-->
„PENTRU SĂNĂTATEA DUMNEAVOASTRĂ,
EVITAȚI EXCESUL DE SARE, ZAHĂR ȘI GRĂSIMI”
Dr. Călin Mărginean
Am auzit cu toții, pe mai toate posturile media, acest
anunț care însă, prin repetare, a început să ne lase indiferenți. Într-adevăr,
există niște adevăruri profunde transmise, pe care din păcate, chiar multe
cadre medicale nu le stăpânesc; ce să mai vorbim de omul de rând? Acesta din
urmă înțelege ceva de genul: să nu mai pun de-acum cu pumnul sare în mâncare, cum
făceam, ci mai cu moderație, poate cu lingura... Sau să nu mai stau toată ziua
cu lingura în cheseaua cu dulceață, ca domnului Goe, ci să mă limitez la câteva
lingurițe de zahăr sau de miere. Dar... ce-or fi alea grăsimi? Cred că e vorba
de slănină, probabil de untură și... cam atât. Cam așa gândește omul de rând.
Nimic mai greșit și mai departe de adevăr! Din păcate, un adevăr spus pe
jumătate (sau nici măcar) este similar cu o mare... minciună!
Care să fie „excesul” acela? Am convingerea că vom fi
șocați când vom vedea cât de mic este, din punct de vedere cantitativ, acel
exces și cum majoritatea dintre noi îl depășim zilnic. Nu de alta, dar după
ce sloganul de mai sus a fost lansat în eter, nimeni nu a clarificat cum stau
de fapt lucrurile. Drept pentru care, mi-am propus în articolul de față să
discut deschis problematica „excesului de sare, zahăr și grăsimi” și să arăt
riscurile majore pentru sănătate pe care le poate avea necunoașterea acestui...
exces! Dar hai să pornim la drum!
Excesul
de sare
E foarte important să reținem că toate alimentele conțin sare (clorură de
sodiu). Pornim deci de la această premisă: Toate alimentele conțin sare!
- Foarte multă există în toate produsele alimentare de
origine animală, fără s-o mai adăugăm noi, și în murături, de data asta adăugată
de noi cu bună știință. În funcție de rețetă, acestea conțin, de regulă, mai
mult de 100 mg sare la 100 g produs!
- Enorm de multă există în produsele lactate, chiar dacă
NU mai adăugăm noi (însă brânzei de burduf/putină îi mai punem și noi, în afara
celei „ascunse”, pe care oricum aceasta o conținea);
- Mai puțină există în produsele vegetale (legume,
leguminoase, fructe, cereale, semințe);
- Există 3 alimente de origine vegetală care au sare
conținută în ele la nivelul alimentelor de origine animală: ciupercile, tomatele
și spanacul. Motiv pentru care ar fi bine ca atunci când le consumăm, să fim atenți
la câtă sare mai adăugăm mâncării!
DACĂ niciun aliment NU ar conține sare (însă mai sus
am spus că TOATE au!), ar trebui să adăugăm sare în alimente într-o cantitate care
să nu depășească 7-8 grame/zi. Dar cum TOATE alimentele au, excesul este la un
singur pas, care aproape întotdeauna este făcut, iar depășirea este frecvent
copioasă, cu riscuri MAJORE pentru sănătate, așa cum vom vedea în continuare!
Adesea se ajunge fără nici un fel de probleme la 15-20 g de sare adăugată
mâncării!
Să vedeți de unde plec și unde ajung:
- Cu vârsta ne scade văzul! Ce facem? Ne punem
ochelari!
- Cu vârsta ne scade auzul! Ce facem? Două variante: ne
punem aparat de auzit sau... ne apucăm să strigăm unii la alții, ca să ne
înțelegem!
- Acum, mare atenție! Cu vârsta ne mai scade și...
gustul! Întrebare: ați văzut vreodată pe cineva cu ochelari la limbă? Răspuns:
NU! Iar de aici, încep să apară problemele, sau mai exact marile probleme de
sănătate. Să vedem cum anume!
De regulă, în familiile noastre, mâncarea o pregătește
o persoană de sex feminin. Când pune ea sare în mâncarea preparată termic? Când
aceasta este fierbinte, la 1.000°C, clocotindă și aburindă. Cu vârsta însă,
persoanei îi diminuează și... gustul! Ia o lingură ca s-o
guste, își „pârlește” jumătatea superioară a limbii, cu care și așa nu mai distingea
gustul sărat și începe să pună sare în mâncare, ca să simtă gustul de sărat!
Astfel, se trimite pe ea însăși, și pe familia sa în hipertensiune arterială și
cardiopatie ischemică.
Cu cât crește cantitatea de sare din alimente...
- scade cantitatea de calciu din corp. (NU cumva să
uitați că acest metal, calciul, are și proprietăți anti-cancerigene!)
- crește pofta de mâncare și astfel, numărul de kilograme
al membrilor familiei. Există persoane care afirmă că e normal să acumulăm
niște kilograme în plus odată cu vârsta. NU, nu e deloc normal!
- este dezechilibrat raportul K+/Na+ [potasiu/sodiu] în favoarea celui din urmă. Dacă raportul tinde să se egalizeze sau să devină favorabil sodiului, există risc semnificativ de cancer în familia respectivă. În lactate, raportul Na+/K+ este 2/1, în vreme ce în TOATE alimentele de origine vegetală raportul K+/Na+ este de măcar 5/1.
- este dezechilibrat raportul K+/Na+ [potasiu/sodiu] în favoarea celui din urmă. Dacă raportul tinde să se egalizeze sau să devină favorabil sodiului, există risc semnificativ de cancer în familia respectivă. În lactate, raportul Na+/K+ este 2/1, în vreme ce în TOATE alimentele de origine vegetală raportul K+/Na+ este de măcar 5/1.
Aș dori să atrag serios atenția și asupra unui produs
care există în toate magazinele alimentare. E vorba de bulion. Pe foarte multe
etichete ale sticlelor de 1 litru se poate citi: tomate, apă, sare 2%. Aparent
nevinovat! Eu, Călin Mărginean, sunt capabil să beau 1 litru de bulion în mai
puțin de 2 minute; probabil că și dv. Însă știți cât înseamnă 2% la 1 litru?
Da, ați ghicit: cca 20 de grame! Deci teribil de mult!
Revin la întrebarea inițială: câtă sare să adăugăm
atunci mâncării? Cât mai puțină, sau deloc! Dar niciodată mai mult de 2-3 g/zi
de persoană (cu câteva rare excepții legate de munca în microclimat cald), însă
aceste valori luați-le ca pe o valoare maximă pe care să n-o atingeți decât
excepțional!
Rețineți și un catren extrem de inspirat, util și sugestiv pentru sănătatea dvs., pe care l-am compus cu ani în urmă, referitor la persoana care ne gătește bucatele, dar și pentru noi: „De vrei să fii sănătoasă/Să n-ai solniță pe masă!”
Rețineți și un catren extrem de inspirat, util și sugestiv pentru sănătatea dvs., pe care l-am compus cu ani în urmă, referitor la persoana care ne gătește bucatele, dar și pentru noi: „De vrei să fii sănătoasă/Să n-ai solniță pe masă!”
Da, nu contest că există și persoane ai căror rinichi pierd sare, și care
au o tensiune arterială cu valori extrem de joase (80/50 sau chiar sub această
valoare). Dar aceste persoane sunt foarte rare și ele nu intră în atenționarea
referitoare la consumul de sare. Ele vor putea să consume sare și să bea
lichide invers proporțional cu valorile tensionale, pentru a menține tensiunea
arterială la valori convenabile.
Excesul
de zahăr
Nu știu dacă vă vine să credeți, dar în tot sângele
din corpul nostru avem fix una linguriță zahăr! (practic, glucoză) și nici
măcar aia plină! Așa-i că-i incredibil de puțin? Hai să facem un calcul: 85-90
mg % (glicemia normală) x 5-5,5 litri sânge => 4,25-4,95 g glucoză! Calculul
e valabil pentru un adult de 65-70 kg! Un copil, în funcție de vârstă, are mult
mai puțini litri de sânge! În corpurile noastre, avem globule albe [leucocite] care, după cum
știm cu toții, sunt „soldații” organismului, apărându-ne în fața agresiunilor
microbiene, virale, fungice (ciuperci) și celulelor tumorale. Dar hai să luăm
exemplul unei boli de nutriție cu o frecvență alarmantă în zilele
noastre: diabetul zaharat. Din cauza valorilor glicemice, în corpul persoanei
cu diabet zaharat nu mai luptă nimeni. Iar dacă apare cumva vreo agresiune
microbiană la un membru inferior, infecția are șanse să avanseze, chiar cu
risc de amputație pentru diabeticul respectiv! Motivul? Globulele albe, care în
mod normal (deci natural) ar trebui să „mănânce” (fagociteze) microbi, ajung să
mănânce... zahăr! Pe de altă parte, la diabetici, frecvența cancerului este de
6 ori mai mare decât în rândul populației generale! Motivul? Limfocitele T killer
(tipul specializat de globule albe care mănâncă celulele tumorale) în loc să
mănânce celule canceroase, mănâncă zahărul în exces din sânge!
Îmi place să dau adesea o pildă pacienților mei,
spunându-le: „Dacă aș pune în fața dv. două farfurii, una plină cu microbi și
celule canceroase, iar cealaltă cu o felie de tort, pe care din ele ați
alege-o?”. Firește că orice om întreg la minte ar alege-o pe cea din urmă! Ei
bine, așa gândesc și globulele albe ale sângelui! Când apare o mărire a
valorilor glicemice, globulele albe încep să „trădeze” și, în loc să mănânce
ceea ce ar trebui, ajung să mănânce... zahărul!
Știați că o singură linguriță de zahăr sau de miere
diminuează cu 4% apărarea anti-infecțioasă la un adult, iar la un copil mic cu
până la 10%? Astfel, dacă avem un copil care răcește chiar și toiul verii și
ajunge să-i dispere și pe părinți, dar și pe medicul de familie, prima
atitudine terapeutică este de a-i suspenda aportul de dulciuri concentrate
(zahăr, miere, bomboane, prăjituri, ciocolate, torturi, fursecuri) și abia
apoi, dacă mai este cazul, de a da în el cu antibiotice!
Revin la întrebarea inițială: care este excesul de
zahăr, miere? ORICE altă linguriță peste lingurița corpului reprezintă un
veritabil exces pentru organismul unui adult! Astfel, introducând ORICE altă
linguriță de zahăr în corp, i-am generat acestuia un puternic stres, el căutând
cu disperare să revină la lingurița sa, de teamă ca globulele sale albe să nu-l
trădeze! Se poate astfel lesne genera un pseudo-diabet zaharat
consumând doar câteva lingurițe nevinovate de zahăr (sau echivalentul în miere,
bomboane, prăjituri, ciocolată, băuturi carbogazoase, torturi); și asta în
fiecare zi. Iar imunitatea va fi... pe butuci o perioadă mai lungă sau mai
scurtă din zi, ca să nu mai vorbim de veritabilele șocuri pancreatice care
apar, organul trebuind să reacționeze prin doze importante de insulină, care să
coboare nivelul glicemiei. În timp, se creează condițiile unui diabet zaharat veritabil.
Am fost blamat în repetate rânduri pentru afirmația pe
care o voi face în continuare, dar pe care o s-o și demonstrez: zahăr = miere. Motive:
- zahărul conține 100% zaharoză, în vreme ce mierea
conține 78-87% zaharuri simple (glucoză,
fructoză...) și zaharoză;
- calea de metabolizare a zahărului în organism este
IDENTICĂ cu cea a mierii;
- zahărul induce ACIDITATE în organism (lucru
nepermis, deoarece corpul nostru este bazic), iar mierea are un pH de 4 (este
acidă);
- într-adevăr, față de zahăr, mierea conține multe
minerale și vitamine, DAR într-o cantitate așa de mică, încât nu poate fi
considerată o sursă demnă de luat în seamă pentru niciuna dintre acestea!
Practic, daca vrem să fim consecvenți, vom afirma fără teama de a greși că 4 lingurițe de zahăr echivalează cu 5 de miere. Nu voi greși nici dacă afirm că zahăr alb = zahăr brun! La cantitatea neglijabilă de minerale și vitamine pe care le conține acesta din urmă, nu are rost să plătiți prețul, sau să vă amăgiți că ar fi mai sănătos. Nici pe departe! Acest pseudo-diabet zaharat va fi lesne autoindus doar consumând câteva lingurițe de zahăr (sau echivalentul în miere, bomboane, prăjituri, ciocolată, băuturi carbogazoase cu zahăr, torturi) în fiecare zi.
Practic, daca vrem să fim consecvenți, vom afirma fără teama de a greși că 4 lingurițe de zahăr echivalează cu 5 de miere. Nu voi greși nici dacă afirm că zahăr alb = zahăr brun! La cantitatea neglijabilă de minerale și vitamine pe care le conține acesta din urmă, nu are rost să plătiți prețul, sau să vă amăgiți că ar fi mai sănătos. Nici pe departe! Acest pseudo-diabet zaharat va fi lesne autoindus doar consumând câteva lingurițe de zahăr (sau echivalentul în miere, bomboane, prăjituri, ciocolată, băuturi carbogazoase cu zahăr, torturi) în fiecare zi.
În cancer, NU înlocuiți zahărul cu nimic. Același sfat
este valabil și dacă NU aveți cancer! Zaharina, ciclamatul, aspartamul sunt
cancerigene, în vreme ce fructoza are un metabolism aparte, aducând daune
ficatului și determinând producerea de acizi grași saturați, care înfundă vasele!
Excesul de grăsimi
Când omul de rând aude cuvântul „grăsimi”, aproape
întotdeauna îl asociază cu untura și/sau slănina, neștiind că mai există și
alte grăsimi pe lumea asta, unele de departe mai periculoase pentru sănătatea
lui! Acum lucrurile se complică puțin și subliniez cuvântul „puțin” deoarece,
dorind să nuanțez anumite lucruri, e nevoie să apelez și la noțiuni de chimie. Dar
s-o luăm pe rând:
Există mai multe tipuri de grăsimi:
- uleiurile, care sunt tot grăsimi, dar lichide la
temperatura camerei (sau nesaturate); la rândul lor se împart în omega 6, omega
3 și omega 9;
- colesterolul este tot o grăsime;
- există grăsimi solide la temperatura camerei (sau
saturate);
- și mai există o serie de grăsimi numite „trans”,
fiind de departe cele mai periculoase!
Chiar așa de multe-s grăsimile astea? Da! Să ne ocupăm
pe scurt de fiecare, în cele ce urmează:
a) Dacă
vreți să fiți sănătoși (asta vă spun eu, autorul acestui articol, însă dv.
puteți alege și altfel), rețineți că pe lumea asta există doar 4 uleiuri
alimentare: uleiul de măsline (pentru gătit), uleiul de in alimentar (există și
pentru motoare sau pictură), uleiul de cătină și uleiul de rapiță. Ultimele 3
uleiuri luați-le numai ca suplimente alimentare, chiar zilnic dacă doriți, dar
NU gătiți cu ele! Adesea am spus în prezentările pe care le-am susținut că înotul
este cel mai bun exercițiu fizic, însă NU înotul în uleiul din cratiță! Am vrut
să subliniez prin asta cantitatea care trebuie adăugată în mâncare, și care
trebuie să fie cât mai mică! Rețineți că:
- la 3 linguri de ulei (de oricare ar fi acesta) sau
mai mult pe zi, corpul începe să-l transforme în colesterol, cu efecte nocive
pentru întregul organism. Deci NU consumați mai mult de 2 linguri de ulei pe zi, sub nici un motiv!;
- uleiul (de oricare ar fi acesta) este cel mai
calorigen aliment, furnizând 930 kcal %. De aici și până la riscul de a ne
depăși copios greutatea este un mic pas, care poate fi făcut oricând;
- celelalte uleiuri (numite generic omega 6, după
structura lor chimică, adică uleiurile de floarea soarelui, dovleac, soia,
palmier, susan...) dacă sunt consumate, determină în organism o stare
pro-inflamatorie = pro-reumatism, pro-coagulare și indirect pro-cancer.
b)
Colesterolul este o substanță extrem de necesară organismului! Dar întreaga
cantitate de care avem nevoie o face chiar ficatul, fără să mai fie
nevoie să aducem colesterol din afară! Dacă aducem în organism cantități mai
mari de 200-300 mg colesterol/zi (părerile diverșilor cercetători sunt
împărțite), ficatul nu mai poate procesa cantitatea mare de colesterol adusă și
atunci:
- îl va vărsa pe vasele de sânge (artere), cu
înfundarea consecutivă a acestora (ateroscleroză, cardiopatie ischemică,
hipertensiune arterială, arteriopatie obliterantă etc.);
- îl va elimina prin vezica biliară, cu risc de a face
pietre la fiere (litiaza biliară);
- îl va depune sub piele, sub forma unor „gâlme”
(limbaj popular) sau „lipoame” (limbaj medical), cu daune estetice, dar nu
numai.
Merită reținut și faptul că TOATE alimentele de
origine animală conțin colesterol și doar 2 alimente de origine vegetală conțin
colesterol: spirulina și carob-ul (pudra de roșcove). Dar acestea conțin atât
de puțin, încât putem uita remarca referitoare la aceste superalimente.
Întrebare: ce să facem ca să reducem valorile colesterolului
din sânge, dacă toate alimentele de origine animală conțin colesterol? Să luăm
pastile! ne vor spune doctorii. Dar dacă am lăsa bunul simț să ne dea răspunsul,
care credeți că ar fi acesta? Dieta vegetariană total!
Alimente extrem de bogate în colesterol (mult peste
200 mg %): organele animale (creier, rinichi, ficat, piele, splină, limbă
etc.), ouăle, icrele, untul, untura, slănina, seul. NU cumva să uitați că, dacă
într-o zi n-ați mâncat deloc alimente de origine animală, dar spre seară
mâncați un singur ou, acesta are așa de mult colesterol, încât doar el va
depăși capacitatea ficatului de a procesa colesterolul și va depune excesul pe
vase. Doar un singur ou! Atenție deci la „excesul de colesterol” pe care tocmai
l-am definit mai sus! Nu vreau să intru în detalii chimice și biochimice și
nici să dezbat tema colesterolului oxidat sau a prăjirii alimentelor bogate în
colesterol, care sunt și mai periculoase pentru sănătate! Așadar, simplul
consum al alimentelor mai sus menționate reprezintă un exces de colesterol
pentru organism.
c) Dintre
grăsimile solide la temperatura camerei, alături de colesterol, există unele
numite generic „grăsimi saturate”. Grăsimile saturate (trigliceridele și acizi
grași saturați) ar trebui să constituie maximum 25% din nivelul caloric
furnizat de către toate grăsimile alimentare! Dar hai să mergem puțin mai
departe cu calculele:
Noi trebuie să ne asigurăm zilnic 10-20% proteine,
55-65% glucide și 20-30% grăsimi (per global), raportat la numărul de calorii
pe care le ingerăm. Să luăm cifra intermediară de 25% pentru lipidele
(grăsimile) totale. Un bărbat sedentar de 70 kg va trebui să consume 30 kcal/kg/zi,
adică 2.100 kcal ca să-și mențină greutatea de 70 kg. Dacă împărțim 2.100 la 4
=> 525 kcal, ce vor trebui să fie reprezentate de lipide. Din totalul de
lipide, se recomandă să nu depășim 25% din cele solide la temperatura camerei,
adică dintre cele saturate! Deci mai împărțim o dată pe 525 la 4 și obținem 131
kcal formate din grăsimile saturate. Având în vedere că ORICE fel de grăsime
eliberează 9,3 kcal/gram => că cele 131 kcal se obțin din cel mult 14
g de grăsimi saturate. Dar aceste grăsimi saturate există și în majoritatea
produselor alimentare pe care le consumăm: la greu în produsele de origine
animală și mai puțin (dar deloc neglijabil) în cele de origine vegetală.
Întrebare: știind aceste lucruri, ne mai vine să ungem
un codru de pâine cu un strat gros de unt, peste care să mai presărăm și sare,
pe care să i-o dăm unui copil, înainte să plece la joacă? Așa-mi dădea mie
bunica în Banat, acum 35 de ani, iar în urmă cu 20 de ani ajunsesem în prag de
diabet zaharat și cu tensiunea la valori de 180/120 mmHg!).
Alimente extrem de bogate în grăsimi saturate: unt, untură, slănină, seu, piele, margarine, nucă de
cocos, avocado, cașcaval, brânză grasă, smântână, ulei de palmier (43-46%) etc.
Merită făcută o mențiune specială referitor la o substanță extrem de
periculoasă pentru vasele noastre de sânge, numită acidul miristic, un acid gras saturat cu 14 atomi de carbon.
Această substanță există în toate alimentele menționate mai sus, având două
proprietăți dezastruoase:
- înfundă vasele de sânge de 2-4 ori mai grabnic decât
colesterolul
- este cel mai puternic factor de creștere a
colesterolului, cunoscut
Cât/ce reprezintă excesul? Doar simplul consum
al alimentelor de mai sus, chiar în cantități simbolice, ne duce fără
voia noastră (și, mai grav, fără să ne dăm seama) la exces!
d) Grăsimile
trans sunt de departe cele mai periculoase pentru sănătatea noastră. Grăsimea
trans este prezentă în mod natural în toate produsele lactate, carnea de vită
și miel, unt, precum și în uleiurile rafinate.
Grăsimea trans se formează și atunci când:
- uleiurile vegetale mono- sau/și poli-nesaturate sunt
hidrogenate și închegate pentru a forma mai multe tipuri de margarine sau/și
- grăsimile vegetale devin mai închegate pentru
frăgezirea aluatului;
- acizii grași omega 6 și omega 3 își schimbă
configurația prin expunere la lumină sau/și căldură.
Majoritatea acizilor grași trans provin din margarine,
mâncăruri prăjite (și pre-prăjite, gen cartofii înghețați) și din produsele de
patiserie făcute cu uleiuri sau grăsimi parțial hidrogenate: nuga, înghețate,
pufuleți, biscuiți, prăjituri, gogoși, foietaje, brioșe, croissant-uri,
snacks-uri, chips-uri, cartofi prăjiți, prăjeli cu pesmet... existând practic
în toate produsele fast-food. Grăsimile saturate și trans au de asemenea un rol
în producerea texturilor și aromelor multora din produsele de patiserie și
snacks-uri. Ambele dau foietajelor acea proprietate de... a se topi în gură.
Acizii grași trans se comportă chiar mai rău decât acizii grași saturați, fiind
responsabili de creșterea nivelului de colesterol din sânge și a LDL-C
(colesterolul rău). Spre deosebire de grăsimile saturate, acizii grași trans duc
și la reducerea HDL-C (colesterolul bun), fiind deci mult mai dăunători decât
acestea. Au și proprietatea de a deplasa efectiv grăsimea corporală spre burtă,
de a mări nivelul glicemic și rezistența la insulină. La același număr caloric,
grăsimile trans determină cea mai puternică creștere în greutate dintre toate
grăsimile, cu depunere specific abdominală, fiind de dorit să nu existe în
dieta celor care vor să-și normalizeze greutatea, sau a celor care vor să și-o
mențină.
Alimentele făcute cu o proporție mare de grăsimi
saturate sau trans au o durată mai mare de viață decât celelalte produse.
Așadar, de ce se folosesc grăsimile trans în alimentația umană?
- măresc la 12-18 luni valabilitatea produsului în
care se introduc;
- reduc necesarul de congelare, rezultând un preț mai
mic de transport/păstrare;
- sunt ieftine, oferind marje de profit înalte;
- pot fi consumate de vegetarieni (sunt grăsimi vegetale),
prin urmare sporesc vânzările fără... procese de conștiință;
- au un gust... periculos de bun!
Efectele consumului grăsimilor trans: obezitate,
aterogeneză (cardiopatia ischemică e dublă ca incidență pentru acizii grași
trans vegetali versus acizii grași saturați animali), cancer, diabet zaharat,
boli degenerative ale articulațiilor, depresie, modificări comportamentale. Efectele
pro-cancerigene se datorează prăjirii (mai ales prăjirea repetată) în ulei
trans, ce duce la apariția de acroleină, acrilamidă și a unor produși de
glicozilare; interferează cu procesul de transformare al acidului arahidonic în
diverse prostaglandine, cu efecte fiziologice nefaste. Danezii sunt singurii
care au stabilit cantitatea maximă de grăsimi trans conținută în produsele
alimentare la sub 2%. Nu sunt esențiale, nici necesare corpului și nici nu
oferă vreun beneficiu consumatorului, ba din contră! Așadar, ce reprezintă „excesul”
acestor grăsimi trans? Simplul consum al surselor menționate mai sus!
Dr. Călin Mărginean - Uleiurile alimentare
Dr. Călin Mărginean - Grăsimile alimentare, între periculoase și benefice
-->
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.