Miracolul japonez + VIDEO

-->

MIRACOLUL  JAPONEZ

Astăzi, 6 august 2013, s-au împlinit 68 de ani de când a fost lansată prima bombă atomică din istoria umanității, care a devastat orașul Hiroshima. Suntem și noi cu sufletul alături de poporul japonez, care comemorează această zi de tristă amintire din istoria lor.

Nicio ţară nu a realizat ce a realizat Japonia în perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Progresul economic din ultimele decenii al Japoniei a fost numit, pe bună dreptate, „Miracolul economic japonez”. Din 1950, produsul global net pe locuitor în Japonia a crescut de la mai puțin de 20%, la peste 70%, comparativ cu cel al Statelor Unite. Între anii 1951 şi 1973, produsul intern brut a crescut cu o rată medie anuală de peste 10%.

Ce a determinat miracolul japonez? A fost o problemă de cultură. În Japonia există o societate foarte disciplinată, cu o etică puternică şi o tradiţie în a coopera. În plus, are o economie capitalistă bazată pe o piaţa liberă. Nicio ţară industrializată din lume nu are un sector public atât de restrâns şi un guvern mai pro-afaceri decât aceasta. Într-o mare măsură, deciziile firmelor au produs acest miracol. Miracolul economic japonez este un fenomen și pentru că a avut loc într-un interval de timp record. Pe lângă investițiile Statelor Unite, economia fost stimulată în bună măsură prin intervenţionismul guvernului japonez. Transformarea Japoniei în perioada postbelică dintr-o ţară cu o economie ruinată şi bulversată de conflagraţia mondială, în a doua putere economică după Statele Unite, a fost apreciată ca fiind un miracol economic şi un fenomen istoric.

Au existat mai multe cauze care nu au permis dezvoltarea Japoniei înainte de a doua jumătate a secolului XX. În primul rând, este vorba de izolarea insulelor japoneze (până în 1868) care a creat și o barieră psihologică între civilizaţia japoneză şi cea europeană. În al doilea rând, de vină a fost politica externă agresivă, promovată de guvernul japonez în perioada dintre cele două războaie mondiale. Și în al treilea rând a fost poziția Japoniei, la o distanţă foarte mare de centrele comerciale dezvoltate, ceea ce a făcut ca transportarea mărfurilor şi a materiei prime să fie nerentabile. În opinia unor specialişti americani, Japonia a avut parte de trei miracole economice:

- Primul miracol japonez a fost identificat în perioada Restauraţiei Meiji, 1868-1945, când de la o societate de tip feudal, bazată pe agricultură, japonezii şi-au propus industrializarea şi făurirea unui stat cu administraţie socială, politică şi economică modernă. În perioada Meiji s-a realizat reforma agrară, au fost abolite drepturile samurailor și s-au înființat parlamentul şi monarhia constituţională, serviciul militar obligatoriu, învățământul general obligatoriu.

- Al doilea miracol japonez a fost capacitatea economiei japoneze de a se reface extrem de rapid după înfrângerea din cel de-Al Doilea Război Mondial. În 1954, Japonia a realizat un venit real echivalent cu cel din 1936, pentru ca în 1973 să înregistreze chiar o creştere anuală de peste 8%. Principalele atuuri care au contribuit la aceasta creștere au fost:

· forța de muncă ieftină;

· liberalizarea concurenţei;

· susţinerea de către stat a industriei;

· legătura strânsă între banca centrală şi întreprinderi;

· preocuparea majoră pentru educație;

· băncile comerciale industriale;

· resursele financiare îndreptate preponderent către firmele mari;

· practicarea unor dobânzi mici în raport cu alte state dezvoltate;

· restricţiile privind liberalizarea comerţului şi accesul capitalului străin;

· expansiunea exporturilor prin practicarea unei rate de schimb unică a yenului faţă de dolar.

- Al treilea miracol a fost perioada anilor 1980. În această perioadă, produsul naţional brut al Japoniei a fost al treilea ca mărime în lume. Adoptarea tehnologiilor de vârf au făcut ca, într-un timp relativ scurt, Japonia să devină lider mondial în sectoare industriale de vârf: construcţii navale, aparate foto, oţel, televizoare, aparate electrice etc.

Pentru a explica mai detaliat succesul Japoniei, analiştii analizează patru factori majori:

· rate foarte mari de economisire şi investire;

· forţă de muncă foarte bine pregătită;

· absorbţia rapidă şi utilizarea efectivă a tehnologiei, în mare parte importată;

· politica guvernamentală pro-creştere.

Dintre acestea, poate cel mai important factor al creşterii economice a Japoniei a fost incredibila rată a investiţiilor. Între anii 1951 şi 1973, stocul de capital al Japoniei a crescut cu peste la 9% pe an. Toate investiţiile în Japonia au fost finanţate de economiile populaţiei, în această ţară, rata economisirii populaţiei fiind cea mai ridicată din lume. Din a doua jumătate a anilor ’50, începe dezvoltarea noilor tehnologii şi industrii: auto, electronică, materiale sintetice etc. Pe la mijlocul anilor ’60 s-a trecut de la industriile de producţie la cele bazate pe cunoștințe.

Al doilea factor care a contribuit la succesul economic al Japoniei a fost calitatea forţei de muncă. Prin anii 1950, cei mai mulţi lucrători japonezi erau angajaţi în slujbe care cereau o productivitate foarte scăzută în raport cu pregătirea lor. Cu timpul, stocul de capital al ţării a crescut, iar lucrătorii s-au putut muta cu uşurinţă în slujbe care cereau o productivitate ridicată. Exploatarea brațelor de muncă şi valorificarea muncitorilor a fost un model pentru întreaga lume, deoarece populaţia era stimulată, acest lucru determinând supraviețuirea multor întreprinderi mici. Japonezii înscriși în câmpul muncii avea salarii decente, ceea ce a dus la o creşterea treptată a nivelului de trai al populaţiei.

De asemenea, japonezii au adoptat cele mai avansate tehnologii industriale din lume. Au fost experţi în a îmbunătăţi şi apoi comercializa ceea ce importau. Importând tehnologie, ei n-au mai fost obligaţi să o dezvolte pe cont propriu şi, până recent, Japonia a acordat o parte foarte mică din venitul ei pentru cercetare şi dezvoltare. Dependentă tehnologic şi săracă în resurse, Japonia a înregistrat numeroase succese în urma preluării unor tehnologii din Vest.

Rolul guvernului în economia Japoniei este diferit de cel din Statele Unite. Este clar că principala sursă a creşterii economice a fost sectorul privat, dar guvernul japonez a jucat un rol major în susţinerea acestuia. De pildă, la mijlocul anilor ’80, guvernul şi sectorul privat au lansat un parteneriat pentru a dezvolta şi comercializa următoarea generaţie de calculatoare. Așadar, guvernul japonez este implicat activ în procesul de alocare de fonduri şi are un cuvânt de spus în privința industriilor care se vor dezvolta cu precădere.

Creşterea economică a Japoniei a  mai fost favorizată şi de faptul că țara a avut cheltuieli militare foarte scăzute (în conformitate cu Constituţia japoneză, cheltuielile militare nu trebuie să depășească 1% din PIB-ul ţării).

Dar toate aceste politici n-ar fi însemnat nimic dacă populația japoneză nu s-ar fi mobilizat rapid, din proprie dorință, și dacă n-ar fi fost atât de harnică și silitoare. Mobilizarea benevolă de după război a cetățenilor ei a adus astăzi Japonia la statutul de MARE PUTERE MONDIALĂ. Dezvoltarea economică spectaculoasă a Japoniei a fost posibilă datorită unicului sistem de management din întreaga lume, axat pe trei criterii de bază: tehnologie, capital şi oameni. Nerepetarea acestui sistem în alte țări ale lumii se poate explica doar prin unicitatea psihologică a japonezilor.

Sursa: http://mantonescu.blogspot.ro/2013/06/miracolul-japonez.html

ȘTIAȚI CĂ...

Elevii și profesorii japonezi au program de curățenie obligatoriu în școli și licee. Ei participă împreună în fiecare zi, timp de 15 minute, la un program de curățenie generală în liceele și școlile frecventate. În acest fel, noua generație este învățată să respecte ordinea și curățenia.

Cetățenii japonezi care dețin animale de companie au întotdeauna asupra lor pungi speciale pentru strângerea fecalelor eliminate de acestea pe străzi, în parcuri etc. Grație spiritului de responsabilitate, grija pentru curățenie în Japonia a ajuns la un înalt grad în codul de comportament japonez. Angajații la salubritate (gunoierii japonezi) sunt numiți „inginerii sănătății”. Au un venit lunar echivalent cu 19.500-33.000 RON, iar pentru această muncă participă la serioase examene scris și oral.

Japonia este vitregită de resurse naturale. Anual, este supusă la uriașe valuri marine (tzunami), uragane și cutremure, dar a ajuns, prin muncă și responsabilitate, a doua putere economică din lume.

Hiroshima a fost reconstruită industrial și economic complet în 10 ani de la bombardamentul nuclear al SUA din 6 august 1945, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În Japonia este interzisă folosirea telefoanelor celulare în trenuri, restaurante și în orice spații închise. Prin această măsură, se respectă dreptul la intimitate și liniște al celorlalți din aceea încăpere.

Școlarii japonezi învață încă din clasele primare despre etică și relațiile interumane.

Deși poporul japonez este unul dintre cele mai bogate și civilizate din lume, familiile japoneze nu angajează femei de serviciu pentru curățenie în casă. De aceasta răspund părinții și copiii din familie.

În școlile japoneze nu există examene până în clasa a 3-a. Scopul educației japoneze este de a dezvolta personalitatea și gândirea copiilor, prin conștientizarea faptelor și a regulilor de bază ale vieții, și nu memorarea și redarea automată a celor învățate.

În restaurante, bufete, terase, japonezii mănâncă sănătos alimente de calitate și doar în cantitatea necesară, pentru a nu arunca și face risipă... Așa, arată respect față de hrană, resursa vieții umane.

Întârzierea anuală în medie a unui tren japonez este de 7 secunde. Japonezii au un mare respect față de timpul celorlalți; din acest motiv, sunt preciși și punctuali la secundă!

După pauza de masă, copiii școlari se spală obligatoriu pe dinți. De la vârste fragede, au grijă de sănătatea și igiena dentară. Pauza pentru masa de prânz a școlarilor și a studenților este de minimum 30 de minute, pentru a se asigura o bună și corectă digestie a alimentelor.

Când sunt întrebați în legătură cu acest program școlar, japonezii răspund:

- Această nouă generație, astfel educată și formată, reprezintă viitorul Japoniei...

Autostradă japoneză refăcută în 4 zile

Imaginea publicată pe un blog Forbes este uimitoare nu numai pentru români, ci şi pentru alte naţiuni. În numai patru zile, o porțiune de autostradă distrusă de cutremurul devastator de acum doi ani a fost refăcută din temelii. Și nu a fost vorba doar despre turnarea unui strat de asfalt, ci despre refacerea terasamentului înghiţit în urma cutremurului violent. Și toate acestea s-au făcut în condiţiile în care Japonia se confrunta cu cel mai grav dezastru natural din istorie. Autorităţile trebuiau să ţină sub control reactoarele nucleare de la Fukushima, să încerce să asigure furnizarea de utilităţi în zonele afectate, să caute eventualii supravieţuitori, să-şi îngroape miile de morţi. Unde au găsit materiale de construcţie, cum le-au transportat, cine a avut forţa să lucreze, rămâne un mister... Și mai observați: japonezii, inventatorii ikebanei, specialiştii detaliului şi frumosului, iubitorii de natură, au plantat zeci de copăcei pe fâşia de pământ dintre benzile de mers! Nu au făcut numai un drum, l-au făcut estetic.

Amazing Japanese Technology

-->