DE CE AM DEVENIT VEGETARIAN?
Pentru majoritatea oamenilor,
vegetarianismul pare o fiţă, un trend prin care unii se diferenţiază de
ceilalţi sau vor să fie mai şic decât restul. Şi eu tot de la această prejudecată
am plecat când am aflat prima dată de vegetarianism. Am fost crescut cu carne,
predominant de porc, mai târziu de pui şi n-am ratat nicio ocazie să arunc câte
o remarcă răutăcioasă când mă întâlneam cu câte un vegetarian. Când ieşeam din
ţară, râdeam cu prietenii de restaurantele unde nu se găsea carne şi nu mi-aş
fi putut imagina niciodată că s-ar putea trăi şi fără. Lucrurile s-au schimbat
când am început o dietă strictă, cu multe legume crude. Atunci am descoperit că
nu numai pâinea, carnea şi cartoful sunt alimente adevărate. Câteodată şi o salată
verde te satură dar, evident, pentru asta e nevoie să treci peste o perioadă de
acomodare.
Când am ajuns în Parlamentul European,
am început să înţeleg de ce mulţi de acolo au ales să nu mai mănânce carne.
Atunci când citeşti mult prea multe dosare în Comisia pentru Agricultură sau
Comisia de Mediu, ajungi să ai dubii în ceea ce priveşte calitatea unor produse
alimentare. Dacă te mai duci şi la Grupul pentru Bunăstarea Animalelor sau la
discuţii despre Organisme Modificate Genetic şi clonare, ţi se taie pofta de
tot. Aşa am păţit şi eu.
De ce poluăm mai mult dacă mâncăm carne?
Un studiu intitulat Methane Emissions from
Cattle publicat în Journal
of Animal Science ne spune că 6% din hrana digerată de vaci se transformă
în metan, iar creşterea vacilor generează metan cam cât industria de petrol şi
gaze şi gropile de gunoi la un loc. Asta înseamnă că numai vacile emit 2% din
totalul gazelor cu efect de seră. Dacă adăugăm hrana, transportul, îngrijirea
lor şi prelucrarea cărnii, impactul este mult mai mare. O altă perspectivă vine
de la Consiliul Ştiinţei şi Tehnologiei Agricole din Marea Britanie. Conform
studiilor făcute de englezi, se estimează că, pentru obţinerea unui kilogram de
carne de peşte se folosesc 1-2 kg de hrană. Pentru un kg de carne de pasare,
cantitatea hranei se ridică la 2,5 kg, pentru porc, între 4 şi 5,5 kg iar
pentru vacă ajunge la 10 kg. Cred că de aici se vede clar diferenţa de
utilizare a resurselor şi faptul că la legume nu folosim decât... apă.
Dacă tot veni vorba de câtă apă ne
trebuie ca să creştem legume sau animale, răspunsul vine de la cercetătorul D.
Pimentel. Pentru un kg de cartofi, de exemplu, ne trebuie 500 de litri de apă,
pentru un kg de soia – 2.000, pentru un kg carne de pasare – 3.500, iar pentru
un kg de carne de vacă – 100.000. Asta în contextul în care mulţi cercetători
spun că resursa strategică a viitorului va fi apa. Ilustrativ pentru lipsa de
apă este cazul Barcelonei, unde sunt trimise în fiecare an containere şi
vapoare cu apă. De asemenea, creşterea intensivă a animalelor este o sursă
majoră de poluare a solului şi a apei. De bunăstarea animalelor nici nu trebuie
să mai vorbesc. Am văzut sau am auzit cu toţii de fermele în care păsările nu
văd niciodată lumina zilei sau de vacile legate cu gâtul de pământ,
imobilizarea lor păstrând carnea fragedă. Deşi în Europa încă stăm bine şi nu
prea găsim aceste extreme, nici la noi situaţia nu e roz.
O altă îngrijorare a mea este problema
antibioticelor. Animalele de fermă primesc foarte multe suplimente sub formă de
hormoni de creştere sau antibiotice. Acestea le stimulează creşterea şi previn
apariţia unor boli. Specialiştii avertizează însă că aceste antibiotice au
consecinţe grave, printre care apariţia superbacteriilor rezistente la
antibiotice şi imunizarea organismului nostru la antibiotice. Agenţia Europeană
pentru Siguranţa Alimentelor a publicat în aceste zile un studiu care relevă că
75% din carcasele de pui pentru rotisat din mai mult de 500 de abatoare din UE
conţin bacteriile Campilobacter şi Salmonella. Un alt studiu ne arată că în
Marea Britanie, o mare parte din cazurile de contaminare cu Campilobacter nu răspund la tratament, din cauza dezvoltării
rezistenţei la antibiotice.
Tot aşa, n-am crezut că vegetarianismul
slăbeşte. Dar mă uit la mine: am ajuns la 81-82 kg şi nu înţeleg ce se
întâmplă. Fac mişcare exact ca înainte şi am slăbit! Poate că am pierdut din
masă musculară din cauza lipsei de proteine? Nu cred, dar o să-l întreb pe
doctorul nutriţionist care va participa miercuri la o discuţie online cu
cititorii TOTB [Think Outside the Box
- Gândește în afara cutiei]. Ceea ce ştiu sigur că e fals e afirmaţia că dacă
nu mănânci carne te simţi rău, devii deprimat şi până la urmă te îmbolnăveşti.
Eu, după aproape trei luni de vegetarianism, vă spun că mă simt excelent. Sunt
mulţumit cu noua mea viaţă şi foarte precaut când vine vorba de industria
cărnii, ca nu cumva să mă întorc de unde-am plecat. Probabil că de sărbători o
să mănânc puţină carne pregătită de mama, aşa, de poftă. Dar, cu siguranţă că
acest aliment nu va mai fi prezent în mod regulat în meniul meu de-acum încolo.
Andras Forgacs - Piele și carne fără să omorâm
animale
(Leather and meat without killing animals) (RO)
Vom intelege oare, la nivel de specie dotata cu inteligenta, ca absolut toate vietatile de pe planeta sunt de fapt indreptatite sa primeasca acelasi tratament cu fiintele umane, ele fiind alte natii, popoare locuitori ai aceleasi case, Terra!
RăspundețiȘtergere