TOTUL DESPRE VITAMINE
Să nu pierdem niciodată din
vedere vitaminele naturale pe care fructele şi legumele ni le pun la dispoziţie.
Vitaminele sunt substanţe organice indispensabile vieţii şi e necesar să le
aducem în alimentaţia zilnică în cantitate suficientă. Ele sunt sintetizate în principal
de organismele vegetale şi de microorganisme şi doar în foarte mică măsură de unele
specii de animale. Alături de enzime şi de hormoni, vitaminele fac parte din
grupa catalizatorilor biologici, care contribuie decisiv la reglarea şi stimularea
proceselor metabolice. Într-adevăr, corpul nostru nu le fabrică, cu excepţia vitaminei
D, care este sintetizată de piele sub acţiunea radiaţiilor solare. Cu toate că
vitaminele nu sunt sursa vieţii înseşi, ele sunt indispensabile în majoritatea reacţiilor
biochimice care menţin viaţa celulară.
Vitaminele transformă
alimentele în energie. Astfel, fiecare ţesut are în mod specific nevoie de
anumite vitamine. De exemplu, ochii au nevoie de vitaminele A şi B; pielea - de
vitaminele A,B,C şi E; globulele roşii - de vitaminele B şi E; mucoasele - de
vitaminele B şi E; ficatul - de vitaminele K şi B; creierul şi inima - de
vitaminele B şi F; oasele - de vitamina D; globulele albe - de vitaminele B şi C
etc. Studiile ştiinţifice dovedesc că, cu cât absorbţia de proteine, zaharuri şi
grăsimi e mai mare, cu atât aportul de vitamine naturale e mai necesar.
Deficitul vitaminic se manifestă prin oboseală, dureri musculare,
iritabilitate, insomnie, tulburări de creştere şi risc de infecţii. Poluarea,
consumul de excitante (cafea, alcool, tutun, droguri) şi stresul sunt
principalele cauze ale pierderii de energie şi de vitamine (în special A, B, C,
E, F şi coenzima Q10). Stările de deficienţă vitaminică reprezintă în prezent o
problemă.
Fără vitamine nu poate exista viață. Într-adevăr,
cu toate că omul se poate dispensa de zahăr şi de anumite grăsimi, el nu poate
trăi fără un aport suficient de vitamine. De aceea, alimentaţia trebuie să le furnizeze.
Noi consumăm alimente bogate în calorii, dar dezechilibrate din punct de vedere
calitativ. Aici intră pâinea albă, zaharul rafinat, cerealele care conţin
gluten și grăsimile animale. Această alimentaţie săracă în vitamine este cauza perturbărilor
metabolice. La originea multor tulburări de sănătate se află excesul de zahăr,
de grăsimi sau de alcool, care determină carenţele vitaminice.
Excesul de „deşeuri” înseamnă carenţă de
elemente vitale. Excesul de calorii din hrana omului modern blochează
metabolismul celular; în acelaşi timp, hrana modernă nu reuşeşte să asigure
vitaminele şi elementele minerale necesare organismului, iar lipsa acestora
perturbă regenerarea celulară. Astfel, paradoxal, deşi se consumă o hrană
bogată caloric, apare de fapt o stare de subnutriţie alimentară, un exces de deşeuri
şi o carenţă de elemente vitale. Celulele normale au capacitatea de a elimina deşeurile
(toxinele) rezultate din metabolism, iar organismul are mecanisme specializate
de detoxifiere. Carenţele vitaminice afectează capacitatea de detoxifiere a
organismului, determinând acumularea de deşeuri. Numeroase anchete au
demonstrat că alimentaţia obişnuită din ţările industrializate este foarte săracă
în vitamine. Aceste carenţe sunt în acelaşi timp legate de o insuficientă
igienă alimentară, de un exces de rafinare a alimentelor de bază şi de
utilizarea anumitor mijloace de conservare sau de fierbere care nu respectă
integritatea vitaminelor. Este cazul să ne facem o imagine clară şi completă
despre vitamine, în ideea de a putea alege alimentele naturale de care avem
nevoie pentru a ne simţi bine. Cu adevărat, este necesară o nouă viziune asupra
vitaminelor!
Vitaminele sunt sursa vieţii. Importanţa
lor se explică prin faptul că ele constituie suportul energetic şi informaţional
pe care vegetalele îl captează din aer şi care este încorporat prin fotosinteză.
Radiaţiile solare conţin o energie subtilă, care este înmagazinată în moleculele
de vitamine. Această energie este cunoscută sub diverse denumiri; în cele ce urmează,
o vom numi „element vital”. Fotosinteza pune în mişcare un lanţ de fabricare a substanţelor
vegetale sub efectul razelor solare. Ea încorporează acest element vital în pigmenţi,
categorie de substanţe din care fac parte şi vitaminele. Vitaminele realizează
uniunea dintre energia radiaţiilor solare şi elementele fizice, minerale de pe
pământ. Putem vorbi
despre materia organică naturală, vie, în opoziţie cu materia minerală sau cu deşeurile
fosile (petrol sau alte sedimente). Analogic, trebuie să stabilim o diferenţă între
vitaminele naturale şi copia lor sintetică. Doar vitaminele produse de natură
sunt obţinute prin acţiunea directă a energiei radiaţiilor solare. Numai
acestea au încorporată puterea elementului vital, care susţine întreaga
activitate celulară. În plus, pentru ca alimentele să-şi conserve toată bogăţia
lor în vitamine şi să fie utile corpului nostru, este necesar să fie cât mai
proaspete posibil şi să nu fie contaminate de poluarea chimică. Un aliment proaspăt
conţine în el o energie care va acţiona la nivel celular. Cu toţii am remarcat
că există o diferenţă între o salată proaspătă şi una ţinută în frigider timp de 3-4 zile. În natură totul
este mişcare, iar vitaminele, datorită elementului vital pe care îl conţin,
contribuie la accentuarea forţei vitale. Atunci când le consumăm, alimentele
trebuie să fie impregnate de această forţă, deoarece aceasta este condiţia
pentru ca energia produselor naturale să poată fi în întregime transmisă
celulelor noastre.
Ce rol au vitaminele în corpul nostru? Ele sunt
catalizatori biologici, cu rol de cofactori sau de activatori ai unor enzime: Vitamina
B2 este coenzima flavo-enzimelor, vitamina B1 este coenzima decarboxilazelor, vitamina
B6 formează coenzima transaminazelor, vitamina PP formează partea activă a
coenzimelor NAD+ şi NADP+, acidul pantotenic intră în alcătuirea coenzimei A,
indispensabilă în metabolizarea acizilor graşi, biotina formează coenzima
carboxilazelor etc. Vitaminele participă la buna desfăşurare a unor importante
procese metabolice, absolut necesare creşterii şi dezvoltării organismului.
Unele vitamine formează în celule sisteme de oxidoreducere, care intervin în metabolismul
glucidelor, lipidelor, protidelor şi al altor compuşi; ele reglează
oxidoreducerea din celule şi contribuie la transportul hidrogenului pe cale
neenzimatică.
Există oare o inteligenţă a
materiei? Pentru a explica rolul vitaminelor, trebuie să analizăm
procesele metabolice. Metabolismul reprezintă totalitatea proceselor biochimice subtile prin care se generează şi este
utilizată energia necesară menţinerii vieţii. Pentru ca procesele de înlocuire
a elementelor uzate să se desfăşoare fără probleme, alimentaţia trebuie să garanteze
două aspecte: pe de o parte, un aport suficient de carburant, care va fi ars în
timpul reacţiilor de combustie, eliberând energie (lipidele şi glucidele alimentare)
şi, pe de altă parte, un aport de substanţe de reconstrucţie (proteine), care
servesc ca bază în fabricarea structurilor corpului şi în sinteza de albumină,
anticorpi etc. Există un lanţ de reacţii succesive, unele care distrug materiile
uzate, altele care reconstruiesc materia. Vitaminele sunt cele care creează legăturile
dintre combustie, distrugere şi reconstrucţia biochimică. Ele reprezintă o
parte din energia şi din informaţia necesare transformărilor care se produc în materia
organică a corpului. Aportul de vitamine trebuie să fie deci proporţional cu
caloriile ingerate, căci vitaminele, împreună cu elementele minerale, sunt cele
care catalizează şi favorizează aceste reacţii de schimb. Mişcarea metabolică
de reînnoire continuă a moleculelor biochimice este posibilă datorită
vitaminelor, care intervin în procesele enzimatice complexe. Această mişcare
moleculară de distrugere-reconstrucţie (catabolism-anabolism) este cea care creează
energia, iar la rândul ei, respectiva energie se află la originea acestei mişcări.
Graţie vitaminelor, celulele pot să asimileze, să conserve şi să utilizeze
energia vitală.
Primele vitamine descoperite
au fost aminele. Acestea controlează schimburile de energie vitală. O nouă înţelegere
a schimburilor moleculare inteligente între celule sugerează că vitaminele realizează
la nivel metabolic rolul pe care şi-l asumă hormonii la nivel celular. Hormonii
sunt macromolecule care au rolul de a transmite informaţiile de la glandele
endocrine. Acestea sunt un fel de orologiu biologic, ele regularizând ciclurile
ritmice ale ţesuturilor şi ale organelor. În cadrul acestor cicluri, apar substanţe
stimulatoare sau inhibitoare, care servesc la armonizarea vieţii celulare. De exemplu,
prostaglandinele sunt sintetizate în câteva secunde şi durata lor de viaţă nu depăşeşte câteva
minute. Ele sunt derivaţi ai vitaminelor F. De asemenea, acţiunea pe care o
exercită vitamina D asupra oaselor, intestinelor şi rinichilor, favorizând reţinerea
calciului, este un exemplu de intervenţie hormonală rapidă.
Vitaminele sunt mesagerii inteligenţei
universale. Inteligenţa universală dictează materiei organice
din organismul uman prin vectori vitaminici. Vitaminele sunt vectorii unei inteligenţe.
Ele aduc informaţii la scară celulară. Aceste informaţii stimulează viaţa
celulelor, transmiţându-le o mişcare, un ritm, o frecvenţă vibratorie. Vitaminele
sunt „instrucţiuni” pentru metabolismul celular. Ele aduc nucleului celular instrumentele
pentru ca acesta să dirijeze „simfonia metabolică”, prin codul genetic. Dacă vitaminele încorporează o
anumită calitate energetică în regnul vegetal, ele oferă apoi această energie
celulelor omului, pentru reglarea metabolismului său. Realizăm astfel că în Univers
există o inteligenţă şi putem spune că vitaminele sunt într-o anumită măsură
vehiculul acestei inteligenţe în plan material şi totodată că această inteligenţă
aduce celulelor noastre un fel de instinct, de lege naturală, care a fost
inoculată de mult timp regnului vegetal. Prin urmare, celulele umane nu mai au
nevoie să conţină această cunoaştere. Ele nu vor mai produce vitamine, deoarece
„ştiu” că pot să le găsească în alimentele vegetale. Să luăm spre exemplu
vitaminele B. Ele sunt indispensabile fabricării unor proteine nobile, cum ar
fi hormonii, prostaglandinele sau substanţele cu rol de transmitere a
influxului nervos în sistemul simpatic. Toate aceste substanţe sunt suportul
unei informaţii inteligente. Este remarcabil să constatăm că secreţia unui hormon
sau a unui neuro-mediator al sistemului simpatic depinde de factorii inteligenţi.
Aceste vitamine sunt astfel precursorii aminelor biogene care, după cum o
indică și numele lor, sunt proteine ce transmit viaţa. Simple molecule
îmbibate cu un element vital inteligent sunt capabile să inducă în corpul
nostru lanţuri întregi de reacţii, care sunt rodul evoluţiei speciilor, fără
cea mai mică cheltuială de energie pentru fabricare, deoarece aceste molecule
ne sunt oferite de Natură!
Toate acestea ne fac să presupunem
că acolo unde regnul vegetal s-a oprit, Natura și-a continuat perfecţionarea în corpul animalelor şi, în final,
în corpul omului. Vitaminele nu mai sunt deci fabricate în corpul uman. Este
vorba despre o lege a economiei interne a Naturii, astfel încât ceea ce regnul
vegetal a făcut în atâta timp şi cu atâta energie devine disponibil pentru
animal şi om fără o cheltuială energetică suplimentară. Cu această energie
economisită, corpul poate sintetiza noi
hormoni, ce servesc la o aranjare mai complexă şi la transmiterea unei
inteligenţe subtile, divine. Vitaminele se află la baza acestei evoluţii
inteligente a materiei, fiind utile transmiterii de energie şi informaţie, de
la regnul vegetal, până la cel animal și om.
Acesta este rolul principal al
vitaminelor. Acum înţelegem de ce aportul suficient de vitamine prin alimentaţie
are efecte benefice asupra organismului, în timp ce carenţa în vitamine
determină o scădere generală a funcţiilor vitale şi o diminuare a tonusului
fizic. Organismul uman are nevoie să fie în mod constant în relaţie cu Natura
care-l înconjoară şi această relaţie se stabileşte şi cu ajutorul alimentelor
naturale, proaspete, sănătoase, bogate în vitamine.
Tin sa precizez un lucru oarecum important,cu exceptia vit B1, care e termolabila, celelalte vitamine din grupul B, suporta pierderi mai mici din proprietatile lor, in timpul operatiunilor de prelucrare si pastrare. Iar in componenta multor legume si fructe exista o enzima(ascorbic oxidaza) care se activeaza prin operatiuni de presare,strivire, taiere,cojire, care transforma acidul ascorbic in acid dehidroascorbic, iar daca actiunea continua o transforma chiar in compus fara actiune vitaminica....lucrurile acestea mi-au ramas in cap de la facultate.
RăspundețiȘtergere