Compasiunea față de animale + VIDEO (RO) + documentar (RO)

COMPASIUNEA FAȚĂ DE ANIMALE

Atâta timp cât oamenii masacrează animalele, se vor omorî și între ei. Cel care seamănă semințele crimei și ale durerii nu poate culege dragoste și fericire. Pitagora

Compasiunea față de animale este legată în mod direct de moralitate, spiritualitate și pacea mondială. Să omori un animal pentru hrană este un act violent, de o cruzime de nedescris. Nu există niciun fel de compasiune pentru animal. Mai rău, există o legătură între justificarea măcelăririi animalelor pentru hrană sau profit și următorul act violent, care este omorârea unui om, cam pentru aceleași motive.

În ziua de azi, cruzimea se extinde dincolo de simpla ucidere în masă a animalelor. Asistăm la un sistem anti-viață și inuman de tratare a animalelor, ca și cum ar fi recolte de bani. Acestea sunt în mod sistematic îndepărtate din mediul lor natural și din ciclul lor de viață, pentru a satisface nevoile industriei alimentare – o industrie motivată de profit, care se folosește de animalele naturii ca și cum acestea n-ar avea niciun fel de drepturi, sentimente sau suflete, ducând cruzimea la un nivel inimaginabil.

În societatea modernă, un om consumă în medie 90 de kilograme de carne pe an. Într-un singur an, numai în America și Canada sunt măcelărite 4 miliarde de animale - vaci, viței, oi, miei, porci, găini, rațe și curcani. Practic, pe parcursul vieții, un om mănâncă în jur de: 11 vaci, 1 vițel, 3 oi sau miei, 23 porci, 45 curcani, 1.100 pui și 400 kg de pește. Imaginați-vă energia necesară pentru a digera, lichefia și transforma aceste animale în nutrienții necesari funcționării optime a organismului nostru. Nu-i de mirare că suntem mereu lipsiți de energie.

Celui care a omorât un animal și s-a hrănit cu carnea lui îi va fi mult mai ușor să omoare și un om. În zilele noastre, oamenii se omoară între ei mai ales pentru bani, pentru profit. Exploatarea animalelor aducând un profit destul de mare, este previzibil că cei care se ocupă cu așa ceva sunt în stare de orice pentru a-și menține câștigurile. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este asasinarea de către crescătorii de vaci brazilieni a lui Chico Mendez, un cunoscut lider ecologist, care lupta pentru protejarea pădurilor amazoniene. Uciderea lui Mendez dovedește legătura directă dintre a omorî animalele pentru hrană și următorul nivel de cruzime la care ajunge sufletul unui om și care-l face să ucidă un alt om, pentru a-și proteja veniturile obținute din uciderea unor ființe nevinovate.

Una dintre cele mai simple teorii despre legătura dintre a ucide animale și violența oamenilor vine de la iluminatul călugăr indian Swami Prakasananda Saraswati. În 1987, el a dat acest răspuns la o întrebare legată de vegetarianism: „Fiecare animal măcelărit pentru consumul uman aduce cu el durerea morții sale în corpul vostru. Gândiți-vă puțin: Animalul este ucis cu violență. Această violență face ca animalul să simtă o durere intensă în timp ce moare. Durerea rămâne în carnea lui chiar și după ce este gătită. Când mâncați această carne, mâncați durere. Durerea rămâne încremenită în corpul, mintea și inima voastră. Această violență pe care o consumați vă va consuma și pe voi, în așa fel, încât veți simți un nivel de durere asemănător”.

Ocrotirea naturii

O dietă centrată pe consumul de carne are efecte devastatoare nu numai asupra sănătății individuale, ci și asupra mediului înconjurător. De exemplu, conform lui John Robbins, autorul cărții „O dietă pentru o nouă Americă”, creșterea vitelor consumă 50% din toată apa Statelor Unite. În același timp, aceste vite produc de 20 de ori mai multe excremente decât întreaga populație a țării. Acest lucru crește considerabil poluarea apelor cu nitrați/nitriți. Consumul excesiv de apă necesară pentru creșterea animalelor ne va duce către o criză de apă care deja se resimte. E nevoie de 60-100 de ori mai multă apă pentru a produce 0,5 kg de carne de vacă decât e nevoie pentru a produce 0,5 kg de grâu. Robbins estimează că dacă toată țara (SUA), ar fi vegetariană, practic n-ar mai fi nevoie de niciun fel de irigații. Creșterea vitelor necesită cantității enorme de apă, deoarece e nevoie în primul rând pentru creșterea cerealelor cu care vor fi hrănite animalele și apoi pentru animalele în sine. 80% din cerealele produse în SUA (și nu numai acolo), sunt folosite pentru hrana animalelor de sacrificiu. Se estimează că dieta centrată pe consumul de carne duce la un consum de 17.000 litri apă/persoană/zi, în timp ce dieta vegetariană, la un consum de numai 1.135 litri apă/persoană/zi.

Distrugerea pădurilor tropicale pentru a crea pășuni și efectul de seră care rezultă din aceasta este un alt exemplu al efectului devastator pe care îl are asupra planetei o dietă axată pe consumul de carne. Un articol din revista Vegetarian Times estimează că distrugerea pădurilor tropicale este cauza principală a dispariției a 1000 de specii în fiecare an, 100 de specii dispărând la fiecare 2 miliarde de hamburgeri vânduți.

Rata de productivitate

- 4.000 m² de pământ vor produce cca 9.000 kg de cartofi și doar 165 kg de carne de vită.

- 4.000 m² de culturi de cereale dau de 5 ori mai multe proteine decât ar da carnea de vită crescută prin folosirea aceluiași teren.

- 4.000 m² de culturi de leguminoase dau de 10 ori mai multe proteine decât ar da carnea de vită crescută prin folosirea aceluiași teren.

- 4.000 m² de vegetale cu frunze verzi dau de 25 de ori mai multe proteine decât ar da carnea de vită crescută prin folosirea aceluiași teren.

- cerealele cu care sunt hrănite 100 de vaci pot ajunge pentru a hrăni 2.000 de oameni.

- numai în SUA, animalele crescute pentru consum mănâncă o dată o cantitate de cereale suficientă să poată hrăni întreaga populație a țării de 5 ori.

- animalele crescute pentru hrană consumă de 2 ori mai multe calorii decât oamenii.

- 95% dintre calorii și 100% dintre carbohidrații complecși se pierd prin reciclarea proteinelor plantelor prin animale.

- 14 vegani pot trăi bine de pe terenul și apa de care are nevoie un singur consumator de carne.

- dieta care nu include carne sau produse lactate salvează 4.000 m² de teren de pădure pe an.

- este nevoie de 20 de ori mai multă energie pentru a produce o calorie din carne de vită decât una din plante.

- dieta centrată pe consumul de carne dăunează mediului și resurselor planetei noastre.

Hrană pentru cei înfometați

Nici animalele și nici oamenii nu sunt în siguranță în urma unei diete bazată pe consumul de carne. Aproximativ 60 de milioane de oameni mor de foame anual. Motivele pentru acest fapt incredibil intră în mai multe categorii: politice, economice, dezastre naturale etc. Totuși, este un lucru cert că o dietă bazată pe carne creează un supraconsum de resurse: apă, energie, teren etc. Dr. Jean Meyer de la Universitatea Harvard estimează că dacă oamenii ar consuma doar 10% mai puțină carne pe an, resursele care s-ar economisi ar ajunge pentru a hrăni toți acești 60 de milioane de oameni care mor de foame.

Problema de sănătate numărul unu în lume azi este malnutriția cronică. Națiunile Unite estimează că jumătate din populația lumii suferă de malnutriție și că 700 până la 900 de milioane de oameni suferă în mod serios de lipsa de hrană. 25% dintre copii lumii sunt subnutriți, dintre care 42.000 mor în fiecare zi din această cauză. Aceasta înseamnă 15 milioane de copii care mor anual, adică 30% dintre toate morțile dintr-un an. În ultimii 10 ani, mai mulți oameni au murit de malnutriție decât în toate războaiele, revoluțiile și crimele din ultimii 150 de ani.

O dietă centrată pe consumul de carne nu numai că e nesănătoasă pentru noi și pentru planetă, dar creează un supraconsum ineficient de resurse, care contribuie în mod direct la foametea în lume. Însă această foamete este legată nu numai de consumul excesiv de resurse, ci și de lipsa unui consens politic, social și spiritual.

Vegetarianismul este o cale de a reorganiza felul în care sunt folosite resursele de hrană ale planetei, o cale spre pace, spre iubire, o ușă deschisă spre spiritualitate. Nu întâmplător marile genii și oamenii spirituali ai omenirii au fost în mare parte vegetarieni. Dar această schimbare nu va veni decât din interiorul fiecărui individ. Și nu va veni decât atunci când vom înțelege că suntem un tot și că dacă o parte din noi suferă, toți suferim. În toate religiile lumii, oamenii sunt îndemnați să aibă grijă de cei săraci și flămânzi. Când 42.000 de copii mor zilnic de foame, asta înseamnă cam un copil la fiecare secundă. Practic, cât timp v-a luat să citiți acest text, în jur de 500 de copii au murit deja de foame. Haideți să schimbăm această realitate crudă!

Sursa: Gabriel Cousens - ConsciousEating (Hrănirea conștientă) North Atlantic Books, 2000

Traducere: Viațaverde viu

Ce gândește un copil inocent despre carnea din farfurie (RO)

Earthlings (Pământeni) (RO)

Documentarul prezintă detalii șocante în legătură cu modul în care sunt tratate animalele în pet shopuri, crescătoriile de pui, adăposturile pentru animale, fermele-uzine, afacerile cu piele și blană, industriile sportului și distracției și, în final, în mediul științific. Pentru a arăta lumii adevărata față a acestor afaceriști, realizatorii documentarului au fost nevoiți să se folosească de camere ascunse, filmând (timp de 5 ani!) realități de care publicul consumator nu a fost conștient până acum. Filmul este narat de actorul Joaquin Phoenix, nominalizat la Oscar, iar coloana sonoră este asigurată de muzicianul Moby, câștigător al Discului de Platină și al Discului de Aur. Cu toate că cele mai multe imagini sunt greu de privit, vă rugăm să aveți tăria să urmăriți documentarul până la sfârșit. Merită!