Alternative lipsite de efecte secundare la medicamente și vaccinuri + VIDEO

-->

ALTERNATIVE LIPSITE DE EFECTE SECUNDARE 

LA MEDICAMENTE ŞI VACCINURI

Motto: A trăi datorită medicinii înseamnă a trăi într-un mod oribil. Carl von Linné (1707-1778)

Elita medicinii alopate încearcă să ne convingă de faptul că numai vaccinurile şi medicamentele antivirale ne pot salva de pericolul reprezentat de o gripă. În realitate, „factorii determinanţi pentru sănătate se află în cea mai mare parte în afara sistemului medical” afirmă Thomas McKeown, profesor de medicină socială la Universitatea din Birmingham, UK, autorul cărţii „Însemnătatea medicinii”. Singurul lucru eficient pe care-l putem face pentru a ne proteja de o gripă și, desigur, de multe alte afecţiuni (care atât de des sunt puse pe seama unui virus) fără a ne afecta inima, plămânii, ficatul stomacul sau creierul, este întărirea propriului sistem imunitar.

Unul dintre primele lucruri pe care le putem face este să reducem pe cât posibil contactul cu toxinele chimice. Din cauza obsesiei virale şi influenţei pe care industria farmaceutică o exercită asupra mass-mediei, politicului şi cercetării medicale, au fost ignorate peste 100.000 de substanţe chimice care afectează sănătatea oamenilor. Acestea sunt prezente peste tot: în jucării, ambalaje, calculatoare, textile, cosmetice, aparatură electrocasnică, fără ca măcar să existe minime cercetări privind gradul lor de periculozitate asupra sănătăţii umane şi naturii în general.

Deja de la o vârstă fragedă, copiii au în sânge un cocktail de substanţe chimice, care se adună, încetul cu încetul. Şi unde este „lupta contra toxinelor” în discursurile politicienilor, în atenţia autorităţilor care se ocupă de sănătatea oamenilor, în ştiinţă, mass-media şi economie? Aţi auzit vreodată de aşa ceva? Nu! Doar de lupta contra „virusurilor”. Dacă s-ar face studii serioase, s-ar constata că, în cea mai mare parte, aceste chimicale sunt dăunătoare sănătăţii. Neputând fi recunoscute de organism, ar trebui interzise! Dar atunci... din ce-ar mai face bani elita economică mondială?  

Dar oare noi, la rândul nostru, am fi dispuşi să renunţăm la atâtea lucruri comode, cu care ne-am obişnuit? Autoturismul, televizorul, calculatorul, frigiderul, cuptorul cu microunde etc. Tolstoi spunea: „Omul preferă să moară decât să-şi schimbe obiceiurile”. Când obiceiurile sunt proaste (nesănătoase) oricum sfârşitul este acelaşi. Dar măcar să murim conştienţi de cauza morţii, nu să-i îmbogăţim pe unii şi să dăm vina pe virusuri, care nici măcar nu există.

Aceeași problemă gravă apare şi în cazul alimentelor modificate genetic, fără de care omenirea a supravieţuit bine-mersi zeci de mii de ani. Dacă ne vom pune întrebarea... cui folosește? vom afla şi la ce sunt bune aceste modificări genetice. La îmbogăţirea concernelor agricole şi a celor producătoare de alimente. Din punct de vedere ştiinţific, tot ce se poate spune despre aceste invenţii este că pericolele pe care le aduc pe termen lung nu sunt previzibile.

Organizaţi australiană Commonwealth Scientific and Research Organization (CSIRO) a trebuit să-şi întrerupă la sfârşitul anului 2005 încercările de manipulare genetică a mazării, deoarece şoarecii de laborator pe care se făceau experimentele făceau des boli de plămâni. „Suntem absolut convinşi că ceva din această mazăre influenţează negativ sistemul imunitar”, afirma Thomas Higgins, vicepreşedintele CSIRO.

Experiențele pe cobai care au fost hrăniţi cu porumbul MON863 modificat genetic de la Monsanto (concern de tristă actualitate) au arătat că acest produs a produs modificări în sângele şi organele animalelor. Şi totuşi, în Uniunea Europeană nu s-a reuşit încă obţinerea unei majorităţi care să voteze împotriva folosirii acestui porumb în Europa. De ce? Deoarece... MON863 este deja aprobat ca furaj pentru animale. Iar o asemenea decizie s-ar justifica numai în cazul în care ar exista suficiente studii care să certifice nepericulozitatea produsului. Astfel de studii... nu există!

Având în vedere că medicii, politicienii şi mass-media sunt... cum sunt, ne revine nouă, personal, sarcina de a ne menţine sistemul imunitar într-o stare bună de funcţionare. Iar în această privinţă, din păcate, se ignoră rolul pe care-l joacă aparatul digestiv, respectiv intestinele. Acestea sunt de fapt cel mai mare organ implicat în sistemul imunitar, cu aproape 200 m² suprafaţă şi cu miliarde de microbi şi bacterii active (şi absolut necesare vieţii) în interiorul lui. Cât de afectat este tractul intestinal depinde de o serie de factori, cum ar fi stresul, lipsa de mişcare, toxinele (fumatul, alcoolul etc.) dar mai ales o alimentaţie greşită.

Alimentaţia joacă rolul primordial în menținerea unui sistem imunitar puternic. Consumul de prea multă carne, brânză, pâine albă, sau dulciuri poate provoca (din cauza lipsei de substanţe vitale) o gamă largă de afecţiuni, printre care unele cu o simptomatologie asemănătoare gripei (dureri de cap, inflamaţii ale laringelui şi căilor respiratorii etc.). Vom avea astfel prea puţine enzime introduse în organism (enzimele mai sunt numite şi „scânteia vieţii”), fapt care va perturba o serie de funcţii ale organismului, şi astfel, direct sistemul imunitar.

Toate organele, ţesuturile şi celulele lucrează cu ajutorul enzimelor. Mâncatul, dormitul, gânditul, chiar şi simţurile funcţionează datorită lor. Există 40.000 de tipuri de enzime. Pe unele dintre ele le poate produce corpul uman singur, însă cea mai mare parte o preluăm din natură, prin hrană. Iar foarte multe dintre otrăvurile menţionate mai sus acţionează ca inhibitori ai enzimelor (monoxidul de carbon sau metalele grele, cum sunt mercurul, plumbul, aluminiul sau cadmiul, de exemplu).

Nu trebuie uitat că enzimele sunt foarte sensibile la căldură. La peste 45°C ele nu ne mai sunt de niciun folos. Aceasta înseamnă că în mâncarea gătită (fiartă) precum şi în preparatele pasteurizate sau alimentele semipreparate nu mai găsim enzime active. De aceea se recomandă atât de insistent consumul de fructe, legume şi salate proaspete.

Un alt pericol pentru sistemul imunitar îl prezintă deficitul de seleniu şi zinc, care duce la slăbirea acestuia. Nucile de cocos conţin foarte mult seleniu, în timp ce nucile noastre conţin zinc. Şi aici este bine să amintim că pilulele cu zinc sau seleniu nu sunt nici nuci de cocos şi nici nuci românești. Putem şti exact care sunt substanţele pe care le conţine o pară şi le putem pune pe toate într-o pilulă. Dar o pară e mai mult decât o pilulă, iar pilula nu va înlocui niciodată para.

Mentalitatea conform căreia suplimentele nutritive artificiale pot înlocui natura este la fel de păguboasă ca şi alimentaţia greşită. Acesta este, de altfel, şi unul din punctele slabe ale medicinii alopate. Faptul că e posibil să trăieşti o viaţă sănătoasă şi fără binefacerile industriei farmaceutice şi ale medicinii alopate e dovedit de popoarele aşa-zis primitive, care trăiesc izolat în natură.

În societatea noastră supra-medicamentizată, unora poate să le sune ciudată afirmaţia că poţi trăi o viaţă sănătoasă şi fără medicina alopată, fără industria de medicamente sau cea de alimente procesate și fără pastile sau suplimente nutritive. Unii poate se vor întreba: Bine, dar dacă ceea ce ne spun politicienii, cercetătorii, concernele farmaceutice, mass-media cu jurnaliștii ei specializaţi, dacă tot ce ne spun aceștia e fals, cum se face că, de-atâta timp, toate aceste lucruri au rămas ascunse, neştiute, nedezvăluite? Răspunsul e că aceste lucruri sunt prea simple pentru ca inteligenţii noştri cercetători să le fi trecut cu vederea timp de sute de ani. Nu, nu le-au trecut cu vederea, dar ce aveau ei de profitat din aceste cunoştinţe şi realităţi elementare? Cui i-ar fi folosit?

Medicii vor căuta în permanenţă noi pastile şi terapii, pentru a-şi asigura gloria şi un trai îmbelşugat. Concernele farmaceutice vor inventa noi medicamente pentru afecţiuni nou inventate, în scopul de a-şi îmbogăți acţionarii. Iar mass-media va căuta noi motive pentru a-şi îngrozi publicul cu epidemii inexistente. Dacă toţi aceştia ar face altfel, şi-ar tăia singuri craca de sub picioare, dispărând ca bresle de pe faţa pământului. Singurii care ar avea de profitat ar fi pacienţii, oamenii. Numai că ei, adică noi toţi, trebuie să aflăm mai întâi aceste lucruri. Corupţia din sistemul medical trebuie demascată. Trebuie să cerem corectitudine și să refuzăm să ne mai lăsăm minţiţi sau jecmăniţi de isteţii din sistemul medical. Trebuie în primul rând să căutăm să ne informăm cât mai bine şi să refuzăm pe viitor să mai fim cobaii unora sau sursa de îmbogăţire a altora. Depinde de noi! Iar mass-media, care s-a autointitulat „a patra putere în stat”, ar trebui să treacă de la faza de simplu auto-botez, la cea în care îşi ia numele în serios, investigând şi dezvăluind publicului adevărata faţă a medicinii, în loc să fie doar megafonul concernelor farmaceutice.

Claus Köhnlein & TorstenEngelbrecht - Virus-mania, Trafford Publ., 2007 
Traducător: Erasmus Minchevici

Ce nu știați despre vaccinuri

O conferință susținută la Curtea Brâncovenească în data de 3 octombrie 2013. Invitați: medic Mircea Pușcașu, inginer chimist Daniela Ștefan și matematician Ioan Vlăducă. Toți părinții din România ar trebui să urmărească această conferință și să ia aminte la ce spun acești specialiști onești.

-->