Proiectul Roșia Montană – „mină de aur” pentru unii... + documentar (RO)

 --> 

PROIECTUL ROȘIA MONTANĂ, „MINĂ DE AUR” PENTRU UNII

Avem 6.000 de tone de aur, adică 250 de miliarde de euro!

Din 2005, România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate. Totuși, opt firme străine au primit licențe de exploatare în zonele epuizate, care s-au dovedit a fi foarte bogate: conțin aur în valoare de 54 miliarde euro. Explicația: „Au avut hărțile geologice ale statului român”, ne-a spus dr. ing. Florea Neagu. Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în patrulaterul aurului - adică perimetrul Baia de Criș, Săcărâmb, Zlatna și Baia de Arieș din Munții Apuseni - dar și în Maramureș, sunt exploatate, cu eficiență, de foarte mult timp. Pe timpul lui Ceaușescu, se scoteau între 14 și 20 de tone de aur pe an. Dar după 1990, extracția a scăzut dramatic, iar în 2005, minele au fost sigilate. Oficial, s-a spus că sunt epuizate, a afirmat ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectări Miniere, omul care a proiectat și realizat mine de aur în patrulaterul aurului.

Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, când Banca Națională a refuzat să mai cumpere aur de la minele românești, pe motiv că nu poate avea o rezervă de metal prețios mai mare de 15% din tot ce înseamnă rezerva valutară. Cum aceste mine n-aveau voie să vândă metalul extras decât Băncii Naționale, au dat, cum era de așteptat, faliment. Dacă vechile firme românești ce se ocupau cu metalul prețios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, 8 companii străine, care au cerut în concesiune parcele pentru prospecțiunea și exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde acestea se terminaseră.

Potrivit declarațiilor făcute pentru DailyBusiness.ro de către reprezentanții firmei Gabriel Resources, la Roșia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de cca 250 tone de metal prețios. De asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina Barza, în Munții Zarandului, închisă pentru că nu mai era rentabilă, un zăcământ de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Ștefan Marincea, președintele Institutului Geologic Român, a declarat că în țara noastră mai sunt zăcăminte în valoare de cel puțin 54 miliarde de dolari. Interesant este și faptul că toate firmele străine au mers la punct ochit - punct lovit, adică au obținut licențe de prospecțiuni și exploatare exact pe zonele cele mai bogate. Cum?

„Firmele străine n-au descoperit nimic, datele aparțin școlii de geologie din România. Am fost directorul Institutului de Proiectări Miniere și am deschis mine de aur în Apuseni. Scoteam și 40 de kilograme de aur pe tona de minereu, ceea ce e foarte mult. Pot să spun că încă este mult aur în subteran, dar nu știu de ce nu-l exploatează direct statul. Pe vremea mea, informațiile aveau caracter secret, dar acum le are toata lumea. Firmele străine „au găsit” metale prețioase în România consultând hărțile geologice făcute pe vremea lui Ceaușescu. Acum, statul, prin reprezentanții săi, a știut perfect ce dă în concesiune”, ne-a spus domnul inginer Neagu.

În 1925, în România s-a întocmit o bază solidă de date privind toate zăcămintele naționale. Școala românească de prospecțiuni geologice a crescut constant. Zăcămintele din țară au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialiști și înregistrate pe profile, adică secțiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. În 1968, toate aceste date au fost introduse și într-un calculator adus de la americani și instalat într-unul din sediile Întreprinderii de Prospecțiuni și Foraje Geofizice, în strada Biserica Amzei din București. În 1971, cei de la prospecțiuni au mai cumpărat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat în alt sediu, în strada Coralilor din capitală, unde se găseau și profilele geologice alcătuite în toată țara. Pe baza acestor informații, Ceaușescu făcuse un plan de extracție până în anul 2050. După 1990, în imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevărul. Ulterior, imobilul a fost cumpărat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfășoară activități în domeniul prospecțiunilor geologice. În fine, în 1992 a izbucnit un scandal în sediul din Coralilor: dispăruseră toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat în institut ne-a spus că prețul vânzării documentației secrete a fost de 10.000 de dolari...

Am cerut Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licențele primite de firmele străine pentru exploatarea aurului pe teritoriul României. Răspuns: „Informațiile solicitate nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public. Sunt documentații ce fac parte din categoria informațiilor clasificate”.

Evoluția datoriei externe –  2004-2011

Iată ce spune Constituția României, art. 136: „Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietății publice”. Iar Legea 544/2001 spune: „Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, conform Constituției României”.

În decembrie 1989, România nu mai avea nicio datorie externă. De atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform datelor Băncii Naționale, publicate cu 4 luni în urmă, țara noastră a acumulat în ultimii 20 de ani o datorie externă de 92,1 miliarde de euro. Aurul a înregistrat un maxim istoric de 1.505,4 dolari pe uncie (n.r. unitate de măsură egală cu 35 de grame) miercuri, fiind tranzacționat la 1.502,96 dolari, față de 1.493,9 cu cât fusese vândut marți. Economiștii apreciază că prețul aurului a crescut cu 5% în aprilie, iar trendul ar putea continua, metalele prețioase fiind considerate un plasament ferit de riscuri.

Foto: prof. Gheorghe Popescu, Facultatea de Geologie București, unul dintre cei mai cunoscuți geologi români specializați pe zăcăminte de aur.

Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din România arată că suntem în elita mondială a metalelor prețioase. „Ocupăm locul 5 în lume la extracție în decursul istoriei”, ne-a spus prof. dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie București, autorul cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000 de tone de aur în zăcăminte. Cât înseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul BNR de vinerea trecută, când un gram de aur era 180 lei, valoarea totală a zăcămintelor este de cca 250  miliarde euro! și aceasta în condițiile în care poporul român se luptă cu sărăcia și nesiguranța locurilor de muncă. Mineritul aurului pe teritoriul României are o tradiție multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, județul Sălaj și aparțin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoșii noștri cunoșteau metalurgia aurului. „Din străvechime până acum, din Carpații României s-au extras 2.070 tone de aur, lucru care ne plasează pe locul 5 în lume, după Africa de Sud, Canada, SUA și Australia. După cum se vede din grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decât poporul român. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori pe cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămâne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, specialiștii, nu ne întreabă nimeni nimic”, ne-a spus profesorul Gheorghe Popescu, unul din cei mai cunoscuți geologi români specializați pe zăcăminte de aur.

Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primește din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevență de doar 4% din tot ce se extrage. Adică, dacă se câștigă 100 de milioane de euro din extracția aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina. „Aceste redevențe sunt în defavoarea țării noastre, care primește prea puțin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câștige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câștige și România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul”, ne-a spus prof. Gheorghe Popescu. De menționat este faptul că în Africa de Sud, redevența pentru aur este de 20%.

Sursa: http://www.libertatea.ro/  

Roșia Montană în inima Apusenilor

Episodul 1

Episodul 2

Episodul 3

Episodul 4

-->