Vaccinările multiple scad imunitatea organismului + VIDEO (RO)

VACCINĂRILE MULTIPLE

SCAD IMUNITATEA ORGANISMULUI

Atunci când permitem Statului să impună decizii medicale în privinţa sănătăţii noastre, ne dăm acceptul ca Statul să devină proprietarul corpului nostru. Ron Paul, senator american

Dr. Rareș Simu a absolvit Universitatea de Medicină Iuliu Hațieganu din Cluj, specializându-se în imunologie, alergologie și homeopatie. Formulele oferite de el sunt soluția ideală pentru reechilibrarea organismului prin dezvoltarea propriului sistem de apărare. În farmacii există produse homeopate care-i poartă numele. Este autorul brevetului „Metodă de tratament prin câmpuri electromagnetice”. De asemenea, este autorul cărții „Boli digestive” și a numeroase lucrări științifice, prezentate la conferințe naționale și internaționale.

– Domnule doctor, aș vrea să vorbim despre fenomenul vaccinării, ca să-l numesc aşa, care a început să fie intens mediatizat. Ca orice lucru care ajunge în centrul atenţiei, vaccinurile au început să stârnească multe reacţii. Este deja un fapt comun acela că am început să ne vaccinăm tot mai des. Aş vrea să ne spuneți la început cum acţionează un vaccin, în general.

– În primul rând, ceea ce nu se cunoaşte despre vaccinuri este că ele au o acţiune pe termen lung. Aproape nimeni sau foarte puţini îşi pun problema că adevărata reacţie, bună sau rea, este pe termen lung. Efectul bun al unui vaccin se presupune a fi pe termen lung. Ani, zeci de ani de zile sau chiar toată viaţa, un vaccin poate influenţa sistemul imunitar. Şi atunci trebuie să te gândeşti că şi efectele negative pot fi pe acelaşi termen. Un alt aspect de care nu se ţine seamă este că aceste vaccinuri reprezintă mai degrabă un tratament profilactic, prin care se urmăreşte să se prevină o anumită boală. Şi atunci, ca în orice tratament, ar trebui să se ţină cont de indicaţii şi contraindicaţii. Or, la noi nu prea se ţine seama de indicaţii, iar de contraindicaţii, în foarte puţine cazuri. Asta, mai ales pentru că nu se iau în calcul efectele pe termen lung, ci doar cele pe termen scurt sau imediate. Ar trebui să se ţină cont, în primul rând, de indicaţii. Adică să faci un vaccin la grupele de oameni care au un risc pentru afecţiunea care se urmăreşte a se combate prin acel vaccin. De pildă, în cazul gripei, există grupe de risc, în care intră persoanele cu boli cronice cardiace, pulmonare, persoanele care au un sistem imunitar slăbit, cu imunodepresie, adică copiii sau bătrânii cu probleme, mai ales asociate cu altă patologie. În statisticile care ni se prezintă, legate de gripa nouă, nu găsim precizat acest aspect, anume că cei care mor din cauza acestui virus gripal nu mor de fapt din cauza virusului ca atare, ci din cauza complicaţiilor pe care le produce acesta pe un anumit teren.

– Care ar fi bolile autoimune pentru care vaccinurile sunt contraindicate?

– Una dintre principalele contraindicaţii ale vaccinării o reprezintă prezenţa unei boli autoimune, printre care amintesc lupusul eritematos, sclerodermia, dermatomiozita, poliartrita reumatoidă, tiroidita autoimună, hepatitele autoimune, diabetul zaharat de tip I, care sunt întotdeauna agravate de vaccinare. Dacă pacientul ştie că are o boală autoimună, lucrurile sunt simple. Medicul care face vaccinarea, dacă respectă protocolul şi-l întreabă pe pacient de eventuale boli cronice, poate opri administrarea vaccinului. Există însă şi cazuri când medicul nu a depistat boala autoimună şi, deci, pacientul nu ştie că o are. Vă dau câteva exemple din cazuistica personală. În ultimii ani, se prezintă la cabinet tot mai multe paciente cu anumite probleme: erupţii, dureri de cap, palpitaţii, stări depresive sau probleme ginecologice, inclusiv sterilitate. Aceste probleme sunt tratate separat – la dermatolog, la psihiatru, la ginecolog. În cel mai bun caz, pacienta ajunge la endocrinolog şi acesta stabileşte că este o dereglare tiroidiană. Dincolo de acest diagnostic, sunt puţini cei care caută şi cauza dereglării tiroidiene. Cel puţin una din trei femei cu astfel de dereglări are de fapt o afecţiune tiroidiană autoimună. La aceste paciente, orice vaccin (chiar şi cel antigripal) este contraindicat, căci poate avea efecte grave. În asemenea cazuri vaccinarea este strict interzisă, şi totuşi ea se face.

– Să discutăm, totuşi, în general, ca să înţelegem problema vaccinurilor şi a efectelor lor. Ce se întâmplă în realitate? Apar noi viruşi, din ce în ce mai agresivi, sau se constată că oamenii devin mai slabi? Sau vrea omul să-i fie mai comod, ca să nu mai sufere?

– Viruşii nu devin neapărat mai agresivi. Problema este că a apărut o abordare greşită a modalităţii de control al acestor îmbolnăviri. Se urmăreşte o profilaxie individualizată, una specifică. Se face un vaccin care acţionează doar împotriva unui anumit virus. Şi atunci, evident, omul nu mai este protejat şi pentru alţi viruşi şi ajunge să-şi facă vaccinuri pentru diverşi viruşi. Așa au apărut din ce în ce mai multe vaccinuri. Problema este să aflăm cât slăbesc aceste vaccinuri sistemul imunitar sau cât îl dereglează. N-ar fi posibil să se găsească o altă cale de a preveni aceste îmbolnăviri? Ar trebui să ne gândim şi la modalităţile de stimulare a sistemului imunitar, care ar lupta eficient nu doar împotriva unui singur virus, ci în general, împotriva viruşilor.

După părerea mea, vaccinul ar trebui să rămână o armă împotriva unor îmbolnăviri care au o mortalitate sau o agresivitate foarte mare, de exemplu rabia. Acestor tipuri de îmbolnăviri ar trebui să se adreseze vaccinarea, nu celor care nu au un risc crescut, dacă omul face boala respectivă. Ar trebui analizat mai bine raportul riscuri/beneficii. Dacă acest raport este în favoarea beneficiilor, vaccinarea ar fi indicată. Dacă măreşte mult riscurile, trebuie bine analizată situaţia înainte de a-l face. La urma urmei, şi vaccinarea, ca orice manevră terapeutică sau act medical, presupune o opţiune individuală. Important e ca omul să aibă acces la informaţie, să ştie riscurile şi beneficiile unui vaccin. Şi, în cunoştinţă de cauză, să ia singur hotărârea.

– În ce măsură aceste informaţii bune, despre care vorbiţi, circulă în presă?

– Nu circulă prea multe informaţii. Nu circulă nici punctul de vedere al celor pentru vaccinuri, nici al celor care sunt împotriva vaccinurilor. Şi dintr-o parte şi din alta vin mai mult reacţii emoţionale. Unii spun, de exemplu, că dacă nu faci vaccinul o să mori, așa cum s-a spus despre vaccinul anti HPV [Gardasil]. Cei care susţineau vaccinul încercau să creeze o reacţie emoţională a părinţilor fetelor, susţinând că, dacă fetiţa nu-şi face vaccinul, o să facă un cancer de col uterin şi o să moară. Ceea ce este total deplasat şi foarte departe de adevăr. Vaccinul a fost prezentat inadecvat, ca unul împotriva cancerului de col uterin, ceea ce este total fals.

– Ce ne puteţi spune despre unele vaccinuri la copii?

– În cazul vaccinului împotriva hepatitei B ar trebui să se ţină seama de indicaţii şi contraindicaţii. La un copil care nu are o problemă de sănătate şi nu necesită medicamente injectabile sau operaţii repetate și transfuzii de sânge, riscul să facă acest tip de hepatită este aproape zero. Ar putea să se infecteze la stomatolog sau dacă-şi face găuri în urechi. Dar şi acolo riscul este aproape zero, pentru că hepatitele virale de tip B şi C, cele care presupun riscuri de cronicizare, nu se transmit decât prin contactul direct cu sânge, materii infectate sau contact sexual. La un copil care nu are probleme de sănătate – şi sunt copii care nu fac nicio injecţie până la 20 de ani – riscul de a se infecta cu virusul hepatitei B este nul. Pentru hepatita C nu există un vaccin. Şi atunci, indicaţia este: de ce să-l faci, dacă nu faci boala respectivă? În schimb, sunt oameni cu riscuri mari, cei care necesită tratamente și operaţii repetate pentru diverse afecţiuni. Atunci, desigur, poți să pui problema utilităţii vaccinului.

– De ce vaccinul scade imunitatea și care ar fi alternativele la vaccin?

– Unul dintre motivele scăderii imunităţii îl reprezintă vaccinările multiple. Orice vaccin care acţionează asupra sistemului imunitar provoacă în organism reacții care, în timp, pot să ducă la dereglarea sau chiar la slăbirea lui. Mecanismul prin care acţionează vaccinul este aproape identic cu mecanismul prin care acţionează un virus sau un microb asupra sistemului imunitar: îi produce o reacţie de apărare. Cu cât faci mai multe vaccinuri, cu atât mecanismul respectiv se poate deregla. În primul an de viaţă se fac o grămadă de vaccinuri plus rapeluri. Practic, la fiecare două luni, copilul primeşte câte un vaccin, care nu conţine o singură tulpină (şi asta este o altă problemă), ci 5, 6, 7 tulpini virale sau microbiene. Efectul asupra sistemului imunitar este de dezechilibrare totală. Dacă sunt mai multe microorganisme, e ca şi cum te-ai îmbolnăvi de mai multe boli odată. Plus că, pe lângă vaccinul ce conţine 6-7 tulpini, peste o lună-două, se mai face altul. Din primii ani de viaţă, se bombardează sistemul imunitar, care nu este pe deplin maturizat, cu aceşti stimuli foarte puternici. Aici este un alt subiect de discutat.

Vaccinurile moderne conţin nişte substanţe care au rolul să amplifice răspunsul imun al organismului respectiv, deoarece vaccinul nu conţine în totalitate microbul respectiv împotriva căruia trebuie să lupte. Conţine sau microbul respectiv, dar care este mort sau inactivat, sau doar o replică, produsă prin inginerie genetică, a unei caracteristici a microbului respectiv, a unui determinant antigenic. Niciun vaccin de astăzi nu conţine microorganismul, microbul în totalitatea lui. Şi, evident, nu poate să provoace aceeaşi reacţie în răspunsul imunitar şi aceeaşi capacitate a organismului de a se apăra, după aceea, împotriva unei infecţii naturale (de obicei microbiană). Logica vaccinului este: dacă te infectezi o dată cu un virus, organismul dobândeşte ulterior imunitate la acel virus. Dar, repet, pentru că în vaccin microbul nu este în stare naturală, răspunsul nu este la fel de bun. Adjuvanţii din vaccinurile moderne sunt diverse substanţe prin care se încearcă să se obţină un răspuns imunitar mai puternic decât infecţia naturală. Aceste substanţe pot provoca o reacţie atât de puternică, încât să fie prea mult pentru sistemul imunitar.

Fiecare vaccin produce anticorpi şi se spune că organismul poate produce o cantitate mare de anticorpi fără să i se întâmple ceva. Dar ca organismul să producă aceşti anticorpi, mecanismul care se pune în funcţiune este acelaşi, indiferent de tipul de virus. Aceşti anticorpi sunt diferiţi, placa turnantă a sistemului imunitar rămâne aceeaşi. Este evident că, dacă o stimulezi intens de mai multe ori, rişti ca ea să crape, să se deregleze, să nu mai funcţioneze.

– Care ar fi, totuşi, alternativele la vaccin?

– Există aşa-numitele vaccinuri nespecifice, care stimulează imunitatea. Sunt ultra-cunoscute Bronhovaxom, Urovaxom, Luivac și altele. Sunt alternative. Medicina alternativă oferă suficiente metode de a întări sistemul imunitar, în aşa fel încât să facă faţă infecţiilor. Am avut copii care erau trataţi pentru alte probleme şi li s-a întărit foarte mult sistemul imunitar. S-a ajuns de pildă ca mama să se îmbolnăvească de varicelă, care are o contagiozitate de aproape 100%, şi copilul să nu facă boala, nefiind anterior infectat cu acest virus şi nici vaccinat.

– Se urmăreşte utilitatea unui vaccin care s-a făcut la noi sau într-o anume zonă?

– Acest lucru se face înainte de a se introduce vaccinul pe piaţă, prin studii. Asta este problema cu vaccinul pentru gripa nouă – n-a fost suficient studiat. Orice vaccin presupune două etape de studiu. Una este aceea în care se urmăreşte capacitatea de a produce răspunsul imun. Dacă este suficient de puternic încât să-l producă, şi pe ce termen. Şi aici se studiază simplu, prin determinarea nivelului anticorpilor din sângele celui care a primit vaccinul. Dacă apare un răspuns, trebuie să apară și aceşti anticorpi. A doua etapă este perioada în care se menţin aceşti anticorpi. Acestea sunt studii care se pot face, și care s-au făcut şi pentru vaccinul împotriva gripei noi, nu mă îndoiesc. Dar există al doilea aspect aici: nu întotdeauna aceşti anticorpi sunt protectori. Nu întotdeauna protejează împotriva afecţiunii respective. Aici trebuie să-şi facă treaba studiile pe termen lung, şi acestea sunt studiile clinice. Cum se face un studiu clinic? Se urmăreşte un segment de populaţie, în care se are în vedere gradul de îmbolnăvire, ea fiind expusă în aceleaşi condiţii cu un lot-martor. Se urmăreşte care este diferenţa dintre cele două loturi, cel vaccinat şi cel nevaccinat. Dar acest studiu nu-l poţi face în două săptămâni. Asta e marea problemă a unui vaccin: trebuie studiată capacitatea lui pe termen lung.

– Credeţi că din cauza vaccinurilor a crescut şi numărul de alergii?

– Există anumite teorii, chiar şi printre alergologi, că terenul alergic, care este în continuă creştere, ar putea să aibă o legătură cu aceste vaccinări în exces care se fac în perioada copilăriei. Dar dacă stai şi te gândeşti logic, terenul alergic este legat direct de o dereglare a sistemului imunitar. Un vaccin se adresează sistemului imunitar, produce nişte modificări acolo, bune sau rele. Şi trebuie să-ţi pui problema că el deregla sistemului imunitar în aşa fel, încât să se dezvolte terenul alergic. Este clar că în ultimii 20 de ani numărul persoanelor alergice a crescut exponenţial. După unele studii, cam 50% din populaţia globului are un teren alergic, care se manifestă sau nu printr-o boală alergică.

– Există un minim de cultură medicală referitor la viruşii care circulă şi la vaccinuri?

– Nu, nu prea există, pentru că nu există informaţii... Lipsa informaţiei nu e legată doar de vaccinuri sau de viruşi. Este legată de informaţia de tip general din domeniul medical, care, de cele mai multe ori, se propagă în mod fals, prin televizor şi ziare, şi văd asta şi la pacienţii care vin la mine, cu care discut...

– În ce măsură alimentaţia şi modul de viaţă contribuie la scăderea imunităţii și la accelerarea îmbolnăvirilor?

– Într-o măsură foarte mare. Fie îl face mai puternic – asta însemnând nişte condiţii de viaţă, de muncă şi de alimentaţie bune – fie îl slăbeşte. Şi aici aş putea da exemplul tuberculozei, care este o boală a celor cu condiţii de locuit precare, mâncare proastă, muncă grea. În aceste condiţii, sistemul imunitar este deprimat şi nu poate face faţă infecţiilor. Frecvenţa tuberculozei este foarte mare în ţările în curs de dezvoltare. A avut o recrudescenţă chiar şi la noi în ţară. Aici e şi problema vaccinului BCG, care se face automat la naştere şi care n-are nicio eficienţă împotriva tuberculozei. În Statele Unite, de pildă, acest vaccin nu se mai face. Apărarea împotriva tuberculozei nu se face prin anticorpi, ci mediată celular, alt compartiment imunitar. Sigur, cei care susţin în continuare acest vaccin sunt de părere că, făcându-l, dacă faci tuberculoză, totuşi, nu faci forma gravă, ci una uşoară. Dar este un exemplu tipic de vaccin inutil. Majoritatea medicilor cunosc acest aspect, și totuşi, el se face automat la naştere, apoi se fac acele rapeluri. Exact ca şi cel pentru hepatită B. Medicii îl fac fără să întrebe părintele dacă este de acord sau nu.

Sursa: aici

Fost ministru al Sănătății din Finlanda
spune adevărul despre vaccinuri (RO)