HAREMUL IMPERIAL AL CHINEI
Chiar dacă, cel mai adesea, asociem haremul cu cea mai veche dovadă istorică a
exploatării femeilor de către bărbaţi, o simplă privire asupra subiectului
dezvăluie o adevărată instituţie social-politică, un univers închis în sine, cu
legi şi obiceiuri proprii. Fascinant la prima vedere, exotic prin definiţie şi
tragic în esenţă, haremul a rămas totuşi una dintre cele mai negre pagini ale
istoriei şi civilizaţiei umane. Cuvântul „harem” vine din limba arabă,
de la termenul haram,
care însemna „interzis”, „de neatins”. Ghidaţi de acest precept, sultanii le
reprimau cadânelor orice formă de sexualitate, exceptând, firește, actele sexuale
– mai bine zis violurile la care le supuneau. Însă, din punct de vedere istoric, haremul
are o origine mult mai veche decât pomenita civilizaţie musulmană, cu care este
cel mai adesea asociat. Haremul s-a manifestat de-a lungul timpului şi în
civilizația tribală, persană, ebraică, egipteană, chineză și chiar cea creștină.
Vis din subconştientul oricărui bărbat şi coşmar al oricărei femei, haremul
există şi în prezent, în cadrul unor triburi africane sau în palatele
potentaţilor arabi.
Practica haremului nu a fost însă inventată de musulmani. Acum aproximativ 1000 de
ani, haremul clasic a devenit versiunea adaptată a templelor
antice, unde se practica aşa-numita „prostituţie sacră”, în cadrul căreia adepţii zeului/zeiţei primeau servicii sexuale
din partea preoteselor, ca o confirmare a faptului că jertfa şi darurile lor au
fost primite de zeitate. În zona Mediteranei şi în lumea musulmană, islamul s-a
suprapus peste acest obicei, transformându-l și adaptându-l conform unor
principii proprii. În China însă şi în alte părţi ale lumii, haremul funcţiona
după legile arabe
sau cele ale Imperiului
Otoman.
În China imperială, una dintre sarcinile de mare importanță ale împăratului
era asigurarea continuității dinastiei, care se realiza prin producerea unui
urmaș de sex masculin. În acest scop, împărații întrețineau un enorm harem de
femei. În acest harem exista o ierarhie strictă, care, chiar dacă mai suferea
unele modificări de-a lungul timpului, avea la vârf trei ranguri: împărăteasa,
consoartele și concubinele. Pe lângă acestea, mai existau eunucii, care le
serveau pe aceste femei și care erau considerați ca făcând parte din harem.
Ierarhia haremului
La vârful ierarhiei
imperiale chineze se situa împărăteasa, care era „soția oficială” a împăratului.
Ea era cea mai venerată figură feminină din întregul imperiu, fiind considerată
„mama lumii”. Iar în cadrul haremului imperial, numai împăratul și mama
acestuia erau, din punct de vedere ierarhic, deasupra împărătesei, toți
ceilalți trebuind să se supună ordinelor lor. Pe lângă împărăteasă, mai exista
și rangul de „împărăteasă văduvă”, adică cea care îi supraviețuise soțului său,
fostul împărat. Între împărătesele văduve faimoase ale Imperiului chinez se
numără Wu
Zetian din dinastia Tang (618-907), care mai târziu a devenit prima
femeie-împărat a Chinei, domnind cu o mână de fier timp de 15 ani, și Cixi, din
dinastia Qing (1644-1912).
Consoartele din haremul imperial chinez
Sub împărăteasă se
situau consoartele. Numărul și rangurile acestora erau diferite, în funcție de
dinastia aflată la putere. În timpul dinastiei Qing, de pildă, haremul imperial
avea o consoartă imperială nobilă, două consoarte nobile și patru consoarte
simple. Sub acestea erau concubinele, iar numărul lor varia în funcție de
dorința fiecărui împărat. După cum se precizează în „Riturile Zhou”, o colecție
de ritualuri ale dinastiei Zhou (1045-256 î.e.n), un împărat putea avea până la
9 concubine de rang înalt, 29 de rang mediu și 81 de rang inferior. Cu toate
acestea, în timpul Dinastiei Han (206 î.e.n.-220 e.n.) nu era stabilită nicio
limită în ceea ce privește numărul de consoarte pe care le putea deține
împăratul, astfel încât, în perioada domniei împăratului Huan și a împăratului
Ling existau peste 20.000 de astfel de femei care locuiau în Orașul Interzis.
Selecția concubinelor
În perioada Dinastiei Ming (1368-1644 e.n.) exista un sistem oficial de
alegere a concubinelor ce urmau să intre în haremul împăratului. Procesul de
selecție se desfășura o dată la trei ani, în interiorul Orașului Interzis.
Candidatele aveau vârste cuprinse între 14 și 16 ani și erau alese în funcție
de familie, educație, calități, virtuți, comportament, frumusețe fizică și
sănătate.
Eunucii
– singurii bărbați admiși în harem
Pentru a se asigura că orice copil născut în harem îl avea ca tată pe
împărat, niciunui bărbat nu-i era îngăduit să le servească pe femeile
împăratului. Excepția de la regulă o reprezentau eunucii, bărbați ce fuseseră
castrați (uneori total emasculați, prin îndepărtarea penisului și a
testiculelor – vezi foto dreapta) și, prin urmare, deveniți impotenți. Aceștia
aveau o bună șansă de a obține o slujbă la palat. În întreaga istorie a Chinei
imperiale, eunucii au servit cu devotament familiile împăraților, și nu doar în
harem. Căci, departe de a fi doar niște servitori, acești eunuci puteau aspira
la poziții de putere și bogăție, în funcție de implicarea lor în politica
haremului. În timpul dinastiei Ming, de pildă, existau cca 100.000 de eunuci
vigilenți, care-l serveau pe împărat și femeile din haremul acestuia.
Rivalitățile din harem
Cu atâtea femei la un loc, rivalitățile și competiția pentru favorurile
împăratului erau inevitabile. Cea mai râvnită poziție era, bineînțeles, cea de
împărăteasă, iar a naște un fiu pentru împărat era un avantaj enorm pentru o
femeie din harem. Cele mai ambițioase complotau împotriva rivalelor,
asociindu-se cu eunucii. Iar dacă intriga le reușea, ele puteau urca în rang,
poziție din care îi răsplăteau pe eunucii respectivi, plasându-i în poziții de
autoritate. Asemenea intrigi de harem au fost ceva obișnuit în istoria Chinei
imperiale. De pildă, în timpul dinastiei Tang, una dintre consoartele
împăratului Gaozong era Wu Zetian. În legătură cu aceasta a circulat zvonul că
și-ar fi ucis pruncul nou-născut, dând vina pe împărăteasa Wang. Urmarea a fost
că împărăteasa a fost retrogradată, iar Wu Zetian i-a luat locul.
Totuși, nu toate haremurile imperiale erau focare de conspirații.
Legendarul împărat Huangdi, de pildă, a avut patru concubine care n-au fost alese
pe criteriul frumuseții, ci pe baza inteligenței și competențelor lor. Astfel,
una dintre acestea este considerată ca fiind inventatoarea gătitului și a
bețigașelor, în timp ce despre cealaltă se spune că ar fi inventat pieptănul.
Dar ceea ce se știe sigur despre aceste femei este faptul că l-au ajutat pe
Huangdi la conducerea țării, rămânând în istorie drept două concubine
privilegiate. Căci multe concubine din China imperială aveau o soartă crudă
după ce murea împăratul: erau sacrificate, adesea îngropate de vii, pentru a-l
sluji pe stăpân și în viața de apoi.
Traducerea:
Olga Constantin (Frumoasa Verde)
Toma și haremul
Haremul din China antica e mai vechi decat se explica in acest text. Acolo s-au facut scoli si educatie superioara de tip umanist pe langa diferite tipuri de arte aplicate ca tesaturi, broderii, pictura. Medicii care consultau pe imparat si pe femeile din harem au facut tot felul de echipamente medicale necesare practicilor ginecologice dar si derivate care au servit pentru chirurgie sau ortopedie, stomatologie, parazitologie, dermatologie etc. Intre inventiile acestor medici era si progesteronul obtinut din urina femeilor gazduite in harem. Un angajat era pus sa colecteze urina femeilor si apoi o punea intr-un cazan imens facut din cupru cositorit (capacitate cca. 200 litri ). Apoi urina era fiarta la foc lent pana era eliminate toata apa si mult amoniac.Sedimentul cristalizat care ramanea in final pe fundul cazanului era bogat in progesteron. Acele cristale erau transformate in pastille care erau administrate femeilor din harem pentru controlul natalitatii. Aceasta inventie a trecut apoi la iudeo-masonii din Occident. Practica aceasta a stat la baza obtinerii progestativelor de sinteza in perioada anilor '60. Deci pilulele anticonceptionale sunt o urmare a medicinei din antichitatea chineza. MarSand&Co.
RăspundețiȘtergereMarSand, care este sursa informatiilor pe care le publici aici? As vrea sa verific veridicitatea lor. Pentru ca, din cate stiu eu, progesteronul a fost descoperit in 1933. Deci despre ce haremuri vorbesti in secolul XX?
ȘtergereStimate domnule Ovidiu,
ȘtergereSa nu mai credeti ca inventiile moderne apartin doar epocii noastre. Inventiile raspandite in perioada noastra au existat si in preistorie, antichitate, evul mediu. Erau mai putin raspandite,aveau alte denumiri, erau cu alt design, dar aveau aceeasi functie ca inventiile din zilele noastre. Mai multi autori s-au caznit sa lamureasca lumea asupra inventicii ca fenomen permanent care insoteste Homo sapiens din preistorie. Erik von Daniken, Viktor Kernbach, Ion Hobana si multi altii sustin ca nu e nimic nou pe lume in materie de inventica. Chiar laureatii premiului Nobel au mai spus cateodata ca nu e nimic nou la premiul Nobel. Ce parere aveti? De ce or zice ei asa? Anticii vorbeau de cutia Pandorei care venise de la zei si continea cele bune, cele rele, dar si speranta. In Biblie exista referirea la pomul cunoasterii binelui si raului. Acel vechi text a fost scris in Israel acum 3300 de ani si face referire la pericolele pe care le ascunde stiinta. In plus textul biblic este de inspiratie si mai veche adica din perioada civilizatiilor antice chineza, indiana, babiloniana, egipteana. In toate acele civilizatii au existat savanti care stiau perfect matematica, fizica, chimie, biologie, astronomie, arhitectura, muzica etc. Daca unele texte antice nu sunt la indemana noastra aceasta nu inseamna ca savantii de acum sunt mai destepti ca cei de pe vremuri. Cum orice inventie e protejata de un patent / brevet din care se scot miliarde de dolari este de inteles ca savantii de acum si marile companii vor spune ca este eretic oricare om care afirma ca inventiile actuale au mai fost candva si ca savantii de azi nu sunt importanti. Pentru lamurirea dumneavoastra pe tema progesteronului descoperit intre altii de medicii chinezi din antichitate va rog sa corespondati cu cei de la canalele de televiziune VIASAST HISTORY si DISCOVERY SCIENCE. Pe langa lecturile mele despre stiinta evoluata din preistorie si antichitate sa stiti ca dupa anul 2000 am vazuut la t.v., pe unul din canalele enumerate, exact tehnica fabricarii progesteronului din urina femeilor de la harem, in China antica. Nu va mint pentru ca nu ma plateste nimeni pentru aceste texte. In plus nu sunt un simpatizant al R.P.China fiindca am avut mari necazuri datorate, in parte, unor persoane din Romania care lucreaza pentru chinezi. Ma intrebati la finalul textului dumneavoastra -"Deci despre ce haremuri vorbesti in secolul XX ?" Eu nu am vorbit si nu am scris in textul meu despre haremuri din secolul XX, chiar daca aceste haremuri exista in mod sigur. Cu respect, MarSand&Co.