconvențională și adeseori nedovedită, care apare în jurul nostru. Alimentele și nutriția, de exemplu, au o importanță primordială pentru sănătatea noastră. Actul de a mânca este poate cel mai intim contact pe care îl avem cu lumea; este un proces în cadrul căruia ceea ce mâncam devine parte din trupul nostru. Dar și alte experiențe sunt importante, cum ar fi activitatea fizică, sănătatea emoțională și mintală și sănătatea mediului nostru. Este important să încorporăm aceste sfere diferite în conceptul nostru cu privire la sănătate, pentru că toate sunt interconectate.

Interconexiunile au devenit evidente pentru mine prin experiențele cu animale. Șobolanii hrăniți cu diete cu aport scăzut de proteine nu doar că au fost cruțați de cancer de ficat, dar au avut și un nivel scăzut al colesterolului sanguin, au fost mai energici și făceau de două ori mai multă mișcare fizică decât șobolanii hrăniți cu dieta bogată în proteine. Dovezile cu privire la nivelul crescut de energie mi-au fost confirmate de-a lungul anilor: oamenii au mai multă energie când mănâncă bine. Aceasta sinergie dintre nutriție și activitatea fizică este extrem de importantă și este dovada că aceste două aspecte ale vieții nu sunt izolate unul de celalalt. Combinarea alimentației corespunzătoare cu exercițiul fizic oferă mai multă sănătate decât fiecare în parte.

Știm de asemenea ca activitatea fizică are efect asupra stării de bine. S-au spus foarte multe în legătură cu efectul pe care îl are activitatea fizică asupra diferitelor substanțe chimice din organismul nostru și, în consecință, asupra dispoziției noastre și a puterii de concentrare. Experimentând răsplata unei stări de bine din punct de vedere emoțional și fiind mult mai ageri din punct de vedere mintal, dobândim încrederea și motivația de a ne trata cu cea mai bună hrană, ceea ce întărește întregul ciclu. Cei care se simt bine cu ei înșiși sunt mai dispuși să-și respecta sănătatea, adoptând o dietă sănătoasă.

Unii oameni se întreabă dacă pot anihila efectele alimentației nesănătoase printr-o activitate fizică intensă (de pildă jogging). Răspunsul este „nu”. Beneficiile dietei optime sunt mult mai importante decât beneficiile altor factori. Pe lângă aceasta, de ce ar vrea cineva să pună în balanță beneficiile și riscurile, când ar putea îndepărta orice risc? Oamenii se întreabă dacă un anumit beneficiu pentru sănătate este rezultatul mișcării fizice sau al unei alimentații potrivite. Adevărul e că aceste două aspecte ale vieții noastre sunt legate. Hrana și mișcarea lucrează împreună, fie pentru a produce sănătate, fie pentru a o reduce. În plus, mâncând sănătos, contribuim și la starea de sănătate a planetei. Hrănindu-ne cu alimente integrale, neprocesate, de origine vegetală, folosim mai puțină apă, mai puțin teren agricol, mai puține resurse; producem mai puțină poluare și mai puțină suferință animalelor. Alegerile noastre alimentare au un impact incredibil asupra metabolismului, declanșării sau regresiei unei boli, energiei, bunăstării noastre emoționale și mintale și mediului înconjurător. Totul este interconectat.

Am menționat întotdeauna înțelepciunea naturii în diferitele ei aspecte și, în ceea ce mă privește, am ajuns să fiu conștient de puterea lucrărilor din lumea naturală. Natura este o rețea minunată de sănătate, de la molecule până la oameni, animale, păduri, oceane și aerul pe care îl respirăm. Este natura la lucru, de la microscopic la macroscopic.

Sursa: Colin Campbell - Studiul China, Ed. Advent, 2007