-->
TOMATA, PĂTLĂGEAUA ROŞIE
Dr. Călin Mărginean
Roșia (Solanum lycopersicum) aparţine familiei
Solanacee, clasa legumelor solano-fructoase, alături de cartof, vinete, ardei,
batate și topinambur, fiind liderul cap de serie al acestei familii. A
fost iniţial admirată ca plantă ornamentală. Este originară din Peru şi a fost
adusă de pe continentul american la scurt timp după descoperirea acestuia. În
Europa, a început să fie cultivată pe suprafeţe întinse încă din secolul al XVI-lea.
În prezent, este cea mai populară legumă din lume, deşi, de fapt, este un fruct
[fructul este partea comestibilă dintr-o
plantă, care conține semințele, în timp ce leguma este tulpina, frunza sau rădăcina
comestibilă a unei plante].
Din cauza
înapoierii culturale şi a conservatorismului prost înţeles, în România roșia
s-a impus foarte târziu (1907) când, după acţiuni repetate şi eşuate de a
convinge populaţia de virtuţile ei gustative, oamenii de cultură şi ştiinţă ai
vremii au ajuns să mănânce roșii în public, în centrul Capitalei, pentru a
promova această legumă. Italienii au numit roșia pomo d’oro (mărul de aur) iar nemții paradiesapfel (mărul paradisului) atât pentru calitățile ei
terapeutice, cât şi pentru frumusețea și gustul excepțional.
Prin ce excelează această legumă?
În primul rând, prin uimitorul
colorant roşu – licopenul. Iată
câteva date interesante despre licopen, care arată importanţa lui deosebită
pentru sănătate:
- Este cel mai important
reprezentant al familiei carotenoizilor.
- Este singurul antioxidant a
cărui cantitate sporeşte de 4-6 ori prin fierbere, observaţie ştiinţifică
neexplicată încă, dar reală. (bulion/pastă de roşii...).
- Licopen întâlnim în alimentele
de culoare roşie, dar mai ales în legumele de această culoare: tomate, căpşuni,
grepfrut roşu, ardei iute şi capia, gogoşari, guava, papaya, ulei de cătină, struguri.
- Cea mai mare cantitate de
licopen se găseşte în tomate (300-400 mg/kg).
- Uleiul de măsline amplifică
substanţial absorbţia licopenului. Colorantul prezintă efect antioxidant scăzut
în medii apoase, în timp ce mediile lipidice îl fac puternic reactiv şi
biodisponibil. De aceea se recomandă să se ia măcar o linguriţă de ulei de
măsline imediat înainte sau după ce am mâncat un aliment - sursă de licopen.
- Chiar în concentraţii
scăzute, licopenul are efecte antioxidante în protecţia celulelor și a membranelor
celulare. Capacitatea antioxidantă este de cel puţin 10 ori mai puternică
comparativ cu vitamina E şi de 20-30 de ori mai slabă decât a faimosului şi
uimitorului colorant negru, resveratrol (existent în tot ce-i negru: struguri,
dude, mure, coacăze, varză roșie, ceapă roşie etc.)
- Este o substanţă cu efecte
antitumorale în general, şi specific în cancerul de prostată, sân, vezică
urinară, pancreas, cervical, ovarian, uterin, intestinal, plămâni, piele.
- Unii cercetători merg până într-acolo,
încât afirmă că forţa licopenului ar fi aşa de mare, încât ar ajunge o singură
roşie de dimensiuni medii consumată zilnic, pentru a ne da o protecţie sigură
şi totală antitumorală pentru tot restul vieţii (fireşte, dacă n-am fuma, n-am
consuma alcool sau cafea şi n-am folosi moduri nesănătoase de preparare termică
a alimentelor (prăjit, fript, afumat).
- Protejează împotriva
efectelor nocive ale radiaţiilor ultraviolete şi mai ales împotriva apariţiei melanomului
malign.
- Alături de vitaminele C şi
E, previne degenerescenţa maculară a retinei şi diminuează riscul de cataractă
cu 50%.
- Reduce semnificativ riscul
aterosclerozei (incidența infarctului miocardic scade cu 20-50% la cei ce
consumă frecvent fructe şi legume bogate în licopen) şi procesele de
îmbătrânire celulară.
- În licopen se pun speranţe
mari pentru prevenirea bolilor neoplazice, degenerative şi Alzheimer
- Reduce LDL-C (colesterolul
rău).
Mai există încă 2 coloranţi de
culoare roşie extrem de valoroşi pentru sănătatea noastră:
- Betanina (betazina) care există în sfecla roşie. Acest antioxidant
are o forţă echivalentă cu 60% din forţa licopenului, fiind şi un imunostimulator
de excepţie. Are predilecţie pentru tumorile hormono-dependente, determinând
moartea celulelor tumorale.
- Colorantul antocianid (antocianinele)
există în toate fructele de pădure de culoare roşu violacee. Culoarea sa este
cel mai bine reprezentată de zmeură. Alte surse: sfeclă roşie, struguri,
grepfrut. Reduce riscul apariției tuturor cancerelor, indiferent de localizare,
atât prin acţiune directă de distrugere tumorală, cât şi prin reciclarea
glutationului. Este de 2 ori mai puternic decât licopenul.
În afară de licopen, tomata ne
mai aduce şi alte beneficii pentru sănătate:
- Conţine o substanţă cu
proprietăţi antidiabetice.
- Conţinând 90% apă, face
parte dintre cele mai sănătoase alimente, alături de pepeni, castraveți etc. - Conţine
o substanţă cu proprietăţi antiinflamatoare asemănătoare cortizonului, dar fără
niciunul dintre efectele adverse ale acestuia, constituind un bun remediu
antireumatic.
- Este o sursă de importantă
de vitamine: A, B1, B2, B5, B6, C, E, K şi minerale: K, Fe, Mg, Se.
- Este foarte gustoasă, dar şi
foarte săracă în calorii (20 kcal/100 g produs), având şi un indice glicemic
mic. Este un remineralizant, revitalizant, depurativ şi detoxifiant valoros,
putând fi indicată cu succes în toate curele de slăbire.
- Să nu uităm niciodată că
orice legumă sau fruct creat de Dumnezeu conţine şi substanţe potenţatoare de
efect (bioflavonoide sau flavone) care amplifică efectul vitaminelor,
mineralelor şi antioxidanţilor, uneori de sute de ori.
Sfaturi utile privind tomatele
- Reţineţi că „roşia face salata de legume, aşa cum banana dă savoare salatei de fructe”.
- Roşiile... galbene
conţin în locul licopenului un alt carotenoid valoros – betacarotenul, a cărui
forţă antioxidantă este însă de 5 ori mai mică decât cea a colorantului roşu.
- Deşi alimentele de
origine vegetală conţin sub 50 mg/100 g produs SARE, (spre deosebire de produsele
de origine animală, care conţin peste 100 mg% sare), există totuşi 3 excepţii:
spanac (510 mg%), ciuperci (200 mg%) şi tomate (150 mg%). Deci NU mai adăugaţi
sare salatei de legume care conţine tomate şi de-asemenea reduceţi adăugarea de
sare tuturor alimentelor care conţin tomate.
- NU mâncați cotorul
verde al roşiei! Conţine o substanţă toxică, existentă în toate legumele
din clasa ei: solanina.
- Roşia nu poate fi
considerată sursă de calciu, dar nici eliminator. Totuşi persoanele care au
calculi renali ar fi bine să limiteze consumul de roșii la una pe zi şi să
consume 2 litri de lichide/zi.
- Bulionul din comerţ
poate conţine până la 2% sare drept conservant, ceea ce însemnă 20 g de sare la
litru (enorm!).
- NU conservaţi bulionul
folosind aspirină şi nici benzoat de sodiu, deoarece aceştia prezintă risc
cancerigen! (aspirina pe post de conservant este cancerigenă deoarece, prin
metabolizare formează acidul hidroxibenzoic).
- Evitaţi tomatele murate
(gogonelele) deoarece, prin fermentare, generează histamină (principala
substanţă pro-alergică). Prin metabolizare, aceasta produce derivaţi
cancerigeni. Orice aliment murat devine automat acid, determinând pierderi de calciu
din organism, pentru corectarea pH-ului.
Unde e roșia românească?
-->
Salut, topinamburul nu e solanacee.
RăspundețiȘtergereAi dreptate, topinamburul face parte din familia Asteracee, spre deosebire de toate celelalte enumerate de dr. Marginean, care sunt Solanacee. Probabil ca greseala a venit din faptul ca e tot un tubercul subteran, unde mai pui ca, popular, se numeste „cartoful saracului”. Nu cred ca impieteaza cu ceva textul...
Ștergere