Uriașa minciună a roșiilor românești + VIDEO + documentar

URIAȘA MINCIUNĂ A ROȘIILOR ROMÂNEȘTI

O substanţă controversată care face legumele să crească mai repede

este folosită intens de către legumicultorii cu tradiţie din ţara noastră

Românii abia aşteaptă la fiecare început de vară să dea bani pe o min­ciună, aceea că roşiile cultivate de grădinarii noştri sunt mai sănătoase decât cele din import. Cumpără­torii au plătit şi 20 de lei pe kilogram, convinşi că tomatele din zone cu tradiţie, ca sudul ţării sau Galaţiul, sunt cultivate natural. Ce nu ştiu ei este că legumicul­torii români folosesc o substanţă controversată, nu­mită ETHREL. Rolul acesteia este acela de a grăbi coacerea legumelor, dar chiar şi reprezentantul pro­du­că­torului afirmă că în mod normal ar trebui interzisă.

Miracolul numit Ethrel

Trei zile. De atât au avut nevoie reporterii „României libere” pentru a face ca o roşie crudă, abia crescută pe fir, să se înroşească şi să fie gata de vânzare. Secretul coacerii rapide, chiar şi pe vreme rece şi ploioasă, stă în Ethrel, un produs interzis în unele ţări, dar folosit pe scară largă de grădinarii români, care se grăbesc să ajungă la piaţă la începutul sezonului, atunci când roşiile sunt mai scumpe. Orice grădinar cinstit recu­noaşte că în condiţiile climaterice din ţara noastră roşiile n-au cum să se coacă natural până în luna mai, chiar dacă au fost plantate în sere încălzite. Cei mai mulţi dintre legumicultori folosesc însă Ethrel, un produs chimic care face ca o roşie să se coacă aproape instantaneu. Deşi în România folosirea substanței este reglementată strict, ţăranii abuzează de ea, pentru a ajunge cât mai devreme în pieţele din oraşe. 

Reporterii „României libere” au descoperit că producătorii cumpără la liber Ethrel şi îl aruncă pe roşii fără discernământ şi fără să respecte indicaţiile producătorului, punând astfel în pericol sănătatea consumatorilor. Am mers în mai multe comune din judeţul Olt şi ne-am oprit la magazinele care vând pesticide şi îngrăşăminte pentru agricultură. Am cerut să cumpărăm Ethrel şi am fost serviţi încă de la prima unitate în care am intrat. Ethrelul se vinde la discreţie şi în târgurile organizate săptămânal în comune. Unii vânzători sunt totuşi mai precauţi. „Nu mai avem voie să comercializăm acest produs de 5 ani de zile”, ne-a răspuns un comerciant. Totuşi, legumicultorii din Olt ne-au spus că multe magazine vând această substanţă numai dacă vânzătorul îl cunoaşte pe cumpărător.

Cum funcţionează Ethrelul? Hormonul chimic din produs stimulează apariţia mai devreme a unei substanţe care se găseşte în mod natural în legume şi fructe atunci când se coc. Unii specialişti afirmă că dacă s-ar respecta regulile de stropire - diluarea atentă a soluţiei şi acordarea unui timp de pauză de 10 zile, necesar ca hormonul să iasă din roşie - Ethrelul n-ar fi toxic. Numai că legumicultorii români, dornici să prindă preţurile mari care se practică la începutul verii, utilizează o soluţie mai concentrată decât cea recomandată şi nu mai aşteaptă să treacă perioada de volatilizare a substanţei chimice. Roşia este recoltată şi ajunge pe masa consumatorului cu tot cu hormonii de stimulare a creşterii.

„La începutul lunii mai, un vecin a vândut roşiile cu 18 lei kilogramul. A venit un angrosist şi i le-a luat de la poartă. Când am văzut aşa, ne-am pus toţi pe căutat Ethrel”, ne-a povestit un grădinar din Teleorman. El ne-a explicat că majoritatea cultivatorilor de roşii aplică următoarea reţetă: „Plantele sunt în seră. Omul stropeşte plantele şi apoi închide ermetic sera, pentru ca substanţa să nu se piardă în aer. În trei zile, roşia e coaptă, dar restul plantei se usucă. Dar pe producător nu-l deranjează. Vinde roşiile la preţ mare, acum la început de sezon, după care plantează în acelaşi loc vinete sau gogoşari. Nu aşteaptă nimeni 10 zile, pentru că tocmai asta e şi ideea, să ajungem cât mai repede pe piaţă", a explicat grădinarul.

Am încercat să obţinem Ethrel chiar de la producătorul acestei substanţe, compania Bayer. L-am sunat pe unul dintre distribuitorii oficiali pentru zona Teleorman, Nicuşor Ţăroiu, căruia i-am spus că suntem legumicultori începători care vor să ajungă repede pe piaţă cu roşiile. „Nu se mai foloseşte în România, la tomate. A fost scoasă de la omologare şi este practic interzisă. Atenţie mare la lucrul ăsta, pentru că substanţa se aduce pe diverse căi din Moldova, Ucraina sau alte ţări şi se vinde în unele magazine”, ne-a explicat Nicuşor Ţăroiu. El a precizat că Ethrelul a fost interzis în ţara noastră, deoarece a fost folosit în exces de legumicultorii români. „Totul a pornit de la utilizarea excesivă. De dragul de a le face mari şi numai bune de piaţă, s-a exagerat, iar la analizele de laborator a fost găsit în cantităţi mari”, ne-a explicat distribuitorul Bayer. Totuşi, acesta a admis că agricultorii români n-au renunţat la practica grăbirii coacerii roşiilor. „Ethrelul e căutat în continuare, mă sună mulţi, dar nu mai poate fi folosit în România, mai ales dacă produceţi pentru vânzare”.

Am dorit să aflăm care sunt, concret, rezultatele analizelor de laborator despre care vorbeşte Nicuşor Ţăroiu. Din păcate, am fost purtaţi de la o instituţie a statului la alta, fără niciun rezultat. Astfel, Ministerul Agriculturii ne-a răspuns: „Pentru detalii, vă recomandăm să vă adresaţi Institutului Naţional de Sănătate Publică”. De la acest institut, ni s-a transmis că despre analize trebuie să ne interesăm la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Nici aici n-am obţinut vreun rezultat. „Vă comunicăm că în cadrul laboratoarelor din reţeaua ANSVSA care realizează analize din produse alimentare de origine vegetală nu se efectuează determinarea prezenţei produsului Ethrel sau a altui produs utilizat pentru maturizarea rapidă a legumelor”. În fine, am încercat să obţinem o poziţie oficială de la conducerea centrală a companiei. Deşi am aşteptam două săptămâni, n-am primit nimic.

Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, susţine că substanţele care grăbesc maturizarea legumelor nu sunt nocive în sine. „Faptul că se grăbeşte maturarea, mai ales acolo unde se valorifică roşiile mai rapid, nu-i un lucru rău atâta timp cât aceste substanţe nu se acumulează în roşii. Ele se găsesc şi în mod natural în legumele şi fructele aflate la maturitate. Practic, când se creşte artificial această concentraţie, se grăbeşte maturizarea”, a afirmat Valeriu Tabără. Fostul ministru a menţionat totuşi că e important ca producătorii să nu exagereze cu folosirea acestei substanţe. „Problema e să nu se greşească la concentraţie, apoi să se aerisească foarte bine încăperea, iar în câmp, să nu se folosească substanţe care se acumulează în plantă și pe care le găseşti şi peste 10 zile. Pentru că, pe principiul acesta, n-ar trebui să mai folosim substanţe împotriva dăunătorilor. De exemplu, sulfatul de cupru, limitat ca utilizare, este mai periculos decât Ethrelul”, a menţionat Valeriu Tabără. El a mai spus că e esenţial să se respecte perioada de aşteptare, pentru ca substanţa să dispară din plantă înainte de recoltare. 

Dezbateri legate de folosirea Ethrelului au avut loc în toată lumea. Substanţa a fost interzisă în India, unde era folosită în exces pentru coacerea rapidă a bananelor. Reglementări au fost impuse și în ţări precum Ghana, unde hormonul este utilizat pentru coacerea rapidă a ananasului. Uniunea Europeană permite ca în legumele ce se vând pe teritoriul său să se găsească o cantitate infimă din această substanţă, respectiv 0,5 părţi la un milion dintr-un litru. Una dintre ţările în care Ethrelul a fost declarat sigur este Vietnamul.

În stare nediluată, Ethrelul este coroziv şi poate provoca răni grave la ochi, se arată într-un pliant internaţional al acestui produs. „Este periculos dacă este înghiţit, inhalat sau absorbit prin piele”. Chiar în specificaţiile pentru România se menţionează că „cele mai importante simptome şi efecte, atât acute, cât şi întârziate, sunt iritații gastrointestinale și arsuri ale pielii și ale ţesutului membranelor mucoase”.

Cum recunoşti o roşie coaptă cu Ethrel? Consumatorii au o singură metodă de a descoperi cu ochiul liber dacă leguma pe care o cumpără este sau nu coaptă mai repede decât normal. Astfel, tomatele, deşi sunt roşii pe dinafară, în general sunt verzui în interior, miezul este încă tare şi cu gust de necopt.

Sursa: http://www.romanialibera.ro/multimedia-video/video-frumoasele-rosii-romanesti-se-coc-in-doar-trei-zile-aflati-secretul-agricultorilor-274273.html

 

Pâinea noastră cea de toate zilele – documentar

„Pâinea noastră cea de toate zilele” (în germană: Unser täglich Brot) este un documentar care prezintă modul în care industria alimentară folosește tehnologia modernă pentru a-și maximiza eficienţa şi profiturile. Filmul este alcătuit din situații reale, fără naraţiune sau interviuri, regizorul încercând să-i permită spectatorului să-şi formeze propria opinie cu privire la proceduri. Numele companiilor filmate nu sunt afişate intenţionat. Scopul regizorului este acela de a oferi imaginea reală a modului în care este produsă hrana pe care o cumpărăm astăzi din supermarketuri. Documentarul nu conține dialoguri, dar ne oferă, prin imagini, informații uluitoare, pe care n-am avea cum să le căpătăm pe căi obișnuite. Este un film pe care orice om care respiră și mănâncă pe planeta aceasta ar trebui să-l vadă.

Pâinea noastră cea de toate zilele - 1 de frumoasaverde

 
Pâinea noastră cea de toate zilele - 2 de frumoasaverde