O lume fără România (VIDEO + slideshow)

CUM AR ARĂTA LUMEA FĂRĂ ROMÂNIA? 

CEI MAI CUNOSCUŢI CERCETĂTORI ŞI INGINERI ROMÂNI

Pe parcursul îndelungatei sale istorii, România s-a remarcat prin numeroşii oameni de ştiinţă care au inventat produse, tehnologii sau medicamente care au contribuit la progresul civilizației umane. Dacă în prezent ţara noastră este recunoscută pe plan internaţional mai mult pentru programatorii săi de valoare, care au ajuns să lucreze pentru companii de renume, precum Microsoft sau Google, în trecut, România s-a evidenţiat printr-o serie de inventatori care s-au remarcat prin inovaţiile aduse în domeniul lor de specialitate. Unele dintre acestea sunt folosite şi în prezent, în timp ce altele au reprezentat baza altor invenții.

Petrache Poenaru – stiloul

În primii ani de şcoală am învăţat să scriem cu stiloul, acel instrument mai lent, dar mult mai elegant decât banalul pix din ziua de azi. Nici prin cap nu-mi trecea la vremea aceea că inventatorul lui fusese un român. Născut în 1799, Petrache Poenaru a fost un renumit inginer şi matematician, care s-a preocupat de organizarea învăţământului naţional, însă este cunoscut în întreaga lume pentru tocul cu rezervor pe care l-a inventat. Descrierea oficială a instrumentului care ulterior avea să fie cunoscut drept stilou era „pană portabilă fără sfârşit, alimentată cu cerneală”. Datorită funcţiilor pe care le-a deţinut de-a lungul timpului, Poenaru a devenit unul dintre oamenii de încredere ai lui Tudor Vladimirescu, conducătorul revoluţiei din 1821. Ca fapt inedit, a fost primul român care a călătorit cu trenul. S-a întâmplat pe când se afla în Anglia, între localităţile Liverpool şi Manchester.

Anastase Dragomir – scaunul catapultor

Istoria a consemnat numeroase situaţii în care, în timpul unui război, pilotul unui avion miliar a trebuit să se catapulteze, pentru a avea şansa să scape cu viaţă după un bombardament al rivalilor. Acest lucru a fost și este posibil datorită inventatorului român Anastase Dragomir, care a creat nu mai puţin de trei versiuni ale unui scaun ejectabil în situaţii de urgenţă. În 1930, la vârsta de numai 34 de ani, el brevetează la Paris, împreună cu un alt inventator român, Tănase Dobrescu, un dispozitiv numit „cabină catapultabilă”. 20 de ani mai târziu, Dragomir îşi îmbunătăţeşte dispozitivul şi inventează „celula paraşutată”, care avea ca avantaj un sistem de glisare a cabinelor în sus sau în jos. În 1959 apare şi avionul cu cabine catapultabile, iar sistemul său va fi implementat pe avioanele militare. Invenția lui Anastase Dragomir a fost consemnată pe un timbru poștal.

Ion Cantacuzino – leacuri pentru tuberculoză și holeră

Medicina este unul dintre domeniile care au oferit cei mai mari inventatori ai lumii, iar acest lucru este justificat de milioanele de vieţi salvate datorită unor tratamente descoperite de diverşi cercetători. Prin urmare, nu este deloc surprinzător că România s-a remarcat şi la acest capitol, unul dintre cercetătorii noştri de referinţă fiind Ion Cantacuzino (Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie din Bucureşti îi poartă numele). Pe parcursul activităţii sale, Cantacuzino a inventat vaccinul antiholeric (cunoscut şi ca „metoda Cantacuzino”), iar în timpul Primului Război Mondial a contribuit la combaterea unei mari epidemii de tifos. Nu în ultimul rând, datorită lui Cantacuzino, România a devenit a doua ţară din lume care a introdus vaccinarea nou-născuţilor împotriva tuberculozei.

Traian Vuia – primul avion

Traian Vuia a fost primul om din lume care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, fără ajutorul unor catapulte, şine sau alte mijloace exterioare. S-a întâmplat pe data de 18 martie 1906, în apropierea Parisului, acolo unde a prezentat un aparat de zbor care a accelerat pe o distanţă de 50 de metri înainte de a se ridica la o înălţime de aproape un metru pe o distanţă de 12 metri. În acest punct, palele elicei s-au rupt, dar avionul a aterizat fără probleme, întrucât distanţa faţă de sol era mică. Numit Vuia I, aparatul de zbor nu avea însă să fie unica invenţie a românului. Printre invenţiile sale se mai numără un generator de abur (1925) şi două elicoptere (1918, respectiv 1922).

Nicolae Paulescu – insulina

Cu toţii ştim că diabetul este una dintre cele mai răspândite boli cronice, întrucât afectează aproximativ 5% din populaţia globului, însă puţini ştiu că tratamentul acesteia se bazează pe invenţia unui român. În 1921, Nicolae Paulescu, profesor la Facultatea de medicină şi farmacie din Bucureşti, a descoperit că nivelul glucidelor din organism este determinat de insulină, un hormon secretat de pancreas. În momentul în care nivelul insulinei din organism scade sau dispare complet, nivelul glucidelor creşte şi determină apariţia diabetului. Prin urmare, Paulescu a administrat insulină injectabilă bolnavilor de diabet, acesta devenind astfel unul dintre cele uzuale tratamente pentru această boală. Astfel, Nicolae Paulescu a salvat milioane de oameni.

Anghel Saligny – podul care-i poartă numele

Anghel Saligny este numele ultimei staţii de metrou din Bucureşti de pe magistrala 3, amplasată în apropierea autostrăzii A2 Bucureşti - Constanţa. Alegerea nu a fost deloc întâmplătoare: în drumul spre Constanţa, şoferii traversează Podul de la Cernavodă, inaugurat în 1987, construit în apropierea podului Anghel Saligny. Saligny a proiectat în perioada 1890-1895 podul care avea să-i poarte numele, şi care traversează Dunărea între localităţile Feteşti şi Cernavodă. Cu o lungime de 4087,95 metri, dintre care 1662 metri pe deasupra Dunării, podul a fost amplasat la o înălțime de 30 de metri deasupra nivelului apei. La final, a devenit cel mai lung pod din Europa şi al treilea ca lungime din lume. Saligny nu s-a oprit însă aici. El a marcat o nouă premieră mondială, construind căi ferate şi rutiere din silozuri de beton armat în Brăila şi Galaţi.

Henri Coandă – avionul cu reacţie

Henri Coandă este unul dintre cei mai cunoscuţi inventatori români, care s-a remarcat în 1910 prin realizarea primului avion cu reacţie din lume. Expus şi chiar folosit accidental pe celebra arteră Champs-Elisée din Paris, motorul cu reacţie conceput de Coandă era, de fapt, un motor cu patru cilindri care dezvolta 50 de cai putere şi care era conectat printr-o tijă la un compresor ce genera o forţă de propulsie de circa 220 kgf. Avionul construit de Coandă, care folosea un motor cu reacţie, avea o lungime de 12,5 metri şi o anvengură a celor două aripi de 10,3 metri. Inedit: În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Coandă, care locuia în Franţa, a lucrat pentru Germania la construirea unui sistem de propulsie pentru sănii, bazat pe motorul său cu reacţie din 1910. Cel mai probabil, obiectivul germanilor era să folosească sănii cu propulsie în cadrul campaniilor de iarnă din Rusia.

Sursa: http://www.giz.ro/stiinta/top-inventatori-romani-36920/

O LUME FĂRĂ ROMÂNIA (video + slideshow)

Filmul este realizat de un român care lucrează la Microsoft, în Seattle și ne prezintă într-un mod original cele mai importante invenții, descoperiri și performanțe ale românilor, fără de care lumea în care trăim azi n-ar mai fi la fel.

A World Without Romania

Să vedem acum și... o Franță fără România