Cerșetoarele cu copii în brațe

CERȘETOARELE CU COPII ÎN BRAȚE

Am dat peste acest articol absolut întâmplător, într-una din acele zile în care navighez pe Internet fără o țintă precisă, ca să aflu ce se mai petrece prin lume. Textul original este în limba engleză și îi aparține unui jurnalist român, care a descoperit un fapt îngrozitor și a simțit nevoia să tragă un semnal de alarmă: „Gândiți-vă de două ori înainte să le dați bani cerșetoarelor cu copii în brațe”. Iată povestea cutremurătoare, ai cărei protagoniști sunt... țiganii noștri. Subiectul: De ce doarme întotdeauna copilul din brațele cerșetoarelor?

La intrarea în stația de metrou stă o femeie de o vârstă incertă. Părul îi e ciufulit și murdar, iar capul aplecat, a suferință. Femeia e așezată direct pe pavajul murdar și lângă ea se află o pungă. În acea pungă trecătorii aruncă bani. În brațele femeii doarme un copil de vreo doi anișori. Acesta poartă o căciuliță și niște haine murdare. Poziția ei de „Madona cu pruncul” îi face pe numeroșii trecători să arunce bani în pungă. Sunt și ei oameni ca noi, doar că mai puțin norocoși în viață, și întotdeauna ne inspiră milă. Suntem gata să le dăm acestor nefericiți și cămașa de pe noi, și ultimul bănuți din buzunar. Nici n-am concepe altfel. A ajuta înseamnă a face „o faptă bună”.

Am trecut pe lângă această cerșetoare timp de o lună de zile. Nu i-am dat niciodată bani, pentru că știam că face parte dintr-o rețea organizată, iar banii strânși sunt dați celor care controlează cerșetorii din zonă. Acești indivizi dețin numeroase mașini și proprietăți luxoase. Și mai știam că cerșetorii nu primesc, de fapt, mai nimic – o sticlă de vodcă seara și un döner kebab.

O lună mai târziu, trecând în continuare pe lângă zona cerșetorilor, m-a lovit un gând. Stăteam în intersecția aglomerată uitându-mă la copil, îmbrăcat întotdeauna în aceleași hăinuțe murdare, pe care-l vedeam acolo și dimineața, și seara. Atunci am realizat că ceva nu e în regulă cu tabloul acela: copilul dormind. Nu l-am văzut niciodată treaz sau plângând. Dormea tot timpul, cu capul sprijinit de genunchiul unei femei care era mama lui.

Dumneavoastră aveți copii? Mai țineți minte cât timp dormeau în timpul zilei la vârsta de 1, 2 sau 3 ani? Două, maximul trei ore după-amiază (și nu consecutiv), după care din nou mișcare. Ei bine, timp de o lună întreagă, intrând zi de zi în metrou, nu l-am văzut niciodată pe copilul acela treaz. M-am oprit, m-am uitat mai îndeaproape la el, apoi la cerșetoare, și bănuiala mea s-a transformat în certitudine.

– De ce doarme copilul ăsta tot timpul?, am întrebat-o.

Femeia s-a făcut că nu mă aude. Și-a lăsat ochii în jos și și-a ascuns fața în gulerul jachetei ponosite. Am repetat întrebarea. Femeia și-a ridicat ochii, privind undeva, în spatele meu, cu o expresie de iritare. Privirea ei arăta ca cea a unei creaturi de pe altă planetă.

– Pleacă de-aici! a murmurat ea.

– De ce doarme copilul? nu m-am lăsat eu, aproape țipând.

În spatele meu, cineva mi-a pus mâna pe umăr. M-am uitat înapoi. Un bărbat în vârstă mă privea dezaprobator:

– Ce vrei de la ea? Nu vezi ce viață grea are? spuse el scoțând din buzunar câteva monede și aruncându-le în punga femeii.

Cerșetoarea făcu semnul crucii, luând chipul umilinței și al suferinței universale. Tipul își luă mâna de pe umărul meu și părăsi locul. Pun pariu că, o dată ajuns acasă, a povestit familiei cum a luat el apărarea unei femei sărmane, agresată de un bărbat fără suflet, într-o stație de metrou.

A doua zi am sunat un amic – un bărbat amuzant, cu tenul măsliniu, de naționalitate romă, care n-a reușit să termine decât vreo trei clase primare. Dar această totală lipsă de studii nu l-a împiedicat să se deplaseze pe străzile capitalei într-o mașină scumpă și să locuiască într-o casă cu nenumărate ferestre și balcoane. De la acest amic al meu am reușit să aflu că această afacere, în ciuda spontaneității aparente, este în mod clar bine condusă și supravegheată de niște rețele organizate. Copiii folosiți sunt închiriați de la familii de alcoolici, sau pur și simplu furați. Dar ceea ce voiam eu, era să capăt un răspuns la întrebarea „De ce doarme copilul?”. Și l-am primit. Amicul țigan a rostit fraza cu o voce calmă, care m-a cutremurat:

– E pe heroină sau pe vodcă...

Am înlemnit.

– Cine e pe heroină? Cine e pe vodcă?

– Copilul, ca să nu plângă, mi-a răspuns el. Chiar nu-ți dai seama? Femeia îl ține lângă ea o zi întreagă, închipuiește-ți ce s-ar plictisi, bietul de el...

Ca să țină copilul adormit de dimineața până seara, pompează în el vodcă sau droguri. Desigur că organismul unui copil nu e în stare să facă față unui asemenea șoc. Așa că copiii uneori mor. Și cel mai îngrozitor e că uneori mor chiar în timpul „zilei de lucru”. Iar mama imaginară trebuie să țină în brațe copilul mort până seara. Astea sunt regulile. Iar trecătorii vor continua să arunce bani în pungă, convinși fiind că fac un gest moral – ajută o mamă singură.

În ziua următoare am trecut pe lângă aceeași stație de metrou. Mi-am arătat legitimația de jurnalist, pregătit fiind de o discuție serioasă. N-a ținut, dar lucrurile s-au desfășurat cam așa: O femeie stătea pe jos și ținea în brațe un copil. Am întrebat-o dacă poate să-mi arate actele copilului și, cel mai important, unde e copilul de ieri. Femeia pur și simplu m-a ignorat, nu însă și trecătorii. Mi s-a spus că nu sunt în toate mințile, că țip la o biată cerșetoare cu un copil. Până la urmă am fost condus afară din stația de metrou, în disprețul tuturor. Singurul lucru care-mi mai rămăsese de făcut a fost să sun la poliție. Când aceasta a sosit, cerșetoarea și copilul dispăruseră, iar eu am rămas cu senzația că mă lupt cu morile de vânt.

De-acum încolo, când vedeţi la metrou sau pe stradă femei cu copii mici cerşind, gândiţi-vă de două ori înainte să duceţi mâna la buzunar. Gândiţi-vă că, dacă n-ar fi fost sutele şi miile noastre de mâini, afacerea asta ar fi murit. Dar nu și copiii îndopaţi cu vodcă sau droguri. Nu vă uitaţi cu afecțiune la copilul adormit. Uitați-vă cu oroare... Din moment ce-ați citit acest articol, acum ştiţi de ce doarme copilul din braţele cerşetoarei.

Dați mai departe această informație. Iar data viitoare când veți mai fi tentați să vă deschideți portofelul ca să aruncați un ban unei cerșetoare, aduceți-vă aminte că acest gest caritabil ar putea costa viața unui copil.

Sursa: http://ireport.cnn.com/docs/DOC-930349

Traducerea: Olga Constantin (Frumoasa Verde)