Megaliții gemeni din România + documentar (RO)

-->

MEGALIȚII GEMENI DIN ROMÂNIA

Dragostea de tradiții și patriotismul au făcut ca un cercetător amator al megaliților din România – îl numesc aici pe d-l Burcu Vasile (foto) din Drobeta Turnu Severin – să descopere, studiind și comparând, un lucru uluitor. Nu știu dacă există o lucrare care să constate oficial același lucru, dar dacă nu există, putem spune că asistăm la o descoperire de excepție. Fiind un admirator împătimit al plaiurilor și megaliților din România, domnul Burcu a contactat și a fost contactat la rândul său de alți împătimiți ai aceleiași pasiuni din toată țara și din alte țări. Studiind fotografiile puse la dispoziție, a fost contrariat de asemănările izbitoare dintre două imagini  primite din locuri diferite. Inițial, a crezut fie că memoria îi joacă o festă, fie că unul din cei care i-au trimis fotografiile a uitat pe unde a fost și ce a fotografiat. Apoi, privind atent, și-a dat seama că nu e vorba de nicio greșeală sau confuzie. Fotografiile respective reprezentau două opere diferite, aflate în locuri diferite, dar aproape identice sau chiar identice, dacă scoatem din ecuație modificările aduse de timp și om, odată cu trecerea anilor.

Primul dintre ele este Sfinxul din comuna Cetățeni (foto stânga), județul Argeș, sau, cum i se mai spune, Negru Vodă, datorită apropierii de Cetățuia Negru Vodă, ea însăși un motiv de studiu și venerare, datorită vechimii și ciudățeniei. Pe lângă acest sfinx trec mulți oameni, în drum spre chilia săpată în stâncă, și aproape că nu-l bagă în seamă, fiind doar o simplă piatră care „pare să semene cu ceva”, poate cu un sfinx, poate cu un câine de pază, dar lipsită de vreo importanță până în acest moment.

Toate legendele din partea locului se leagă de Cetatea lui Negru Vodă, pentru că, nu-i așa, e mai de „actualitate” și dă mai bine. Cine ar fi interesat de un menhir? Menhirul este un monument megalitic (funerar sau de cult) de la sfârșitul epocii neolitice, construit din blocuri de piatră neprelucrată, dispuse vertical, în aliniamente sau izolate. Sunt cunoscute exemple de menhire izolate, datând și din epoca bronzului și a fierului. Aceasta este definiția în Wikipedia. Păi de astea se ocupă doar ăia bolnavi la cap, nu oamenii normali. Dă mai bine la turiști să spunem Negru Vodă, nu?

Al doilea menhir, identic, este Ignis (foto dreapta), situat în Maramureș, pe platoul cu același nume. De data aceasta, menhirul și-a păstrat numele (să fie o simplă coincidență sau cu adevărat tradițiile și spiritul ancestral s-au păstrat mai bine în Țara Maramureșului de către cei despre care se spune că sunt străbunii galilor și ai bascilor?) și nu doar atât, împrumutându-l și platoului pe care se găsește expus și... mai cui?

Să vedem ce aflăm despre Ignis: Ignis/Agnis este identificat cu zeul focului, focul însuși, distrugător, dar și purificator, sacrificator. Unde îl găsim? Păi, îl găsim în sanscrită. Zeul Agnis (lat. Ignis, hitt. Agnis) este zeul focului în hinduism, apărând și în Vede și Upanishade. Igni (Agni) în sanscrită, este unul din principalii zei vedici, zeul focului și cel ce primește sacrificiile. Sacrificiile făcute prin Agnis ajung la toți zeii, pentru că el este mesagerul de la și către ceilalți zei, dar și dintre cer și pământ, dintre muritori și nemuritori, dintre trecut și viitor. De aceea, importanța lui este majoră, pentru că era singurul zeu care putea să transmită mesaje către toți ceilalți zei și se credea că orice ofrandă făcută lui ajunge și la ceilalți. Deci, mulțumindu-l pe Agnis-Ignis, îi mulțumești și pe ceilalți zei. El este legătura cu Vayu și Indra, zeii aerului și ai cerului. Legătura dintre cer și pământ se face prin sacrificiul focului și de aceea Ignis-Agnis este foarte important. Ei bine, în România, acest ritual al sacrificiului prin foc s-a păstrat de Ignat (ignis-ignat), când se taie porcul și se pârlește în foc de paie. O altă coincidență, sau un mesaj transmis prin tradiții păgâne?

Aceste două menhire, situate la distanțe apreciabile unul de altul, sunt identice și, privindu-le, nu poți să nu te întrebi: Ce le leagă? Ce vor să transmită? Câte mai sunt ca ele? E cineva dispus să le cerceteze și să le descopere secretele?

Sursa: aici

ROMÂNIA MEGALITICĂ

Sursa fotografiilor: aici și aici

Misterul Sfinxului din Carpați

„Vă recomand un film documentar proaspăt și bine realizat despre Sfinxul din Carpați. Filmul vă va conduce într-o lume misterioasă, magică, prezentând o viziune surprinzătoare, dar susținută cu argumente științifice, despre evenimente pierdute în negura timpului. Realizatoarea lui, Oana Raluca Ghiocel (stabilită în SUA) a reușit, împreună cu câțiva specialiști americani, să contureze lumea și profilul uman al celor care ar fi putut fi creatorii Sfinxului din Bucegi. Informațiile inedite pe care le veți afla sunt în măsură să vă schimbe perspectiva pe care ați avut-o până acum asupra a ceea ce noi numim preistorie. Vă doresc drum bun într-o călătorie care merge până la începutul umanității!” Sursa: aici

Partea 1




Partea 2

-->