Istoria trenului + slideshow

ISTORIA TRENULUI

Istoria trenului începe acum 200 de ani, o dată cu inventarea primelor vagoane, folosite inițial în mine. De atunci și până în prezent, trenurile au evoluat permanent. Primele șine, făcute din lemn, au fost înlocuite cu cele din oțel, locomotiva cu aburi a cedat locul celei electrice... iar nevoia de spațiu și de viteză a continuat să stimuleze inventivitatea omului, ducând la apariția căilor ferate suspendate și a celor din subteran. Oare și-ar fi imaginat cineva acum 100 de ani că vor exista trenuri suspendate, sau că ele vor călători de pe un continent pe altul mergând pe sub apă, printr-un tunel de câteva zeci de kilometri, cu viteze de peste 300 km la oră?

În anul 1556, într-o carte despre roci scrisă de un autor grec apare pentru prima dată în istorie termenul de „șine din lemn”. Mult mai târziu, prin anii 1750, acestea sunt înlocuite cu cele din fier, apoi cu șinele din oțel. Pe aceste șine se scoteau rocile extrase din mine, vagonetele fiind trase de cai. Ideea de a le folosi și pentru transportul de călători a apărut în 1804, odată cu construirea primei locomotive cu aburi, de către americani. Anglia este însă țara care, în 1825, a transportat călători între două orașe cu primul tren tras de o locomotivă cu aburi. Puțin mai târziu, în 1829, inginerul englez Robert Stephenson construiește prima locomotivă, numită „Racheta lui Stephenson”, care se deplasa cu o viteză maximă de 47 km/h. Imediat, americanii încearcă și ei locomotivele englezilor, dar acestea se dovedesc a fi prea grele pentru șinele lor, așa că, în 1830, „Tom Degețel” devine prima locomotivă americană funcțională.

În anii următori, trenurile își fac apariția și în Europa. În 1835, nemții își înlocuiesc primele căi ferate (care aveau o singură șină!) cu cele normale, alcătuite din două șine. În Rusia, Canada și Franța, construirea de căi ferate începe în 1827, rețeaua mărindu-se considerabil până în 1840.

Nevoia omului de a călători cât mai departe a dus la apariția unor trasee foarte lungi și aproape imposibil de construit. Astfel, Orient Express, care inițial a avut ruta Paris - Istanbul (trecând și prin România), precum și Transsiberianul (7.500 km), care traversează nordul înghețat al Rusiei, sunt printre cele mai mari realizări ale vremii.

În 1836, în Rusia și în Statele Unite se construiesc primele vagoane de dormit pentru trenurile care parcurgeau distanțe mari. Pe atunci, paturile nu erau suspendate, ci fixate de podea.

Vagoanele din oțel apar în 1859, urmând și înlocuirea șinelor de fier cu cele din oțel, în 1863. Linia transcontinentală Union Pacific, care traversa Statele Unite de la vest la est, este dată în folosință în 1869. În același timp, se extinde rețeaua de căi ferate, prin construirea de linii paralele pe același traseu, fapt care duce la îngustarea lățimii șinelor. Din acest motiv, în 1885 se stabilește o lățime standard pentru distanța dintre șine (1,435 m) numită ecartament. [Vezi istoria ecartamentului aici: http://frumoasaverde.blogspot.ro/2012/04/ecartamentul.html]  

Compartimentele apar în 1873 în Europa și în 1883 în America. Tunelurile prin munți sunt tot o invenție americană, care a dus treptat la dispariția diligențelor (trăsurile trase de mai mulți cai, care traversau Vestul Sălbatic).

Locomotiva electrică apare pentru prima dată în 1881, în Anglia, motorul acesteia funcționând cu baterii. În 1895, pe linia Baltimore - Ohio din estul Statelor Unite intră în funcțiune prima locomotivă a cărei alimentare se face prin cabluri electrice suspendate, numite trolee (ca cele pe care merg troleibuzele).

Tehnica avansează și, în 1924, apare celebra locomotivă Diesel, cel mai folosit model până în zilele noastre. Aceasta a dus la dispariția firelor electrice, locomotiva având în interior propriul generator. Apropiindu-ne de prezent, la trenurile de mare viteză, motorul Diesel este înlocuit cu turbina electrică.

Bolizii pe șine și-au făcut apariția pentru prima oară în Japonia. Trenul Shinkansen (numit și „trenul glonț”) devine în 1964 cel mai rapid tren din lume.

În 1981, francezii construiesc TGV-ul (train à grande vitesse - tren de mare viteză) care deține și astăzi recordul: 574,8 kilometri pe oră, stabilit în 2007. I-au urmat italienii (1988), nemții (1991) și americanii, pe linia Washington DC - Boston (2000).

În țara noastră, istoria trenului începe în 1854, o dată cu darea în folosință a primei căi ferate, între localitățile Oravița și Baziaș. Au urmat rutele Cernavodă - Constanța (1860) și București - Giurgiu (1869). În prezent, lungimea totală a rețelei de căi ferate românești este de cca 12.000 de kilometri. Centrul feroviar principal este București, de unde pleacă 8 magistrale (artere cu mai multe linii) spre toate zonele țării, 10 dintre acestea traversând Carpații prin tuneluri.         

Sursa: aici

CELE MAI FRUMOASE GĂRI DIN EUROPA

Gara Atocha din Madrid - Spania 

Gara Benedictinilor din Limoges - Franța

Gara Centrală din Groningen - Olanda

Gara Centrală din Helsinki - Finlanda

Gara din Anvers - Belgia

Gara Hauptbahnhof din Berlin - Germania

Gara Centrală din Amsterdam - Olanda

Gara Liège-Guillemins - Belgia

Gara Lugovaya din Vladivostok - Rusia

Gara St. Pancras din Londra - Marea Britanie

Dar oricât de frumoase ar fi gările din Europa supercivilizată, niciuna dintre ele nu poate concura cu gara Lucknow Gharbagh din India, care își merită din plin calificativul de cea mai frumoasă gară din lume. Construcția ei a început în 1914 și a fost terminată în 1923, fiind considerată o capodoperă arhitecturală.

Și tot India se poate mândri și cu cel mai scump și mai luxos tren din lume. Conceput să recreeze eleganța și opulența cu care erau obișnuiți maharajahii Indiei, Maharajas Express este proprietatea corporației Indian Railway Catering and Tourism și circulă în lunile octombrie - aprilie pe 5 trasee de vis, având 12 destinații deosebite, situate în nord-vestul și centrul Indiei.

Cel mai luxos tren din lume from Frumoasa Verde