Drunvalo Melchizedek despre anul 2012 și schimbările care ne așteaptă + VIDEO (RO)

-->

DRUNVALO MELCHIZEDEK

– întemeietorul Fundaţiei Flower of Life (Floarea vieții) –

Am studiat fizica și matematica la Universitatea Berkeley - California, până în momentul în care m-am aflat pe punctul de a-mi lua diploma. Un singur trimestru mă mai despărţea de acest moment. Atunci am decis că nu mai voiam să am această diplomă. Descoperisem ceva despre fizicieni care m-a îndepărtat brusc de dorinţa de a mă mai ocupa în continuare de o ştiinţă care nu era deloc ştiinţă. Acesta ar putea constitui, în sine, subiectul unei cărţi, dar motivele se leagă de acelaşi lucruri pe care le discut şi cu arheologii. Fizicienii, ca şi arheologii, vor da înapoi în faţa adevărului, dacă el înseamnă prea multă schimbare, făcută prea rapid. Adevărul e că asta stă în firea omului. Deci am trecut de la o emisferă la cealaltă a creierului, reîncepând facultatea cu studii de artă. Cei care-mi erau îndrumători mi-au spus că sunt nebun. „Și vei renunţa la licenţa în fizică?” m-au întrebat ei. Totuşi, n-o mai doream, nu-mi mai trebuia. Apoi mi-a trebuit să mai studiez vreo doi ani, pentru a-mi putea lua o diplomă în arte frumoase. În final, mă aflam în ultimul trimestru înainte de diplomă, iar eu îmi spuneam că nu ştiu dacă voi putea face asta. „Sunt atât de obosit, abia dacă mai ştiu ce să fac”.

Apoi au venit incidentele de la Kent State (University), când întreg sistemul de învăţământ universitar şi-a închis porţile, toţi primind doar note B, pentru a putea pleca. Mi-am luat, deci, diploma de arte frumoase, fără a fi apucat să termin ultima parte a studiilor. Acum, acea schimbare de priorităţi mi se pare ceva normal, pentru că atunci când studiezi texte străvechi, descoperi că oamenii de atunci percepeau artele, ştiinţa şi religia ca interconectate, întreţesute între ele. Deci felul în care m-am programat atunci m-a pregătit pentru ceea ce fac acum.

Mutarea în Canada: Mi-am încheiat studiile în 1970. Apoi, după ce am fost în Vietnam şi am urmărit ce se petrecea pe atunci în ţara noastră, mi-am spus: „Îmi ajunge! Asta e! Nu ştiu cât voi mai avea de trăit sau ce se va mai întâmpla, dar voi fi fericit şi voi face ce mi-am dorit dintotdeauna să fac”. Am hotărât atunci să las totul şi să merg să trăiesc în munţi, cum îmi dorisem mereu. Deci am părăsit Statele Unite şi am mers spre Canada, neştiind că un an mai târziu mă vor urma alţi 10.000 de oameni care îşi exprimau în acest fel protestul faţă de războiul din Vietnam. M-am căsătorit cu o fată pe nume Renée şi am plecat amândoi în sălbăticie, găsindu-ne o căsuţă aşezată lângă lacul Kootenay. Ne aflam la mare distanţă de orice. Îţi trebuiau vreo 5 kilometri de mers pe jos pentru a ajunge la cea mai apropiată şosea care te ducea până la casa noastră. Deci eram de-a dreptul izolaţi. Am început să-mi trăiesc viaţa exact cum dorisem mereu s-o fac. Întotdeauna mi-am dorit să trăiesc din nimic, aşa că am încercat.

La început a fost puţin înfricoşător, dar lucrurile au devenit mai uşoare cu timpul. Destul de repede am devenit unul din adepţii traiului în natură. Trăiam o viaţă minunată şi plină, fără a avea practic nevoie de niciun ban. După o vreme, am realizat - ca să vezi - că era mult mai uşor decât să ai o slujbă la oraş! Nu trebuia să muncesc din greu decât vreo trei ore pe zi, iar restul zilei îmi era liber. Era grozav. Puteam să ascult muzică sau să mă plimb prin jur, simţindu-mă extraordinar. Este exact ce am şi făcut. Mă distram. Ascultam muzică vreo zece ore pe zi, alături de o groază de prieteni veniţi de la kilometri distanţă. Casa noastră îşi dobândise o oarecare reputaţie în acele zile. Cam 10 persoane soseau zilnic să facem muzică şi să ne simţim bine - ne distram pur şi simplu. Făcând astfel, a fost extrem de important pentru felul cum înţeleg eu acum lucrurile. Am descoperit câte ceva despre mine. Trăind aşa - revenind la copilul lăuntric, cum se numeşte el astăzi - am reuşit să-mi scot la iveală copilul lăuntric, şi eliberându-l, mi s-a întâmplat ceva, ceva care a devenit catalizatorul care m-a adus la viaţa aşa cum o duc eu astăzi.

Întâlnirea cu îngerii: Aflându-mă la Vancouver împreună cu soţia mea, am decis că doream să ştim mai multe despre meditaţie, deci am început să studiem cu un învăţător hindus care locuia în zonă. Luasem foarte în serios această dorinţă a noastră de a afla ce era cu meditaţia. Ne făcusem chiar şi veşminte albe de mătase, cu glugă, şi tratam cu cea mai mare seriozitate această nouă îndeletnicire. Apoi, într-o bună zi, după ce practicam meditaţia de vreo 4-5 luni, în camera noastră apărură doi îngeri înalţi cam de 3 metri! Acolo erau. Unul verde, iar celălalt purpuriu. Puteam vedea prin corpurile lor transparente, dar ei se aflau fără îndoială acolo. Nu ne aşteptasem la o astfel de apariţie. Nu făceam decât să urmăm instrucţiunile pe care ni le dădea învăţătorul nostru hindus. Nu cred că el a înţeles întru totul ceea ce se întâmplase, având în vedere că ne tot punea întrebări și părea să nu ne înţeleagă. Din acel moment, viaţa mea n-a mai fost aceeaşi.

Primele cuvinte pe care le-au spus îngerii au fost: „Noi suntem voi”. Nu aveam nicio idee ce însemna asta. Încet-încet, ei au început să mă înveţe o serie de lucruri despre mine şi lume, despre natura conştiinţei... până ce, într-un final, mi-am deschis complet inima faţă de ei. Puteam să simt acea iubire nemaipomenită care mi-a schimbat radical viaţa.

După o perioadă de mai mulţi ani, m-au condus către vreo 70 de învăţători diferiţi. Ei îmi spuneau care era adresa şi numărul de telefon al profesorului pe care trebuia să-l întâlnesc. Mă puneau să dau un telefon în prealabil sau să apar, pur şi simplu, în faţa casei lor. Am făcut asta şi întotdeauna a fost exact persoana de care aveam nevoie! Tot ei mă instruiau să stau pe lângă acea persoană o anume perioadă de timp.

Uneori, chiar în mijlocul unei lecţii, îngerii aveau obiceiul să-mi spună: „Ei bine, gata! Acum pleacă”. Îmi amintesc momentul când m-au trimis la Ram Dass. Am stat în casa lui trei zile, întrebându-mă ce căutam eu acolo; într-o bună zi, m-am dus să-l ating pe umăr şi să-i spun ceva şi am primit una de m-am trezit la pământ. Asta fusese totul, mi-au spus îngerii: „Poţi să pleci acum” iar eu am răspuns: „Okay.” După aceea, Ram Dass şi cu mine ne-am împrietenit, dar tot ce trebuia să învăţ eu de la el s-a consumant în acea singură secundă.

Învăţăturile lui Neem Karoli Baba, învăţătorul lui Ram Dass, sunt foarte importante pentru mine. El credea că „modalitatea cea mai bună de a-l vedea pe Dumnezeu era să-l vezi în orice formă”. Am ajuns şi la Yogananda şi m-am bucurat de tot ce reprezintă acesta. Apoi am discutat cu Sri Yukteswar despre o parte a învăţăturii acestuia. M-am implicat intens în aproape toate religiile lumii. Am rezistat credinţelor sikh, întrucât nu cred că este nevoie de o pregătire militară, dar le-am studiat şi le-am practicat pe toate care mai rămâneau - cea musulmană, evreiască, creştină hindusă, budistă tibetană. Am studiat aprofundat taoismul şi sufismul - 11 ani i-am petrecut numai cu sufismul. În cadrul acestei învăţături, cei mai puternici dintre învăţători mi-au fost, totuşi, amerindienii. Ei sunt cei care mi-au deschis poarta prin care s-a putut produce creşterea mea spirituală. Ei sunt cei care s-au constituit în una din cele mai puternice influenţe asupra vieţii mele.

Toate religiile lumii vorbesc despre aceeaşi Realitate. Folosesc cuvinte diferite, concepte şi idei diferite, dar Realitatea la care se referă este aceeaşi, şi nu există decât un singur Spirit care se mişcă prin orice formă a vieţii. Or fi existând felurite tehnici de a ajunge acolo, dar când ajungi, nu mai ai îndoieli. Indiferent cum numiţi asta - şi îi puteţi atribui diferite nume - este vorba despre unul şi acelaşi lucru.

Merkaba este un câmp de energii care se rotesc în sensuri inverse, generat de rotirea unor forme geometrice specifice, care afectează simultan atât spiritul, cât şi corpul cuiva. Este un vehicul care poate ajuta mintea, corpul şi spiritul să acceseze şi să experimenteze alte planuri ale realităţii sau alte potenţialităţi ale vieţii. Meditaţia Merkaba se învaţă în timpul ședințelor Flower of Life.

Sursa: http://www.floarea-vietii.ro/site/php/flower-of-life.php?article_id=30

Drunvalo despre anul 2012 și schimbările care ne așteaptă (RO)

Drunvalo despre meditația Merkaba (RO)

-->