-->
9/11 - IN PLANE SITE
Există în SUA o nouă generație de regizori de documentare despre drepturile şi libertăţile civile, despre ororile
războiului şi noua propagandă politică de la Casa Albă, îndreptată
împotriva cetăţenilor americani şi a lumii întregi. Acești documentarişti,
înarmaţi cu mult curaj, tone de documentaţie şi tehnologie de vârf, au schimbat
modul în care se face documentar. Folosind uneori muzică terifiantă, parcă
scoasă dintr-un film de acţiune şi un montaj rapid, intervievând experţi
de top în domeniile abordate, au abilitatea acum să atace și să pulverizeze un
mit. Mă refer îndeosebi la: Alex Jones, Michael Moore, Adam Curtis, Charles
Ferguson, Dylan Avery, Jason Bermas, William Lewis VII, Kevin MacDonald şi
Michael Winterbottom. Filmele lor au revoluţionat în ultimii 20 de ani modul în
care se face un documentar despre război, terorism sau economie. Aceste documentare
trag semnale de alarmă, contestă politica oficială şi stârnesc controverse.
Uneori sunt recompensate cu Oscar (One Day in September, Fahrenheit 9/11,
Inside Job), cu Ursul de Aur (The Road to Guantanamo), sau cu o mulțime de alte
premii la festivaluri internaţionale de film. Alteori cenzurate sau interzise
în SUA, obligându-i pe realizatori să recurgă la distribuţia prin internet. Acești
realizatori devenit o forţă atât de puternică, încât nu poate fi ignorată. Iar
politicienii au de ce să se teamă...
Orice om bine informat, precum şi mai bine de jumătate din americani
ştiu că în 11 septembrie 2001, atentatele din New York şi Washington au fost o
înscenare, pentru a da un pretext războiului din Afghanistanului şi mai târziu din
Irak. Din multitudinea de filme bune făcute pe acest subiect, vă invit să
accesaţi acest top 10. Filmul de pe poziţia 2 a acestui top se
numeşte 9/11 - In Plane Site, este produs în 2004 şi regizat de William
Lewis VII. Documentarul a fost considerat încă de la început o capodoperă,
lansându-i lui Lewis cariera. El a continuat să realizeze, aproape anual, filme
pe aceeaşi tematică. Versiunea iniţială are 52 de minute. Ulterior, autorul a
lansat şi versiunea „Director’s Cut” care are 71 de minute. O puteți viziona pe
Youtube,
fără subtitrare.
Scenaristul Dave von Kleist este
şi ghidul spectatorilor în această călătorie printre dovezi. Modalitatea prin
care prezintă informaţia este excelentă şi face ca „9/11 In Plane Site” să fie un punct de pornire pentru
cei nefamiliarizaţi cu modul în care s-a realizat înscenarea la data respectivă.
El explică trecerea adevărului prin trei etape: prima este negarea, a doua, opoziţia
vehementă şi a treia, acceptarea. Acestea sunt şi categoriile în care se împart
spectatorii acestui documentar. Dave von Kleist ne demonstrează cum o teorie a
conspiraţiei poate deveni o probabilitate a conspiraţiei, prin „coincidenţele”
şi omisiunile materialelor prezentate ca dovezi în mass media.
În 9/11 media ne-a relatat patru evenimente principale, corelate:
- la 8.42 AM, avionul 11 al United Airlines a lovit turnul nordic al World
Trade Center
- la 9.03 AM, avionul 175 a lovit turnul sudic al World Trade Center
- la 9.47 AM, avionul 77 a lovit Pentagonul
la 10 AM, avionul 93 s-a prăbuşit în Shanksville, Pennsylvania
E logic să considerăm că, din moment ce nimeni nu a fost pedepsit de un
tribunal pentru ce s-a întâmplat în 9/11, cei care ascund faptele sau împiedică
investigaţia pot fi consideraţi suspecţi de implicare.
În film sunt analizate următoarele date neconforme cu versiunea oficială:
- Dimensiunile găurii din Pentagon comparativ cu dimensiunile avionului
care ni s-a spus că a intrat acolo;
- Faţada Pentagonului, înainte de prăbuşirea unei mici secţiuni de clădire;
- Cele 6 fotografii care au rămas (în lipsa casetei video înregistrată de
camera de supraveghere a unei benzinării din apropiere, confiscată prompt de
FBI şi în lipsa oricăror înregistrări video eliberate de Pentagon);
- Faptul că clădirea nu a ars, iar interioarele neprăbuşite nu au fost
afectate nici măcar de fum, ci au rămas intacte (inclusiv o carte deschisă,
care stătea pe un scaun);
- Cantitatea de combustibil pe care ar fi avut-o la bord avionul, și care
ar fi trebuit să mistuie întregul Pentagon, făcându-l să ardă timp de zile;
- Acoperişul Pentagonului, care ar fi trebuit să fie lovit de coada
avionului, a rămas intact;
- Lipsa completă a rămăşiţelor unui avion în clădirea Pentagonului ori pe
peluza din faţa clădirii, încă verde la câteva momente după presupusul atac;
- Pompierii care au stins focul la Pentagon, când au decis să vină la o
emisiune radio să vorbească despre ce au văzut, au fost suspendaţi din funcție pentru
un timp nedeterminat.
Von Kleist, gazda documentarului, ridică întrebările:
- Dacă un avion a lovit Pentagonul, unde îi sunt rămăşiţele?
- Dacă NU un avion a lovit Pentagonul, atunci ce? Mai mulţi martori de la
faţa locului spun că dacă a fost un avion, atunci nu a fost unul de pasageri (un
martor intervievat în direct de Fox News Channel a declarat că avionul nu avea
ferestre).
Pompierii care au supravieţuit mărturisesc că au auzit bombe explodând în
clădirea World Trade Center înainte de prăbuşirea turnurilor, specifice cu o
demolare premeditată.
Una dintre înregistrările video live de pe CNN arată fum care iese de la baza
clădirilor înainte ca acestea să se prăbuşească, fapt înregistrat şi într-o
fotografie făcută la faţa locului.
Proprietarul clădirilor, Larry Silverstein a declarat că s-a decis ca în
cursul după-amiezii din 9/11 să fie demolată clădirea WTC7 (deşi nu intrase
niciun avion în această clădire) – or o demolare controlată presupune muncă în
avans cu câteva săptămâni sau luni. Ce s-a întâmplat la World Trade Center cu
câteva săptămâni înainte de atacuri? Companii întregi au fost evacuate, sub
pretextul unei renovări.
Fotografiile mărite ale avionului surprins pe înregistrarea video arată un
fel de încărcătură pe „burtă” şi o explozie care se produce chiar înainte ca
botul avionul să intre în clădire. Acelaşi lucru se constată din 4 unghiuri
diferite, pe înregistrările video ale primul avion care intră în WTC. Ar fi fost
posibil ca încărcături explozibile de asemenea dimensiuni, legate de avion, să
nu fie vizibile pentru echipajul avionului, sau pentru pasageri?
Deşi înregistrarea video a primului avion intrând în WTC nu a fost
televizată în prima zi, Bush a declarat că a văzut-o la TV, când de fapt
înregistrările video îl surprind exact în clipa aceea în sala de clasă a unei școli
pe care o vizita.
Argumentele lui Dave von Kleist sunt logice, folosind analiza şi sinteza,
inducţia şi deducţia, perspectiva de ansamblu şi cea de detaliu, și invitându-i
pe spectatori să tragă concluziile pe baza acestor dovezi. Realizatorii nu susţin
că au descoperit adevărul, ci doar că au descoperit minciunile. Ei se
concentrează pe un singur subiect, cu un fir clar, fără să divagheze spre alte
subiecte sau interpretări. O performanţă ce pare simplă, dar tocmai datorită simplităţii,
cu atât mai de apreciat. William Lewis şi Dave von Kleist au făcut o treabă
atât de bună, încât ceilalţi documentarişti preferă pur şi simplu să facă
trimitere la filmul lor, decât să reia argumentele.
Titlul filmului, „IN PLANE
SITE”, în care „plane” înseamnă „avion”, iar „site” înseamnă „loc”, reprezintă
un ingenios și sugestiv joc de cuvinte, intraductibil. În limba engleză există
expresia „IN PLAIN SIGHT”, care înseamnă „la vedere”, și care se pronunță exact
la fel.
-->
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.