Dr. Călin Mărginean - Infarctul miocardic acut (VIDEO)

-->

CELE MAI FRECVENTE BOLI DE INIMĂ

PE ÎNŢELESUL TUTUROR

Inima se îmbolnăveşte când arterele se înfundă (ateroscleroză), când nu mai poate pompa suficient sânge (cardiomiopatie ischemică) sau când bate neregulat (aritmie). Bolile de inimă sunt cauza numărul unu de deces în lume. Cele mai întâlnite sunt hipertensiunea, cardiomiopatia ischemică, tulburările de ritm şi deficienţele valvelor. Asociate, toate aceste afecţiuni conduc la infarct sau la insuficienţă cardiacă. Bărbaţii au un risc cardiac mai mare decât femeile. La fel şi persoanele cu istoric familial. Factorii de risc ce pot fi controlaţi sunt colesterolul crescut, obezitatea, diabetul şi fumatul.

Cum apare infarctul?

Ateroscleroza înseamnă îngroşarea şi înfundarea arterelor inimii. Printre cauze se numără fumatul, obezitatea, stresul. Placa de aterom formată poate creşte în dimensiuni, formând cheaguri de sânge ce blochează complet arterele şi sistează alimentarea cu sânge a inimii pe o anumită porţiune. Aşa apare infarctul. Durerile repetate în piept sunt un simptom al aterosclerozei, însă majoritatea pacienţilor află că au arterele blocate după ce fac un atac.

Infarctul miocardic survine atunci când inima nu mai este alimentată cu sânge din cauza blocajelor de pe arterele coronariene. Primele semne includ durerile sau presiunea în piept, o apăsare în dreptul zonei lombare, gâtului, braţului sau maxilarului, stări de greaţă, indigestie, arsuri la stomac, oboseală şi anxietate, dificultăţi de respiraţie, bătăi neregulate sau rapide ale inimii. Femeile nu resimt întotdeauna durere în piept în caz de infarct, ci mai degrabă stări de greaţă, pierderea poftei de mâncare, slăbiciune şi tuse.

Ce se întâmplă când inima o ia la goană

Aritmii. În mod normal, bătăile inimii sunt ritmice. Uneori, devin neregulate: când accelerează, când încetinesc. De regulă, aritmiile cardiace sunt inofensive şi trec repede, însă anumite tipuri pot duce chiar la pierderea cunoştinţei (atunci când pulsul este sub 20 sau peste 200 de bătăi pe minut). Lipsa de magneziu perturbă ritmul bătăilor inimii.

Cardiomiopatia ischemică. Inima slăbită nu mai are putere să pompeze sângele în întreg organismul, astfel că acesta se acumulează în camerele inferioare ale inimii (ventricule), care se dilată. Muşchiul cardiac îşi pierde forma şi devine tot mai slab.

Insuficienţa cardiacă apare când muşchiul inimii nu mai pompează cantitatea de sânge necesară organismului. Inima nu se opreşte, dar nu mai lucrează la capacitate maximă şi începe să crească în dimensiuni. Poate duce la accident vascular, infarct şi embolie pulmonar.

Jumătate dintre românii cu hipertensiune nu ştiu că au această boală

Aproape jumătate din populaţia României suferă de hipertensiune, conform unui studiu realizat în 2005. Jumătate dintre aceștia nici măcar nu ştiu că au această afecţiune, iar dintre cei care ştiu, doar 39% urmează un tratament. Trebuie știut că hipertensiunea nu e doar o boală, ci un factor de risc pentru alte boli precum: diabet zaharat, dislipidemie, obezitate viscerală. Obezitatea este unul dintre factorii care însoţesc cel mai frecvent hipertensiunea arterială. Mai bine de o treime dintre adulţii din România, chiar la vârste tinere, suferă de obezitate, femeile fiind mai des afectate.

Sursa: http://www.evz.ro/detalii/stiri/cele-mai-frecvente-boli-de-inima-pe-intelesul-tuturor-945623.html

-->