-->
OSHO – Posesivitatea, o dimensiune a violenței
Aparigraha – non-posesivitatea – este o mare virtute. Posesivitatea nu înseamnă „a avea” lucruri. Se referă la sentimentul de posedare a lucrurilor. În limba sanscrită, „parigraha” înseamnă posesivitate. Aceasta nu are nimic de-a face cu numărul de lucruri pe care le avem. Totul depinde de atitudinea cu care ne raportăm la ele, de felul în care suntem conectați la acele lucruri. Iar noi, oamenii, nu suntem posesivi numai în ceea ce privește lucrurile; suntem posesivi și în ceea ce privește oamenii.
Posesivitatea nu este altceva decât o altă dimensiune a violenței. Numai o persoană violentă este posesivă. Din momentul în care pretinzi că ești stăpânul cuiva sau a ceva, intri într-o stare de violență. Este imposibil să fii stăpân fără să fii și violent. Stăpânirea este violență. Stăpânirea de lucruri înseamnă că noi ne situăm mai presus de materie. Dar noi, oamenii, am ajuns să pretindem a avea drepturi depline chiar și asupra altor oamenilor. În India, pati – soțul – este stăpânul soției. Chiar sensul cuvântului pati este acela de „stăpân”. În India, soțul se mai numește și swami, termen care are sensul de „proprietar”.
Posesivitatea înseamnă dorința
de a stăpâni. Un tată poate fi stăpânul fiului lui, un dascăl poate fi stăpânul
discipolului lui, dar oriunde există o formă de stăpânire, relația devine
violentă. Fără să fii violent față de cineva, nu poți să-i fii stăpân; nu poți
deveni stăpân fără a-l face mai întâi pe celălalt sclav. Nu poți deveni posesor
fără să impui sclavia.
De ce există această dorință
în om de a poseda? De unde vine nevoia asta de a poseda un alt om? De unde
interesul de a deveni stăpânul altei ființe, asemenea ție? Ei bine, ne place să
stăpânim pe altul pentru că nu putem fi propriii noștri stăpâni. Fii mai întâi
propriul tău stăpân! Pentru cineva care reușește să devină propriul lui stăpân,
ideea asta de putere deplină asupra altuia dispare. Dar pentru că noi nu suntem
stăpâni pe noi înșine, de-a lungul vieții, compensăm această lipsă prin a
deveni stăpânii altora. Dar chiar dacă cineva ajunge stăpânul întregului
pământ, el nu poate compensa această lipsă. Pentru că fericirea care vine odată
cu senzația de a-ți fi propriul stăpân este ceva unic, minunat, în timp ce sentimentul
de a fi stăpânul altora nu-ți aduce decât suferință. Să fii propriul tău stăpân
este o binecuvântare, să fii stăpânul altora este o permanentă tortură psihică.
Concluzia: cu cât mai mari sunt posesiunile tale, cu atât mai mare ți-e și
nefericirea.
Stăpânirea propriului sine nu
poate fi atinsă prin stăpânirea altor oameni. Setea nu poate fi potolită cu
foc. Cu cât devenim mai mari stăpânitori ai altora, cu atât devenim mai robi ai
celor înrobiți. Este o dublă sclavie. Posesia este o dublă sclavie. Cel al
cărui stăpân devenim în mod sigur devine sclavul nostru, dar la rândul nostru,
devenim sclavul lui. Cu cât mai mult devine soțul stăpânul soției, cu atât mai
mult devine și sclavul ei. Și oricât de mare ar fi împărăția unui împărat, el
rămâne sclavul ei total. În același timp, el devine sclavul fricii, pentru că
cei care depind de noi se și tem de noi; de opoziția noastră, de revolta
noastră. Așa că împăratul începe amenințările, persecuțiile, pedepsele. Este
încercarea stăpânului de a ne face total dependenți de el.
Un țăran care legase o vacă cu
o sfoară de gât o trăgea spre pădure. Tocmai atunci, un sanyasin se întâmplă să
treacă pe acolo. El se opri și se adresă sătenilor: „Vreau să vă pun o
întrebare. Vaca acesta este legată de om, sau omul acesta este legat de vacă?”.
Oamenii răspunseră: „E limpede că vaca este legată de om!”. Atunci, sanyasinul
întrebă din nou: „Dacă vaca ar fugi, încercând să scape, omul ar alerga după
ea, sau nu?”. La această întrebare, toți fură de acord: „Bineînțeles că va trebui
să alerge după ea!”.
OSHO - You have everything
but you don’t have yourself (RO)
-->
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.