Combinarea corectă a alimentelor

COMBINAREA CORECTĂ A ALIMENTELOR
– GARANŢIA UNEI SĂNĂTĂŢI DE FIER –

Hrana ingerată este divizată în trei părţi. Partea primară, grosieră, se elimină. Partea mijlocie se transformă în constituenţi corporali. Partea subtilă devine hrană pentru minte. Chandogya Upanishad, VI.4.I)

Dieta corectă este esenţa oricărui tratament naturist. Alimentele pe care le mâncăm pot amplifica, diminua sau chiar anula efectele unor terapii (chiar şi puterea vindecătoare a plantelor medicinale). Pe de altă parte, o dietă incorectă poate fi unul dintre principalii factori cauzatori de boală. Ştiinţa străveche Ayurveda ajută fiecare fiinţă umană să descopere care este regimul alimentar care i se potriveşte cel mai bine, precum şi tot ce este necesar din acest punct de vedere pentru a preveni sau trata eventualele dezechilibre.

Ești ceea ce mănânci

Dietoterapia se bazează pe faptul că dobândim calităţile hranei pe care o ingerăm, cu alte cuvinte, suntem ceea ce mâncăm. Într-adevăr, putem observa şi singuri, dacă suntem atenţi, că alimentele ne influenţează starea psiho-mentală din perioada ce urmează mesei respective. Este ştiut că marii consumatori de carne sau cafea sunt predispuşi la manifestări de mânie, agresivitate sau alte emoţii negative „fierbinţi”. Medicina iniţiatică tradiţională Ayurveda cunoaşte de mii de ani faptul că regimul carnivor supraîncălzeşte sângele, în timp ce regimul vegetarian este renumit pentru predispunerea la echilibru, calm şi linişte, manifestate deseori chiar şi în condiţii de stres. Celebrul filozof iniţiat Omraam Mikhael Aivanhov spunea: „Mâncatul cărnii întreţine în corpul persoanei respective o legătură invizibilă cu lumea animală şi cred că individul ar fi înspăimântat dacă şi-ar putea vedea culorile urâţite ale aurei sale (aură invizibilă cu ochiul liber, dar care la ora actuală este pusă în evidenţă graţie fotografiei Kirlian şi ecranelor cu dicianină), însoţit fiind de toate sufletele animalelor pe care le-a mâncat”.

Anumite alimente induc rezonanţe planetare

Fiecare aliment are o rezonanţă astrală predominantă, care favorizează inducerea unei întregi game de emoţii, sentimente, gânduri şi stări specifice vibraţiei planetare respective în fiinţa care îl consumă cu regularitate (minimum 30 de zile). Spre exemplu, fiinţelor care doresc să devină mai iubitoare, mai senzuale, mai „venusiene”, le-ar fi de un real folos consumul preferenţial de grâu, mere, cireşe, caise, piersici. Celor caree vor  să-şi amplifice puterea de emisie mentală, strălucirea, autocontrolul sau alte calităţi „solare”, le recomandăm un regim alimentar compus din orez cu scorţişoară, nuci, anghinare, seminţe de floarea soarelui, măsline.

Consumă mai ales hrană produsă în regiunea în care trăieşti

Tradiţia milenară ayurvedică ne aduce la cunoştinţă rolul important în menţinerea sănătăţii pe care îl are consumul vegetalelor şi produselor lactate obţinute de la animalele care cresc în zona în care trăim. Este celebru printre gerontologi şi dieteticieni exemplul locuitorilor din zona Hunza din nordul Indiei, care depășesc frecvent vârstă de 100 de ani (putând şi procrea până la 80!) numai datorită consumului preferenţial de cereale nedecorticate, legume, fructe, ouă şi lapte – toate produse în regiunea lor. O dată în plus, a devenit evidentă în lumea medicală importanţa aplicării universale a principiilor acestui sistem multimilenar, care este medicina ayurvedică, la condiţiile de viaţă şi activitate din oricare parte a lumii.

De ce este important să combini corect alimentele?

Unul dintre principiile ayurvedice de bază ale dieteticii se referă la combinarea corectă a alimentelor, atât în dieta generală, cât şi în cursul aceleiaşi mese. Valoarea acestui vechi principiu este recunoscută astăzi de nutriţioniştii moderni, care au redescoperit (validând astfel vechile învăţături ayurvedice) existenţa unor compatibilităţi sau incompatibilităţi alimentare. La baza acestora stau două aspecte esenţiale. Primul este cel al selectivităţii şi compatibilităţii secreţiilor enzimatice. Transformările chimice la care sunt supuse alimentele în cursul digestiei se face în prezenţa unor enzime existente în secreţiile produse de glandele digestive. Compoziţia enzimatică a acestor secreţii este influenţată de natura alimentelor consumate. De pildă, dacă ingerăm mai mult amidon (existent în cereale, cartofi) acesta va induce o creştere a concentraţiei de amilază în secreţiile salivară şi pancreatică (amilaza fiind enzima ce descompune amidonul). Al doilea aspect al compatibilităţii alimentare: alimentele, pentru a fi asimilate, necesită timpi de digestie diferiţi:

- Fructoza şi glucoza din fructe nu suferă nicio degradare chimică prealabilă: sunt direct asimilabile. În schimb, zaharoza din trestia de zahăr necesită o hidroliză sub acţiunea unei enzime intestinale (zaharaza) pentru a fi absorbită.

- Amidonul suferă întâi acţiunea amilazei salivare, iar apoi a celei pancreatice, transformându-se în maltoză, care sub influenţa maltazei intestinale trece în glucoză simplă, care se poate absorbi. Astfel, digestia amidonului este mult mai lungă decât cea a fructozei sau glucozei din fructe şi necesită şi mai multă muncă din partea organismului.

- Grăsimile încetinesc digerarea oricăror alimente mâncate în cursul aceleiaşi mese. Astfel, proteinele grase (asociate cu grăsimi) sunt digerate mai lent decât proteinele slabe (neasociate cu grăsimi): brânza grasă se digeră mai lent ca brânza slabă.

- Alimentele care conţin acizi necesită un timp de digestie prelungit, întrucât organismul trebuie în prealabil să-i neutralizeze. De exemplu, fructele acide (acre) se digeră mai lent decât cele semi-acide sau dulci, iar legumele verzi se digeră mai repede, întrucât nu au o concentraţie prea mare de proteine, lipide sau acizi. Iată câteva consideraţii privind unele asocieri alimentare:

Asocieri indicate şi asocieri nerecomandate

Amidon + acizi

Digestia amidonului (pâine, cereale, cartofi) debutează în cavitatea bucală, sub acţiunea amilazei salivare. Acizii împiedică acest proces. Prin urmare, nu se vor combina niciodată amidonoasele cu alimente de origine animală (lactate, carne, ouă), care toate sunt acide.

Amidon + proteine

Proteinele necesită, pentru hidroliza lor, suc gastric (care este acid). Acest PH acid împiedică activitatea amilazei salivare, care acţionează asupra amidonului într-un mediu mai alcalin (bazic). Astfel, se va evita asocierea pâinii, cerealelor sau cartofilor cu lapte, brânză, iaurt, carne.

Amidon + glucoză

Este o asociere între două glucide cu timpi de digestie diferiţi. Nu vă grăbiţi să asociaţi, deci, cerealele cu fructe!

Amidon + legume verzi

Legumele verzi nu favorizează, dar nici nu îngreunează digestia amidonului. Sunt recomandate aceste asocieri, deoarece legumele verzi aduc vitamine, săruri minerale şi oligoelemente, care ajută utilizarea ulterioară în organism a compuşilor rezultaţi din degradarea amidonului.

Amidon + apă

Atenţie! Apa poate dilua sucurile digestive, încetinind digestia amidonului. Totuşi, hidroliza amidonului necesită o anumită cantitate de apă, care ar trebui, însă, să fie deja disponibilă în ţesuturi, deci să parvină organismului în afara mesei propriu-zise, graţie menţinerii unui echilibru hidric sănătos (minimum 1,5 litri de lichide pe zi).

Amidon + lapte

Laptele necesită un mediu acid pentru a fi digerat, fapt care se opune degradării amidonului.
În cazuri extreme, laptele cu pâine sau fulgi de cereale poate provoca chiar şi o indigestie.

Proteine + grăsimi

Grăsimile inhibă secreţia sucurilor digestive, încetinind digerarea proteinelor. De evitat ouăle prăjite, maionezele, carnea prăjită în ulei sau untură.

Proteine + legume verzi

Este o asociere foarte bună. De exemplu: brânză albă cu praz, dovlecei cu ouă (nu maioneză, care are grăsimi provenite din ulei).

Lipide + amidon   

Este compatibilă asocierea grăsimilor cu amidonul, de exemplu cartofi fierţi amestecaţi cu ulei sau unt uşor încălzit. Piureul de cartofi nu se va prepara cu adaos de lapte.

Lipide + legume verzi

Este o asociere foarte recomandată. Mâncaţi multe salate din crudităţi cu sos de ulei extravirgin.

Lipide + glucoză (fructoză)

Lipidele încetinesc absorbţia glucozei, care este una dintre cele mai rapide (de aici şi folosirea ei ca substituent de hrană în urgenţele medico-chirurgicale, când este administrată intravenos). În acest context se recomandă, de exemplu, evitarea smântânii îndulcite sau a îngheţatei pe bază de smântână, cu fructe.

Sursa: aici