marți, 27 mai 2014

Mitul proteinelor + VIDEO

-->

MITUL PROTEINELOR  

Ideea unei alimentații fără carne este încă pentru mulți oameni greu de acceptat. Conform ideilor adânc înrădăcinate în mentalitatea comună, „nu se poate trăi fără carne”, „nu ai de unde să prinzi putere”, „te vei simți vlăguit” sau „te vei îmbolnăvi(?!)”... Pe de altă parte, sutele de milioane de vegetarieni existenți la ora actuală pe glob, precum și numeroasele cazuri de vindecări ale unor boli grave prin posturi alimentare sau regim vegetarian reprezintă dovezi vii ale unei realități contrare. Unde este adevărul și cum trebuie să ne alegem alimentația pentru a ne menține într-o stare de sănătate și echilibru? E firesc să ne punem o asemenea întrebare, având în vedere că alimentația este principalul factor de susținere și de formare a corpului nostru fizic.

Alături de modul în care gândim și simțim, de obișnuințele formate în timp și de predispozițiile native, alimentația poate fi o sursă de sănătate, vigoare, energie și viață sau, dimpotrivă, cauza fundamentală a degradării și a bolii. Nu este același lucru dacă ne impregnăm țesuturile cu alimente care produc acumulări nocive, care conțin substanțe chimice aproape imposibil de eliminat, hormoni de creștere ai animalelor sacrificate și chiar veritabile otrăvuri, sau dacă ne alimentăm cu o hrană pură, biologică, lipsită de toxicitate și capabilă să ne confere vitalitate...


O idee care a luat amploare în cursul secolului trecut, chiar la nivel de masă, și care a devenit un adevărat mit, este aceea că „pentru a trăi bine, avem nevoie de o mare cantitate de proteine”. O a doua idee, izvorâtă dintr-o ignoranță crasă, este aceea că proteinele și aminoacizii de care avem nevoie în asemenea cantități nu pot fi luate din alte surse „de încredere” decât carnea!

De multe ori, un neadevăr repetat sfârșește prin a deveni un adevăr acceptat. Așa stau lucrurile și cu una dintre marile păcăleli mediatizate și repetate până la saturație: pentru a fi și a rămâne sănătos trebuie să consumi mari cantități de proteine! Pe seama acestor compuși ai hranei au fost puse de-a lungul timpului creșterea rezistenței organismului, întărirea oaselor, mărirea forței fizice și starea de sănătate. Iată însă câteva repere, pentru a înțelege cum stau lucrurile în realitate.

Investigațiile au pornit de la ideea că, dacă organismul în creștere are nevoie de o mare cantitate de proteine pentru dezvoltarea sa, atunci, cu siguranță, Mama Natură ne-a pus la dispoziție, încă din copilărie, acest necesar. Pentru prima perioadă a existenței noastre, în care ritmul de creștere și dezvoltare este maxim, Natura a creat pentru noi un ingredient complet: laptele matern. Știți care este proporția de proteine în laptele matern? 50%, 25%, 10%? Nu. Laptele matern conține 2,36% proteine la naștere, iar acest procentaj scade între 1,2%-1,6% după primele 6 luni. Această proporție nu este însă absolut deloc în detrimentul copilului nou-născut.

În pofida numeroaselor cercetări, există încă multe opinii contradictorii cu privire la necesarul de proteine pentru organismul uman. După ce a studiat timp de 10 ani necesarul de proteine al omului, dr. Mark Hegstead, profesor și specialist în nutriție la Școala de medicină de la Harvard, a stabilit că cei mai mulți oameni se pot adapta ușor la diferitele regimuri care li se oferă, fără să sufere în condițiile unei alimentații mai reduse în proteine, dar fiind afectați în cazurile de exces al acestora. În urma unor reevaluări recente, Academia Americană de Științe consideră că un bărbat adult are nevoie de 56 g proteine pe zi (și nu de 80 g, cum se considera inițial). La întrebările adresate specialiștilor acestui institut, ei au confirmat că, de fapt, nevoia de proteine este de cca 30 g/zi, dar ei recomandă totuși 56, pentru că valoarea de 30 g a stârnit numeroase proteste. Ale cui? Ale marilor producători de preparate din carne! Nu este o noutate că pentru unele trusturi lipsite de scrupule publicitatea este un motiv puternic pentru a menține și a promova o idee, fie ea chiar falsă.

Aceste valori recente stabilite de americani sunt confirmate într-un raport al Uniunii Internaționale a Științelor Nutriției, unde se menționează că necesarul de proteine pentru un adult poate să varieze de la o țară la alta între 36 și 110 g/zi. Având în vedere aceste valori, sau considerând chiar o medie de 40-50 g de proteine necesare și suficiente pentru o zi, chiar și marii consumatori de carne ar trebui să-și limiteze apetitul la nu mai mult de 100 g din acest produs. În plus, abundența de proteine existente în vegetalele proaspete, leguminoase, nuci și semințe oleaginoase, reduce și mai mult acest „necesar” de carne și vom putea constata că nevoile organismului sunt acoperite cu rapiditate chiar și printr-o așa-numită alimentație „de post”.

Ce rol au proteinele în organism? Principalii furnizori de energie pentru organismul nostru sunt glucoza (care provine din legume, cereale și fructe), urmată de amidon și de grăsimi. Proteinele au rol plastic, de construcție, și nu furnizează energie organismului decât în cazuri de lipsă extremă a substanțelor energizante. Mai mult chiar, metabolismul proteinelor se face cu consum de energie! Excesul de proteine este una dintre cauzele excesului de azot, sursă a stărilor de oboseală accentuată. Susținătorii dezvoltării corporale (culturismul), deși ajung la un aspect corporal impresionant, nu excelează în ceea ce privește rezistența fizică, comparativ cu persoanele cu o musculatură mai modestă, dar cu o alimentație corectă. Așa se explică faptul că multe recorduri de rezistență la probele de maraton sau de ascensiune montană sunt deținute, în mod paradoxal, de oameni care au o alimentație vegetariană.


Un exemplu grăitor este americanul Robert Weeb, care în 1995 dobora recordul mondial în ascensiunea muntelui Shasta, urcând de la altitudinea de 305 m la aceea de 4.317 m, în 1 oră și 39 de minute. Recordul mondial, nedoborât de 50 de ani, era de 2 ore și 24 minute. Vegetarian convins și adept al unor programe terapeutice de dezintoxicare a organismului, el spunea într-un interviu: „Când sunt în munți simt că sunt în contact cu o adevărată sursă de forță și energie care mă face aproape neobosit. Regimul meu de viață și purificarea organismului mi-au permis să-mi dezvolt această vitalitate foarte mult”. El a confirmat o dată în plus capacitățile sale în 1997, când a reluat ascensiunea și coborârea aceluiași munte de 5 ori în 24 de ore, ceea ce pentru un om obișnuit, care în condiții normale realizează numai ascensiunea în 6 ore, poate fi considerat de domeniul miraculosului.

Ideea că proteinele întăresc oasele se dovedește la fel de falsă, alimentația excedentară în proteine constituind una dintre cauzele osteoporozei – boală caracterizată de slăbirea și fragilitatea oaselor. Din acest punct de vedere, cea mai bună rezistență a țesutului osos se poate întâlni, din nou, la vegetarieni.

Medicul american Richard Anderson sintetizează astfel dezavantajele alimentației cu un înalt conținut de proteine preluate din carne:

- Favorizează acumularea în organism de acizi, toxine și radicali liberi;
- Sărăcește rezerva de minerale a organismului;
- Reduce oxigenarea celulară;
- Reduce mișcările peristaltice, favorizând constipația, colitele și alte tulburări intestinale grave;
- Determină stări de congestie în corp și favorizează acumularea de mucus;
- Deteriorează tractul digestiv;
- Slăbește ficatul și alte organe vitale.

Toate aceste efecte apar mai ales în cazul consumului de carne, pentru că aceasta conține, în afară de proteine, și alte substanțe nocive, despre care vom vorbi în cele ce urmează:

1. Carnea conține o mare proporție de acid uric, unul dintre deșeurile rezultate în urma activității celulare. Rinichii filtrează acidul uric din sânge și-l trimit în vezică, de unde este eliminat, împreună cu ureea, sub formă de urină. Dacă acest acid uric nu este extras complet și repede din sânge, se acumulează în articulații, ducând la apariția gutei, și în rinichi, provocând apariția calculilor, inițiind și alte boli grave, printre care leucemia. Organismul adult are capacitatea de a elimina zilnic o cantitate de cca 0,5 g acid uric; dar o bucată de carne de dimensiune medie poate conține 1 gram de acid uric. Este un fapt care ar trebui să ne dea de gândit...

2. O dată cu sacrificarea animalului, în carne apar bacteriile de putrefacție, de tipul celor care se înmulțesc la nivelul intestinului gros. Profesorul Jay Hoffman afirma în lucrarea sa „Chimia alimentară și chimia corpului uman”: „Când animalul este viu, procesul de osmoză din colon împiedică bacteriile de putrefacție să pătrundă în corp. În momentul morții, procesul osmotic se întrerupe și bacteriile traversează peretele colonului, invadând carnea animalului. Acesta este de fapt factorul care frăgezește carnea”. Altfel spus, carnea este frăgezită prin procesul de... putrefacție, care este apoi încetinit sau stopat industrial (pentru ca clienții să cumpere o carne „proaspătă”) prin tratarea cu substanțe chimice, care la rândul lor amplifică toxicitatea acestui aliment.

3. De multe ori, în dorința de creștere a producției de carne, se folosesc substanțe chimice cu rol de îngrășare a animalelor (există zeci de astfel de substanțe) sau diferiți hormoni, pentru accelerarea creșterii lor. Aceste substanțe chimice se regăsesc în organismul animalului sacrificat și ele vor invada organismul uman, generând, prin acumulare gradată, majoritatea bolilor grave ale secolului. La acestea se adaugă toxinele rezultate în urma prelucrării prin prăjire, afumare etc. și cele rezultate din digerarea acestui aliment greu. Așa se explică de ce tratamentul natural al bolilor grave (bolile de inimă, cancerul, hipertensiunea etc.) presupune în mod obligatoriu excluderea cărnii din alimentație pentru perioade lungi de timp.

4. Din numărul de aminoacizi esențiali necesari pentru dezvoltarea organismului, doar 8 trebuie preluați din alimente, ceilalți putând fi sintetizați în organism. Acești aminoacizi pot fi preluați în totalitate din polen apicol, cereale integrale, gălbenuș de ou. Carnea nu conține substanțe vitale pentru dezvoltarea organismului care să nu existe și în alte alimente naturale. Prin urmare, o alimentație vegetariană este în măsură să asigure tot ceea ce organismul are nevoie pentru o stare de sănătate excelentă.

5. Carnea, în special cea de porc și vită, conține grăsimi saturate, greu asimilabile de către organism. Aceste grăsimi duc la apariția bolilor cardiovasculare, prima cauză de deces din lume.

6. Dincolo de cazuistică și cercetări științifice, există însă și o latură morală pentru care consumul de carne nu este recomandat. Ființa umană nu are nici structura fiziologică și nici pe cea psihologică a unui carnivor. Dacă consumatorii de carne ar trebui să ucidă cu sânge rece animalul nevinovat, să-l jupoaie și apoi să-i ia carnea pentru a o mânca, am fi uimiți cât de mulți vegetarieni ar exista în lume. Pe sceptici, o vizită la un abator i-ar convinge definitiv. În plus, suferința animalelor în momentele dinaintea morții violente determină o intensă secreție de substanțe nocive în organismul lor (hormoni de stres), care mai apoi ne vor genera nouă numeroase probleme de sănătate.

7. Toate marile tradiții spirituale (creștinismul, budismul, hinduismul etc.) menționează că cei care vor să-și purifice mintea și trupul nu trebuie să consume carne. Postul, atât de benefic pentru cei care-l respectă, ajută la realizarea acestor deziderate. „Să nu ucizi” este o normă de conduită morală ce trebuie transferată și asupra regnului animal. Violența și agresivitatea, sub orice formă, vor genera tot violență și agresivitate. Studii realizate timp de 10 ani pe un grup de 3.000 de vegetarieni din diferite categorii sociale au evidențiat o tendință mult redusă spre agresivitate și violență, precum și o rată foarte mică a criminalității, comparativ cu consumatorii de carne. Este evident că există o legătură între ceea ce mâncăm și comportament, că hrana ne influențează pe termen lung starea psihică și mentală.

Sursa: Liviu Gheorghe și Veronica Godeanu - Principii și direcții în vindecarea naturală, Editura Kamala, 2006



James Wildman - 101 motive să devii vegan (101 Reasons to Go Vegan) 
Pentru cunoscătorii limbii engleze, aceasta este o prezentare excepțională a motivelor pentru care ar trebui să devenim măcar preponderent, dacă nu total vegetarieni.

-->

3 comentarii:

  1. Din informatiile pe care le prezinta articolul lipsesc 2 lucruri (specificatii):
    1. Vegetarienii sunt de mai multe feluri (doar plante, sau + oua, sau + lapte, sau + peste, etc). Din cei "foarte multi vegetarieni din lume", putini sunt cei doar cu plante. Majoritatea folosesc si oua sau lapte sau peste, deoarece majoritatea au devenit vegetarieni "din mila" fata de animale, si nu din considerente de sanatate stricte.
    2. Vitamina B12 - O mare problema pentru vegetarienii axati doar pe plante (row sau cooked).
    Articolul - sau comentarii aditionale - ar trebui sa precizeze rezolvarea problemei B12.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Textul reproduce un capitol din cartea „Principii și direcții în vindecarea naturală” și, prin urmare, nu are cum să acopere în mod exhaustiv subiectul. Cei care vor să devină vegetarieni trebuie să se informeze temeinic înainte, din surse demne de încredere, în general, persoane cu titluri academice - cercetători științifici, medici, profesori universitari. Schimbarea obiceiurilor alimentare actuale este o necesitate, dar aceasta trebuie făcută în cunoștință de cauză. Pentru cele două situații pe care le-ați specificat, vă sugerăm să accesați și postările noastre anterioare „A fi sau a nu fi vegetarian” și „Vitamina B12 în dieta vegană”, autor dr. Călin Mărginean. Iată și link-urile către postările respective:
      http://frumoasaverde.blogspot.ro/2012/07/vitamina-b12-in-dieta-vegana-video.html
      http://frumoasaverde.blogspot.ro/2012/03/fi-sau-nu-fi-vegetarian.html
      Deocamdată, facem două observații la comentariul dv.:
      - Nu compasiunea față de animale îi face pe oameni să devină vegetarieni, ci vegetarianismul îi face să manifeste compasiune față de alte ființe.
      - În ceea ce privește faptul că vitamina B12 nu poate fi luată decât din surse animale, veți fi surprins să aflați că această credință este un mit.

      Ștergere
  2. Multumesc pentru raspunsuri.
    Pe blogurile in engleza majoritatea vegetarienilor isi exprima motivatia prin mila fata de animale. In consecinta, se renunta total doar la carne. De aceea, nu au probleme cu B12.

    Am citit si opinii-studii-pareri cum ca B12 se poate obtine doar din carne este un mit.
    Insa am citit si dramele unor vegetarieni care sufera mult din lipsa B12, dupa 7-10 ani de alimentatie vegan.
    De ce nu si-au luat-o din alte surse, nu stiu, daca intr-adevar se poate asa ceva.

    Ca B12 este importanta, chiar vitala, nu cred ca e un mit. De aceasta am precizat ca sunt mereu necesare precizari la aceasta problema.
    Pana se clarifica studiile si oamenii de stiinta, avem nevoie de suplimente.

    Multumesc.


    RăspundețiȘtergere

Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.