Pernele - un posibil pericol pentru sănătate

PERNELE - UN POSIBIL PERICOL PENTRU SĂNĂTATE

Pernele mai vechi de doi ani sunt un adevărat focar de paraziţi, susţin medicii. Potrivit experţilor, până la o treime din greutatea pernei pe care dormim în fiecare noapte poate fi reprezentată de piele moartă, gâze şi fecalele acestora, informează Daily Mail. Pernele şi aerul închis din dormitor favorizează dezvoltarea microorganismelor responsabile de apariţia unor boli precum gripă, vărsat de vânt sau chiar lepră.

Așa arată vietățile care se răsfață în pernele noastre

În timp ce unii microbi pot fi găsiţi numai în pernele din spitale, alţii îşi pot face cuiburile în pernele din locuinţa noastră, spune medicul Arthur Tucker, de la North Middlesex University Hospital, Marea Britanie. Specialistul a analizat sute de perne pentru a vedea ce microorganisme se ascund în ele. Rezultatele testelor au arătat niveluri ridicate de contaminare la exteriorul pernelor, şi chiar în interiorul acestora. În unele cazuri, pernele erau contaminate cu germeni care provoacă infecţii respiratorii şi urinare sau bacteria E.coli. Multe dintre pernele din spitale aveau mai mult de un milion de stafilococi pe milimetrul pătrat. Aceste microorganisme sunt responsabile pentru infecţii severe care atacă în primul rând sistemul imunitar.

„Microbii descoperiţi pe suprafaţa pernelor din spitale arată riscul de contaminare de la un pacient la altul”, precizează dr. Tucker. El mai spune că schimbarea feţei de pernă nu este suficientă pentru a ne proteja de bacterii: „Oamenii pun o faţă de pernă care arată şi miroase frumos, dar de fapt învelesc în ea ceva cu adevărat dăunător”.

Duncan Bain, directorul tehnic al unei companii producătoare de perne din Marea Britanie spune că pernele reprezintă un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor, care ne pun în pericol sănătatea. „Dacă vrei să obţii un mediu propice pentru cultivarea bacteriilor, perna este cel mai bun pe care îl poţi avea. Este un burete umed, care absoarbe fluidele corporale de mai multe tipuri. Acest mediu este păstrat la temperatura ideală de corpul cald care stă pe el", menţionează Bain.

Cum te poţi proteja de posibilele afecţiuni provocate de microbii din perne

Pentru a ne proteja organismul de eventualele boli care pot apărea din cauza microorganismelor din pernă, specialiştii au oferit câteva sfaturi la îndemâna fiecăruia:

● Persoanele alergice ar trebui să folosească perne sintetice şi să le acopere cu feţe de pernă anti-alergeni.

● Pentru a distruge microbii care se cuibăresc în perne, se recomandă spălarea pernelor regulat la temperaturi de 60°C sau punându-le în congelator pentru 24 de ore.

● Pernele ar trebui să fie spălate o dată la trei luni şi înlocuite o dată la doi ani.

● Când pernele sunt spălate la maşină, trebuie folosită o cantitate mică de detergent şi să fie clătite de două ori.

● În zilele călduroase de vară se recomandă să scoateţi pernele afară, deoarece mediul uscat din atmosferă va ucide microorganismele.

Cercetători ai Universităţii din Manchester au descoperit milioane de spori de ciuperci care se află chiar sub capul nostru, în pernele pe care dormim. Aspergillus fumigatus, specia întâlnită cel mai frecvent în perne, este cel mai posibil să declanșeze boli. Aspergiloza a devenit cauza principală de deces la pacienţii cu leucemie şi la cei cu transplant de măduvă osoasă. Fungii determină apariţia crizelor de astm bronşic la adulţi. Cercetătorii au studiat atât pernele din pene și fulgi, cât şi pernele sintetice şi au identificat mai multe mii de spori de fungi pe gram de umplutură a pernei folosite, ceea ce înseamnă mai mult de un milion de spori în fiecare pernă.

Contaminarea fungică a patului a fost studiată pentru prima oară în 1936, dar în ultimii 70 de ani nu a mai fost publicat nici un raport pe această temă. Pentru acest nou studiu, echipa de cercetători a prelevat și analizat mostre din 10 perne folosite între 1,5 şi 20 de ani. Fiecare pernă conţinea o încărcătură fungică substanţială, cu un număr de 4 până la 16 specii identificate în fiecare mostră şi chiar un număr mai mare în pernele sintetice. Fungul microscopic Aspergillus fumigatus a fost evidenţiat mai ales în pernele sintetice, dar au fost identificaţi şi fungi care se găsesc mai frecvent în condiţii de umiditate crescută sau mucegai.

Profesorul Ashley Woodcock, care a condus cercetările, relatează: „Ştim că pernele sunt populate de acarieni (fiinţe microscopice conţinute de particulele de praf) care mănâncă fungi şi una din teorii susţine că fungii folosesc fecalele acestor acarieni ca sursă de azot şi hrană (alături de celule moarte de pe pielea oamenilor). De aceea, se consideră că în pernă există un adevărat ecosistem în miniatură”.

Aspergillus este un fung foarte des întâlnit. El se găseşte peste tot. Aspergiloza invazivă apare mai ales la nivelul plămânilor şi sinusurilor, dar la unele categorii de pacienţi imunodepresivi (cu imunitate scăzută) se poate răspândi și în alte organe, cum ar fi creierul. Infecția se produce prin inhalarea sporilor. Este o afecţiune care duce la dificultăți respiratorii, vomismente și diaree. Este greu de tratat, în Europa 1 pacient din 25 decedând în spital cu această boală. Pacienţii imunodeprimaţi, cum ar fi cei care suferă de SIDA, cei cărora li s-a făcut un transplant sau cei care urmează un tratament steroidian sunt mai frecvent afectaţi de pneumonie sau sinuzită provocate de Aspergillus, boli cu evoluţie potenţial letală.

Aspergillus poate agrava astmul bronşic, mai ales la adulţii care au astm de mai mulţi ani şi provoacă sinuzite alergice la pacienţii predispuşi. Expunerea constantă la fungii din pat poate fi problematică. Ei pot ajunge la nivelul plămânilor afectaţi de tuberculoză, provocând hemoragii.
Profesorul Ashley Woodcock relatează: „Din moment ce oamenii îşi petrec o treime din viaţă dormind şi respirând în apropierea unei surse atât de bogate de specii de fungi, aceste descoperiri relevă implicaţiile grave pe care pernele le pot avea la pacienţii cu afecţiuni respiratorii - mai ales astm bronşic şi sinuzită”.