Unde e roșia românească? + VIDEO

-->

TOMATA, PĂTLĂGEAUA ROŞIE SAU SIMPLU, ROŞIA

Dr. Călin Mărginean

Roșia (Solanum lycopersicum) aparţine familiei Solanacee, clasa legumelor solano-fructoase, alături de cartof, vinete, ardei, batate și topinambur, fiind liderul cap de serie al acestei familii. A fost iniţial admirată ca plantă ornamentală. Este originară din Peru şi a fost adusă de pe continentul american la scurt timp după descoperirea acestuia. În Europa, a început să fie cultivată pe suprafeţe întinse încă din secolul al XVI-lea. În prezent, este cea mai populară legumă din lume, deşi, de fapt, este un fruct [fructul este partea comestibilă dintr-o plantă, care conține semințele, în timp ce leguma este tulpina, frunza sau rădăcina comestibilă a unei plante].

Din cauza înapoierii culturale şi a conservatorismului prost înţeles, în România roșia s-a impus foarte târziu (1907) când, după acţiuni repetate şi eşuate de a convinge populaţia de virtuţile ei gustative, oamenii de cultură şi ştiinţă ai vremii au ajuns să mănânce roșii în public, în centrul Capitalei, pentru a promova această legumă. Italienii au numit roșia pomo d’oro (mărul de aur) iar nemții paradiesapfel (mărul paradisului) atât pentru calitățile ei terapeutice, cât şi pentru frumusețea și gustul excepțional.

Prin ce excelează această legumă?

În primul rând, prin uimitorul colorant roşu – licopenul. Iată câteva date interesante despre licopen, care arată importanţa lui deosebită pentru sănătate:

- Este cel mai important reprezentant al familiei carotenoizilor.

- Este singurul antioxidant a cărui cantitate sporeşte de 4-6 ori prin fierbere, observaţie ştiinţifică neexplicată încă, dar reală. (bulion/pastă de roşii...).

- Licopen întâlnim în alimentele de culoare roşie, dar mai ales în legumele de această culoare: tomate, căpşuni, grepfrut roşu, ardei iute şi capia, gogoşari, guava, papaya, ulei de cătină, struguri.

- Cea mai mare cantitate de licopen se găseşte în tomate (300-400 mg/kg).

- Uleiul de măsline amplifică substanţial absorbţia licopenului. Colorantul prezintă efect antioxidant scăzut în medii apoase, în timp ce mediile lipidice îl fac puternic reactiv şi biodisponibil. De aceea se recomandă să se ia măcar o linguriţă de ulei de măsline imediat înainte sau după ce am mâncat un aliment - sursă de licopen.

- Chiar în concentraţii scăzute, licopenul are efecte antioxidante în protecţia celulelor și a membranelor celulare. Capacitatea antioxidantă este de cel puţin 10 ori mai puternică comparativ cu vitamina E şi de 20-30 de ori mai slabă decât a faimosului şi uimitorului colorant negru, resveratrol (existent în tot ce-i negru: struguri, dude, mure, coacăze, varză roșie, ceapă roşie etc.)

- Este o substanţă cu efecte antitumorale în general, şi specific în cancerul de prostată, sân, vezică urinară, pancreas, cervical, ovarian, uterin, intestinal, plămâni, piele.

- Unii cercetători merg până într-acolo, încât afirmă că forţa licopenului ar fi aşa de mare, încât ar ajunge o singură roşie de dimensiuni medii consumată zilnic, pentru a ne da o protecţie sigură şi totală antitumorală pentru tot restul vieţii (fireşte, dacă n-am fuma, n-am consuma alcool sau cafea şi n-am folosi moduri nesănătoase de preparare termică a alimentelor (prăjit, fript, afumat).

- Protejează împotriva efectelor nocive ale radiaţiilor ultraviolete şi mai ales împotriva apariţiei melanomului malign.

- Alături de vitaminele C şi E, previne degenerescenţa maculară a retinei şi diminuează riscul de cataractă cu 50%.

- Reduce semnificativ riscul aterosclerozei (incidența infarctului miocardic scade cu 20-50% la cei ce consumă frecvent fructe şi legume bogate în licopen) şi procesele de îmbătrânire celulară.

- În licopen se pun speranţe mari pentru prevenirea bolilor neoplazice, degenerative şi Alzheimer

- Reduce LDL-C (colesterolul rău). 

Mai există încă 2 coloranţi de culoare roşie extrem de valoroşi pentru sănătatea noastră:

- Betanina (betazina) care există în sfecla roşie. Acest antioxidant are o forţă echivalentă cu 60% din forţa licopenului, fiind şi un imunostimulator de excepţie. Are predilecţie pentru tumorile hormono-dependente, determinând moartea celulelor tumorale.

- Colorantul antocianid (antocianinele) există în toate fructele de pădure de culoare roşu violacee. Culoarea sa este cel mai bine reprezentată de zmeură. Alte surse: sfeclă roşie, struguri, grepfrut. Reduce riscul apariției tuturor cancerelor, indiferent de localizare, atât prin acţiune directă de distrugere tumorală, cât şi prin reciclarea glutationului. Este de 2 ori mai puternic decât licopenul.

În afară de licopen, tomata ne mai aduce şi alte beneficii pentru sănătate:

- Conţine o substanţă cu proprietăţi antidiabetice.

- Conţinând 90% apă, face parte dintre cele mai sănătoase alimente, alături de pepeni, castraveți etc. - Conţine o substanţă cu proprietăţi antiinflamatoare asemănătoare cortizonului, dar fără niciunul dintre efectele adverse ale acestuia, constituind un bun remediu antireumatic.

- Este o sursă de importantă de vitamine: A, B1, B2, B5, B6, C, E, K şi minerale: K, Fe, Mg, Se.

- Este foarte gustoasă, dar şi foarte săracă în calorii (20 kcal/100 g produs), având şi un indice glicemic mic. Este un remineralizant, revitalizant, depurativ şi detoxifiant valoros, putând fi indicată cu succes în toate curele de slăbire.

- Să nu uităm niciodată că orice legumă sau fruct creat de Dumnezeu conţine şi substanţe potenţatoare de efect (bioflavonoide sau flavone) care amplifică efectul vitaminelor, mineralelor şi antioxidanţilor, uneori de sute de ori.

Sfaturi utile privind tomatele

- Reţineţi că „roşia face salata de legume, aşa cum banana dă savoare salatei de fructe”.

- Roşiile... galbene conţin în locul licopenului un alt carotenoid valoros – betacarotenul, a cărui forţă antioxidantă este însă de 5 ori mai mică decât cea a colorantului roşu.

- Deşi alimentele de origine vegetală conţin sub 50 mg/100 g produs SARE, (spre deosebire de produsele de origine animală, care conţin peste 100 mg% sare), există totuşi 3 excepţii: spanac (510 mg%), ciuperci (200 mg%) şi tomate (150 mg%). Deci NU mai adăugaţi sare salatei de legume care conţine tomate şi de-asemenea reduceţi adăugarea de sare tuturor alimentelor care conţin tomate.

- NU mâncați cotorul verde al roşiei! Conţine o substanţă toxică, existentă în toate legumele din clasa ei: solanina.

- Roşia nu poate fi considerată sursă de calciu, dar nici eliminator. Totuşi persoanele care au calculi renali ar fi bine să limiteze consumul de roșii la una pe zi şi să consume 2 litri de lichide/zi.

- Bulionul din comerţ poate conţine până la 2% sare drept conservant, ceea ce însemnă 20 g de sare la litru (enorm!).

- NU conservaţi bulionul folosind aspirină şi nici benzoat de sodiu, deoarece aceştia prezintă risc cancerigen! (aspirina pe post de conservant este cancerigenă deoarece, prin metabolizare formează acidul hidroxibenzoic).

- Evitaţi tomatele murate (gogonelele) deoarece, prin fermentare, generează histamină (principala substanţă pro-alergică). Prin metabolizare, aceasta produce derivaţi cancerigeni. Orice aliment murat devine automat acid, determinând pierderi de calciu din organism, pentru corectarea pH-ului.

Sursa: www.drcalinmarginean.blogspot.ro

Unde e roșia românească?

-->