BITTERUL SUEDEZ - UN REMEDIU NATURAL UNIVERSAL
Prezentare generală
Cu toţii am auzit de
beneficiile bitterului suedez, un tratament naturist pe bază de plante, obţinut
în Evul Mediu de către celebrul alchimist și medic Paracelsus. Intenţia
savantului a fost aceea de a găsi elixirul tinereţii. După un succes fulminant,
elixirul-minune a căzut în uitare, fiind păstrat şi transmis din tată în fiu
doar într-o familie de medici suedezi. Bitterul suedez şi-a dovedit eficienţa
într-o serie impresionantă de boli, de la indigestii şi migrene, la boala
canceroasă şi maladiile de piele greu vindecabile. A fost redescoperit în urmă
cu trei decenii de către o fitoterapeută de origine austriacă, Maria Treben. Un
remediu despre care experimentata cunoscătoare a plantelor spunea că vindecă
aproape orice boală. Nu era departe de adevăr. În timp, miraculoasa tinctură, o
veritabilă „antologie” de ierburi tămăduitoare, a dovedit că are efecte
extraordinare asupra sănătăţii, dobândind rapid o celebritate binemeritată. Ulterior,
au apărut mai multe versiuni ale bitterului suedez, în afara celei cu 32 de plante:
cu 16 plante, cu 12 plante, cu 8 plante şi chiar cu 180 de plante. Milioane de
flacoane cu preţiosul elixir, în tot felul de formule şi diluţii, au fost vândute
anual pe mapamond, bitterul suedez devenind, între altele, şi un simbol al reînvierii
tradiţiei de vindecare cu plante. Dar care e, de fapt, rețeta originală a
acestui remediu? Care dintre zecile de formule care se găsesc acum pe piaţă este
cea bună? Îşi merită oare bitterul celebritatea?
Calităţi curative şi acţiune farmaceutică
Biterul este un extract hidroalcoolic, adică o tinctură din plante medicinale amare. Este uneori numit şi „aperitiv amar suedez”. De ce amar? Pentru că plantele şi gustul amar au o importanţă deosebita în terapia naturistă. Remediile naturale amare sunt un drenor puternic pentru ficat şi vezica biliară, stimulează procesele de eliminare prin amplificarea peristaltismului digestiv şi activează digestia prin sporirea secreţiei de sucuri gastrice.
Din punct de vedere psiho-mental, gustul amar este asociat dezamăgirii, un
termen care, din punct de vedere etimologic, înseamnă descoperirea, eliberarea
de amăgire. De aceea, în medicina holistică, remediile amare au în plan
psihologic rolul interesant de a ajuta la eliminarea ideilor şi convingerilor false, cu alte cuvinte a amăgirilor
care conduc la boală. Practic, nu se poate vorbi în medicina naturistă de un proces
de dezintoxicare eficient şi complet în care să nu fie folosit gustul amar. Ei
bine, diferitele variante de bitter suedez sunt o colecţie fără egal de plante
amare, cu diferite nuanţe. Astfel, acest bitter conţine plante amare pure (genţiană,
ţintaură, anghinare), amare aromatice (pelin, coada-şoricelului, coajă de
portocal amar), amare saline (cicoare, păpădie), amare mucilaginoase (lichen de
Islanda) etc. Din acest motiv, acest elixir amar este un drenor şi un detoxifiant
extraordinar, ceea ce şi explică efectele sale vindecătoare într-o gamă largă
de boli. În ciuda popularităţii sale ca leac, nici până în prezent nu se ştie
cu precizie care este reţeta originală de bitter suedez. De fapt, anumite
componente ale sale, cum ar fi theriacul veneţian, sunt chiar formule obţinute
prin procedee alchimice, care nu mai sunt cunoscute în prezent. Dar aceasta nu
exclude eficienţa lui.
Există şi reţete româneşti. Flora medicinală spontană a României este
extrem de bogată în plante medicinale amare şi aromatice, cu efecte foarte
puternice care, incluse în reţeta acestui remediu, fac adevărate minuni. Apoi, concentraţiile
de principii active ale bitterurilor româneşti sunt mult mai mari decât ale celor
aduse din străinătate unde, în mod curios, se pune un accent mai mare pe gustul
plăcut al remediului decât pe acţiunea sa terapeutică. În fine, se pare că în
domeniul terapiei cu plante, creativitatea autohtonă a găsit un teren foarte
bun de exprimare, aşa încât au fost găsite reţete de bitter care pun foarte
bine în valoare principiile ce stau la baza alcătuirii acestui remediu.
Afecţiuni
pentru care se recomandă
- dischinezie biliară
- afecţiuni hepatice cronice;
- anorexie psihică
- boli de piele, afecţiuni
alergice
- guturai (răceală), gripă
- cistită, infecţii renale
- tulburări intestinale
- febră
- stări de greaţă
- viermi intestinali
- tromboflebită
- arsuri
- înţepături de insecte
Două formule valoroase de bitter pe
care le găsim în comerț
„Votis” –
Este o formulă cu 12 plante, inspirată de cea folosită de Maria Treben, produsă
de laboratoarele Plantavorel din Piatra-Neamț. Are efecte blânde, de
stimulare a digestiei, reglarea secreției de sucuri gastrice și a
metabolismului, constituind un excelent tonic digestiv. Fiind moderat ca
intensitate a efectelor, este excelent în curele de lungă durată pentru
menținerea sănătății, stimularea și reglarea apetitului alimentar și tratarea unor afecțiuni cum ar fi indigestia, dispepsia, bolile hepatice
și biliare ușoare. De asemenea, are efecte de reglare a activității nervoase și
a celei endocrine.
„Elixir
Dacic” – Sub acest nume, este preparat un bitter din 32 de plante de către
laboratoarele Dacia Plant din Sebeș - Alba. Formula este destul de apropiată de
cea considerată originală a bitterului suedez, conținând în plus câteva plante românești
din flora spontană, foarte puternice ca acțiune. Din acest motiv, remediul are
efecte intense antitoxice, tonice amare, antiinfecțioase și cicatrizante. Este destinat mai ales vindecării afecțiunilor deja existente, fiind un remediu
cu acțiune rapidă. Având foarte multe plante în componență, are și un spectru
larg de acțiune, atât intern, cât și extern, fiind recomandat în
principalele grupe de afecțiuni menționate în acest articol.
Sunt foarte multumit de efectele acestui produs. Imi ofera foarte multa energie pe toata durata zilei. Si am noroc ca am gasit si o farmacie unde este in promotie cu o reducere de 10%. Farmacia este irisfarm .ro
RăspundețiȘtergereReteta originala se regaseste in cartea Mariei Treben si este urmatoarea:
RăspundețiȘtergereMICUL BITTER SUEDEZ
10 grame de aloe*
5 grame de smirnă
0,2 grame de şofran
10 grame de foi de sena (siminichie)
10 grame de camfor**
10 grame de rădăcină de revent (rabarbăr)
10 grame de rădăcină de curcumă (şofran-de-lndia)
10 grame de mană
10 grame de Theriak venezian
5 grame de rădăcină de lemnul-Domnului
10 grame de rădăcină de anghelică
*În loc de aloe se pot folosi şi rădăcină de genţiană sau praf de pelin (n. a.).
**Este voie să se folosească doar camforul natural (n. a.).
----
Ierburile suedeze se pun la macerat în 1 1/2 litru de rachiu de secară sau de rachiu bun de fructe de 38-40%, într-o sticlă de 2 litri cu gatul larg şi se lasă să stea 14 zile în soare sau în apropierea maşinii de gătit. Se agită zilnic, de asemenea înainte de filtrarea într-o sticlă mică sau înainte de întrebuinţare. Cealaltă cantitate poate rămâne timp nelimitat peste plante. Se toarnă lichidul în sticle mici care se astupă bine şi se păstrează la rece. Astfel se poate păstra acest elixir mulţi ani. Cu cât stă mai mult, cu atât este mai eficace.
Reţeta a fost găsită după moartea renumitului medic suedez, rectorul Facultăţii de medicină, dr. Samst, printre scrisorile sale. Dr. Samst a murit într-un accident de călărie la vârsta de 104 ani. Părinţii şi bunicii lui atinseseră şi ei o vârstă venerabilă.
Respect!