Dr. Călin Mărginean - „Excesul de sare, zahăr și grăsimi...” + VIDEO

-->

„PENTRU SĂNĂTATEA DUMNEAVOASTRĂ,

EVITAȚI EXCESUL DE SARE, ZAHĂR ȘI GRĂSIMI”

Dr. Călin Mărginean


Am auzit cu toții, pe mai toate posturile media, acest anunț care însă, prin repetare, a început să ne lase indiferenți. Într-adevăr, există niște adevăruri profunde transmise, pe care din păcate, chiar multe cadre medicale nu le stăpânesc; ce să mai vorbim de omul de rând? Acesta din urmă înțelege ceva de genul: să nu mai pun de-acum cu pumnul sare în mâncare, cum făceam, ci mai cu moderație, poate cu lingura... Sau să nu mai stau toată ziua cu lingura în cheseaua cu dulceață, ca domnului Goe, ci să mă limitez la câteva lingurițe de zahăr sau de miere. Dar... ce-or fi alea grăsimi? Cred că e vorba de slănină, probabil de untură și... cam atât. Cam așa gândește omul de rând. Nimic mai greșit și mai departe de adevăr! Din păcate, un adevăr spus pe jumătate (sau nici măcar) este similar cu o mare... minciună!

Care să fie „excesul” acela? Am convingerea că vom fi șocați când vom vedea cât de mic este, din punct de vedere cantitativ, acel exces și cum majoritatea dintre noi îl depășim zilnic. Nu de alta, dar după ce sloganul de mai sus a fost lansat în eter, nimeni nu a clarificat cum stau de fapt lucrurile. Drept pentru care, mi-am propus în articolul de față să discut deschis problematica „excesului de sare, zahăr și grăsimi” și să arăt riscurile majore pentru sănătate pe care le poate avea necunoașterea acestui... exces! Dar hai să pornim la drum!

Excesul de sare

E foarte important să reținem că toate alimentele conțin sare (clorură de sodiu). Pornim deci de la această premisă: Toate alimentele conțin sare!
- Foarte multă există în toate produsele alimentare de origine animală, fără s-o mai adăugăm noi, și în murături, de data asta adăugată de noi cu bună știință. În funcție de rețetă, acestea conțin, de regulă, mai mult de 100 mg sare la 100 g produs!
- Enorm de multă există în produsele lactate, chiar dacă NU mai adăugăm noi (însă brânzei de burduf/putină îi mai punem și noi, în afara celei „ascunse”, pe care oricum aceasta o conținea);
- Mai puțină există în produsele vegetale (legume, leguminoase, fructe, cereale, semințe);
- Există 3 alimente de origine vegetală care au sare conținută în ele la nivelul alimentelor de origine animală: ciupercile, tomatele și spanacul. Motiv pentru care ar fi bine ca atunci când le consumăm, să fim atenți la câtă sare mai adăugăm mâncării!
DACĂ niciun aliment NU ar conține sare (însă mai sus am spus că TOATE au!), ar trebui să adăugăm sare în alimente într-o cantitate care să nu depășească 7-8 grame/zi. Dar cum TOATE alimentele au, excesul este la un singur pas, care aproape întotdeauna este făcut, iar depășirea este frecvent copioasă, cu riscuri MAJORE pentru sănătate, așa cum vom vedea în continuare! Adesea se ajunge fără nici un fel de probleme la 15-20 g de sare adăugată mâncării!
Să vedeți de unde plec și unde ajung:
- Cu vârsta ne scade văzul! Ce facem? Ne punem ochelari!
- Cu vârsta ne scade auzul! Ce facem? Două variante: ne punem aparat de auzit sau... ne apucăm să strigăm unii la alții, ca să ne înțelegem!
- Acum, mare atenție! Cu vârsta ne mai scade și... gustul! Întrebare: ați văzut vreodată pe cineva cu ochelari la limbă? Răspuns: NU! Iar de aici, încep să apară problemele, sau mai exact marile probleme de sănătate. Să vedem cum anume!
De regulă, în familiile noastre, mâncarea o pregătește o persoană de sex feminin. Când pune ea sare în mâncarea preparată termic? Când aceasta este fierbinte, la 1.000°C, clocotindă și aburindă. Cu vârsta însă, persoanei îi diminuează și... gustul! Ia o lingură ca s-o guste, își „pârlește” jumătatea superioară a limbii, cu care și așa nu mai distingea gustul sărat și începe să pună sare în mâncare, ca să simtă gustul de sărat! Astfel, se trimite pe ea însăși, și pe familia sa în hipertensiune arterială și cardiopatie ischemică.

Cu cât crește cantitatea de sare din alimente...
- scade cantitatea de calciu din corp. (NU cumva să uitați că acest metal, calciul, are și proprietăți anti-cancerigene!)
- crește pofta de mâncare și astfel, numărul de kilograme al membrilor familiei. Există persoane care afirmă că e normal să acumulăm niște kilograme în plus odată cu vârsta. NU, nu e deloc normal!
- este dezechilibrat raportul K+/Na+ [potasiu/sodiu] în favoarea celui din urmă. Dacă raportul tinde să se egalizeze sau să devină favorabil sodiului, există risc semnificativ de cancer în familia respectivă. În lactate, raportul Na+/K+ este 2/1, în vreme ce în TOATE alimentele de origine vegetală raportul K+/Na+ este de măcar 5/1.

Aș dori să atrag serios atenția și asupra unui produs care există în toate magazinele alimentare. E vorba de bulion. Pe foarte multe etichete ale sticlelor de 1 litru se poate citi: tomate, apă, sare 2%. Aparent nevinovat! Eu, Călin Mărginean, sunt capabil să beau 1 litru de bulion în mai puțin de 2 minute; probabil că și dv. Însă știți cât înseamnă 2% la 1 litru? Da, ați ghicit: cca 20 de grame! Deci teribil de mult!

Revin la întrebarea inițială: câtă sare să adăugăm atunci mâncării? Cât mai puțină, sau deloc! Dar niciodată mai mult de 2-3 g/zi de persoană (cu câteva rare excepții legate de munca în microclimat cald), însă aceste valori luați-le ca pe o valoare maximă pe care să n-o atingeți decât excepțional!
Rețineți și un catren extrem de inspirat, util și sugestiv pentru sănătatea dvs., pe care l-am compus cu ani în urmă, referitor la persoana care ne gătește bucatele, dar și pentru noi: „De vrei să fii sănătoasă/Să n-ai solniță pe masă!”
Da, nu contest că există și persoane ai căror rinichi pierd sare, și care au o tensiune arterială cu valori extrem de joase (80/50 sau chiar sub această valoare). Dar aceste persoane sunt foarte rare și ele nu intră în atenționarea referitoare la consumul de sare. Ele vor putea să consume sare și să bea lichide invers proporțional cu valorile tensionale, pentru a menține tensiunea arterială la valori convenabile.

Excesul de zahăr

Nu știu dacă vă vine să credeți, dar în tot sângele din corpul nostru avem fix una linguriță zahăr! (practic, glucoză) și nici măcar aia plină! Așa-i că-i incredibil de puțin? Hai să facem un calcul: 85-90 mg % (glicemia normală) x 5-5,5 litri sânge => 4,25-4,95 g glucoză! Calculul e valabil pentru un adult de 65-70 kg! Un copil, în funcție de vârstă, are mult mai puțini litri de sânge! În corpurile noastre, avem globule albe [leucocite] care, după cum știm cu toții, sunt „soldații” organismului, apărându-ne în fața agresiunilor microbiene, virale, fungice (ciuperci) și celulelor tumorale. Dar hai să luăm exemplul unei boli de nutriție cu o frecvență ­ alarmantă în zilele noastre: diabetul zaharat. Din cauza valorilor glicemice, în corpul persoanei cu diabet zaharat nu mai luptă nimeni. Iar dacă apare cumva vreo agresiune microbiană la un membru inferior, infecția are șanse să avanseze, chiar cu risc de amputație pentru diabeticul respectiv! Motivul? Globulele albe, care în mod normal (deci natural) ar trebui să „mănânce” (fagociteze) microbi, ajung să mănânce... zahăr! Pe de altă parte, la diabetici, frecvența cancerului este de 6 ori mai mare decât în rândul populației generale! Motivul? Limfocitele T killer (tipul specializat de globule albe care mănâncă celulele tumorale) în loc să mănânce celule canceroase, mănâncă zahărul în exces din sânge!

Îmi place să dau adesea o pildă pacienților mei, spunându-le: „Dacă aș pune în fața dv. două farfurii, una plină cu microbi și celule canceroase, iar cealaltă cu o felie de tort, pe care din ele ați alege-o?”. Firește că orice om întreg la minte ar alege-o pe cea din urmă! Ei bine, așa gândesc și globulele albe ale sângelui! Când apare o mărire a valorilor glicemice, globulele albe încep să „trădeze” și, în loc să mănânce ceea ce ar trebui, ajung să mănânce... zahărul!
Știați că o singură linguriță de zahăr sau de miere diminuează cu 4% apărarea anti-infecțioasă la un adult, iar la un copil mic cu până la 10%? Astfel, dacă avem un copil care răcește chiar și toiul verii și ajunge să-i dispere și pe părinți, dar și pe medicul de familie, prima atitudine terapeutică este de a-i suspenda aportul de dulciuri concentrate (zahăr, miere, bomboane, prăjituri, ciocolate, torturi, fursecuri) și abia apoi, dacă mai este cazul, de a da în el cu antibiotice!

Revin la întrebarea inițială: care este excesul de zahăr, miere? ORICE altă linguriță peste lingurița corpului reprezintă un veritabil exces pentru organismul unui adult! Astfel, introducând ORICE altă linguriță de zahăr în corp, i-am generat acestuia un puternic stres, el căutând cu disperare să revină la lingurița sa, de teamă ca globulele sale albe să nu-l trădeze! Se poate astfel lesne genera un pseudo-diabet zaharat consumând doar câteva lingurițe nevinovate de zahăr (sau echivalentul în miere, bomboane, prăjituri, ciocolată, băuturi carbogazoase, torturi); și asta în fiecare zi. Iar imunitatea va fi... pe butuci o perioadă mai lungă sau mai scurtă din zi, ca să nu mai vorbim de veritabilele șocuri pancreatice care apar, organul trebuind să reacționeze prin doze importante de insulină, care să coboare nivelul glicemiei. În timp, se creează condițiile unui diabet zaharat veritabil.

Am fost blamat în repetate rânduri pentru afirmația pe care o voi face în continuare, dar pe care o s-o și demonstrez: zahăr = miere. Motive:
- zahărul conține 100% zaharoză, în vreme ce mierea conține  78-87% zaharuri simple (glucoză, fructoză...) și zaharoză;
- calea de metabolizare a zahărului în organism este IDENTICĂ cu cea a mierii;
- zahărul induce ACIDITATE în organism (lucru nepermis, deoarece corpul nostru este bazic), iar mierea are un pH de 4 (este acidă);
- într-adevăr, față de zahăr, mierea conține multe minerale și vitamine, DAR într-o cantitate așa de mică, încât nu poate fi considerată o sursă demnă de luat în seamă pentru niciuna dintre acestea!
Practic, daca vrem să fim consecvenți, vom afirma fără teama de a greși că 4 lingurițe de zahăr echivalează cu 5 de miere. Nu voi greși nici dacă afirm că zahăr alb = zahăr brun! La cantitatea neglijabilă de minerale și vitamine pe care le conține acesta din urmă, nu are rost să plătiți prețul, sau să vă amăgiți că ar fi mai sănătos. Nici pe departe! Acest pseudo-diabet zaharat va fi lesne autoindus doar consumând câteva lingurițe de zahăr (sau echivalentul în miere, bomboane, prăjituri, ciocolată, băuturi carbogazoase cu zahăr, torturi) în fiecare zi.
În cancer, NU înlocuiți zahărul cu nimic. Același sfat este valabil și dacă NU aveți cancer! Zaharina, ciclamatul, aspartamul sunt cancerigene, în vreme ce fructoza are un metabolism aparte, aducând daune ficatului și determinând producerea de acizi grași saturați, care înfundă vasele!

Excesul de grăsimi

Când omul de rând aude cuvântul „grăsimi”, aproape întotdeauna îl asociază cu untura și/sau slănina, neștiind că mai există și alte grăsimi pe lumea asta, unele de departe mai periculoase pentru sănătatea lui! Acum lucrurile se complică puțin și subliniez cuvântul „puțin” deoarece, dorind să nuanțez anumite lucruri, e nevoie să apelez și la noțiuni de chimie. Dar s-o luăm pe rând:

Există mai multe tipuri de grăsimi:
- uleiurile, care sunt tot grăsimi, dar lichide la temperatura camerei (sau nesaturate); la rândul lor se împart în omega 6, omega 3 și omega 9;
- colesterolul este tot o grăsime;
- există grăsimi solide la temperatura camerei (sau saturate);
- și mai există o serie de grăsimi numite „trans”, fiind de departe cele mai periculoase!
Chiar așa de multe-s grăsimile astea? Da! Să ne ocupăm pe scurt de fiecare, în cele ce urmează:

a) Dacă vreți să fiți sănătoși (asta vă spun eu, autorul acestui articol, însă dv. puteți alege și altfel), rețineți că pe lumea asta există doar 4 uleiuri alimentare: uleiul de măsline (pentru gătit), uleiul de in alimentar (există și pentru motoare sau pictură), uleiul de cătină și uleiul de rapiță. Ultimele 3 uleiuri luați-le numai ca suplimente alimentare, chiar zilnic dacă doriți, dar NU gătiți cu ele! Adesea am spus în prezentările pe care le-am susținut că înotul este cel mai bun exercițiu fizic, însă NU înotul în uleiul din cratiță! Am vrut să subliniez prin asta cantitatea care trebuie adăugată în mâncare, și care trebuie să fie cât mai mică! Rețineți că:
- la 3 linguri de ulei (de oricare ar fi acesta) sau mai mult pe zi, corpul începe să-l transforme în colesterol, cu efecte nocive pentru întregul organism. Deci NU consumați mai mult de 2 linguri de ulei pe zi, sub nici un motiv!;
- uleiul (de oricare ar fi acesta) este cel mai calorigen aliment, furnizând 930 kcal %. De aici și până la riscul de a ne depăși copios greutatea este un mic pas, care poate fi făcut oricând;
- celelalte uleiuri (numite generic omega 6, după structura lor chimică, adică uleiurile de floarea soarelui, dovleac, soia, palmier, susan...) dacă sunt consumate, determină în organism o stare pro-inflamatorie = pro-reumatism, pro-coagulare și indirect pro-cancer.

b) Colesterolul este o substanță extrem de necesară organismului! Dar întreaga cantitate de care avem nevoie o face chiar ficatul, fără să mai fie nevoie să aducem colesterol din afară! Dacă aducem în organism cantități mai mari de 200-300 mg colesterol/zi (părerile diverșilor cercetători sunt împărțite), ficatul nu mai poate procesa cantitatea mare de colesterol adusă și atunci:
- îl va vărsa pe vasele de sânge (artere), cu înfundarea consecutivă a acestora (ateroscleroză, cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, arteriopatie obliterantă etc.);
- îl va elimina prin vezica biliară, cu risc de a face pietre la fiere (litiaza biliară);
- îl va depune sub piele, sub forma unor „gâlme” (limbaj popular) sau „lipoame” (limbaj medical), cu daune estetice, dar nu numai.

Merită reținut și faptul că TOATE alimentele de origine animală conțin colesterol și doar 2 alimente de origine vegetală conțin colesterol: spirulina și carob-ul (pudra de roșcove). Dar acestea conțin atât de puțin, încât putem uita remarca referitoare la aceste superalimente.
Întrebare: ce să facem ca să reducem valorile colesterolului din sânge, dacă toate alimentele de origine animală conțin colesterol? Să luăm pastile! ne vor spune doctorii. Dar dacă am lăsa bunul simț să ne dea răspunsul, care credeți că ar fi acesta? Dieta vegetariană total!

Alimente extrem de bogate în colesterol (mult peste 200 mg %): organele animale (creier, rinichi, ficat, piele, splină, limbă etc.), ouăle, icrele, untul, untura, slănina, seul. NU cumva să uitați că, dacă într-o zi n-ați mâncat deloc alimente de origine animală, dar spre seară mâncați un singur ou, acesta are așa de mult colesterol, încât doar el va depăși capacitatea ficatului de a procesa colesterolul și va depune excesul pe vase. Doar un singur ou! Atenție deci la „excesul de colesterol” pe care tocmai l-am definit mai sus! Nu vreau să intru în detalii chimice și biochimice și nici să dezbat tema colesterolului oxidat sau a prăjirii alimentelor bogate în colesterol, care sunt și mai periculoase pentru sănătate! Așadar, simplul consum al alimentelor mai sus menționate reprezintă un exces de colesterol pentru organism.

c) Dintre grăsimile solide la temperatura camerei, alături de colesterol, există unele numite generic „grăsimi saturate”. Grăsimile saturate (trigliceridele și acizi grași saturați) ar trebui să constituie maximum 25% din nivelul caloric furnizat de către toate grăsimile alimentare! Dar hai să mergem puțin mai departe cu calculele:
Noi trebuie să ne asigurăm zilnic 10-20% proteine, 55-65% glucide și 20-30% grăsimi (per global), raportat la numărul de calorii pe care le ingerăm. Să luăm cifra intermediară de 25% pentru lipidele (grăsimile) totale. Un bărbat sedentar de 70 kg va trebui să consume 30 kcal/kg/zi, adică 2.100 kcal ca să-și mențină greutatea de 70 kg. Dacă împărțim 2.100 la 4 => 525 kcal, ce vor trebui să fie reprezentate de lipide. Din totalul de lipide, se recomandă să nu depășim 25% din cele solide la temperatura camerei, adică dintre cele saturate! Deci mai împărțim o dată pe 525 la 4 și obținem 131 kcal formate din grăsimile saturate. Având în vedere că ORICE fel de grăsime eliberează 9,3 kcal/gram => că cele 131 kcal se obțin din cel mult 14 g de grăsimi saturate. Dar aceste grăsimi saturate există și în majoritatea produselor alimentare pe care le consumăm: la greu în produsele de origine animală și mai puțin (dar deloc neglijabil) în cele de origine vegetală.
Întrebare: știind aceste lucruri, ne mai vine să ungem un codru de pâine cu un strat gros de unt, peste care să mai presărăm și sare, pe care să i-o dăm unui copil, înainte să plece la joacă? Așa-mi dădea mie bunica în Banat, acum 35 de ani, iar în urmă cu 20 de ani ajunsesem în prag de diabet zaharat și cu tensiunea la valori de 180/120 mmHg!).

Alimente extrem de bogate în grăsimi saturate: unt, untură, slănină, seu, piele, margarine, nucă de cocos, avocado, cașcaval, brânză grasă, smântână, ulei de palmier (43-46%) etc. Merită făcută o mențiune specială referitor la o substanță extrem de periculoasă pentru vasele noastre de sânge, numită acidul miristic, un acid gras saturat cu 14 atomi de carbon. Această substanță există în toate alimentele menționate mai sus, având două proprietăți dezastruoase:
- înfundă vasele de sânge de 2-4 ori mai grabnic decât colesterolul
- este cel mai puternic factor de creștere a colesterolului, cunoscut
Cât/ce reprezintă excesul? Doar simplul consum al alimentelor de mai sus, chiar în cantități simbolice, ne duce fără voia noastră (și, mai grav, fără să ne dăm seama) la exces!

d) Grăsimile trans sunt de departe cele mai periculoase pentru sănătatea noastră. Grăsimea trans este prezentă în mod natural în toate produsele lactate, carnea de vită și miel, unt, precum și în uleiurile rafinate.

Grăsimea trans se formează și atunci când:
- uleiurile vegetale mono- sau/și poli-nesaturate sunt hidrogenate și închegate pentru a forma mai multe tipuri de margarine sau/și
- grăsimile vegetale devin mai închegate pentru frăgezirea aluatului;
- acizii grași omega 6 și omega 3 își schimbă configurația prin expunere la lumină sau/și căldură.

Majoritatea acizilor grași trans provin din margarine, mâncăruri prăjite (și pre-prăjite, gen cartofii înghețați) și din produsele de patiserie făcute cu uleiuri sau grăsimi parțial hidrogenate: nuga, înghețate, pufuleți, biscuiți, prăjituri, gogoși, foietaje, brioșe, croissant-uri, snacks-uri, chips-uri, cartofi prăjiți, prăjeli cu pesmet... existând practic în toate produsele fast-food. Grăsimile saturate și trans au de asemenea un rol în producerea texturilor și aromelor multora din produsele de patiserie și snacks-uri. Ambele dau foietajelor acea proprietate de... a se topi în gură. Acizii grași trans se comportă chiar mai rău decât acizii grași saturați, fiind responsabili de creșterea nivelului de colesterol din sânge și a LDL-C (colesterolul rău). Spre deosebire de grăsimile saturate, acizii grași trans duc și la reducerea HDL-C (colesterolul bun), fiind deci mult mai dăunători decât acestea. Au și proprietatea de a deplasa efectiv grăsimea corporală spre burtă, de a mări nivelul glicemic și rezistența la insulină. La același număr caloric, grăsimile trans determină cea mai puternică creștere în greutate dintre toate grăsimile, cu depunere specific abdominală, fiind de dorit să nu existe în dieta celor care vor să-și normalizeze greutatea, sau a celor care vor să și-o mențină.

Alimentele făcute cu o proporție mare de grăsimi saturate sau trans au o durată mai mare de viață decât celelalte produse. Așadar, de ce se folosesc grăsimile trans în alimentația umană?
- măresc la 12-18 luni valabilitatea produsului în care se introduc;
- reduc necesarul de congelare, rezultând un preț mai mic de transport/păstrare;
- sunt ieftine, oferind marje de profit înalte;
- pot fi consumate de vegetarieni (sunt grăsimi vegetale), prin urmare sporesc vânzările fără... procese de conștiință;
- au un gust... periculos de bun!

Efectele consumului grăsimilor trans: obezitate, aterogeneză (cardiopatia ischemică e dublă ca incidență pentru acizii grași trans vegetali versus acizii grași saturați animali), cancer, diabet zaharat, boli degenerative ale articulațiilor, depresie, modificări comportamentale. Efectele pro-cancerigene se datorează prăjirii (mai ales prăjirea repetată) în ulei trans, ce duce la apariția de acroleină, acrilamidă și a unor produși de glicozilare; interferează cu procesul de transformare al acidului arahidonic în diverse prostaglandine, cu efecte fiziologice nefaste. Danezii sunt singurii care au stabilit cantitatea maximă de grăsimi trans conținută în produsele alimentare la sub 2%. Nu sunt esențiale, nici necesare corpului și nici nu oferă vreun beneficiu consumatorului, ba din contră! Așadar, ce reprezintă „excesul” acestor grăsimi trans? Simplul consum al surselor menționate mai sus!
 

Dr. Călin Mărginean - Uleiurile alimentare



Dr. Călin Mărginean - Grăsimile alimentare, între periculoase și benefice


-->

Comentarii

POSTĂRI ALEATORII

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.

CONTACT

Nume

E-mail *

Mesaj *