Pavel Coruț - Ce se ascunde în spatele magiei?

CE SE ASCUNDE ÎN SPATELE MAGIEI?

Pavel Coruț

În lumea noastră modernă, un fenomen nociv, ruşinos pentru gradul nostru de civilizaţie, continuă să se manifeste. Este vorba de magia de diverse forme: astrologie, vrăjitorie, ghicitul viitorului, şamanism, religii etc. Aţi observat şi dumneavoastră cât de întinsă este plaga mistică în naţiunea noastră şi în alte naţiuni (mai ales, cele islamice). Deşi par diverse şi în contradicţie, toate formele de magie apelează la filonul sălbatic din subconştient, la spaima de diverse divinităţi care, chipurile, ar fi în contact cu magii (preoţi, vrăjitori, şamani etc.).

În realitate, toate activităţile magice (ritualuri religioase şi vrăjitoreşti) au la bază două fenomene cunoscute perfect de psihologi: sugestia simplă sau hipnotică şi telepatia apropiată ori îndepărtată. Ce înseamnă sugestie? De pildă, o persoană are un necaz şi se duce la un preot pentru sfaturi. După ce-o ascultă, preotul îi spune cu o voce blândă: „Fiul meu (fiica mea), mare e puterea lui Dumnezeu. Am deschis cartea sfântă și mi s-a arătat că problema ta se va rezolva cât se poate de bine. Roagă-te în fiecare seară și dorința ta de a scăpa de necazul care te-a lovit se va îndeplini”.  E un exemplu obişnuit dintre zecile de mii de astfel de întâlniri dintre preoţi „cu har” şi persoane lesne sugestionabile. Desigur, în locul preotului, poate fi un vrăjitor, mag, şaman sau psiholog. Ce se întâmplă apoi cu persoana credulă? Ea s-a prezentat la mag cu sufletul (subconștientul) deschis la sugestii pozitive. În această stare psihică favorabilă, persoana și-a înscris în subconștient, cu titlu de adevăr, promisiunea de rezolvare a necazului. Subconștientul a preluat mesajul, l-a întărit cu credința în ajutorul divin și l-a pus în acțiune, ca o programare mentală ce se va împlini în viitor. Desigur, nu toate problemele celor care apelează la diverse forme de magie se rezolvă, dar există și un mic câștig: psihicul persoanei sugestionate se pozitivează pentru un timp, astfel că ea poate acționa aproape normal în viață.

Telepatia constă în transmiterea unor mesaje de la un creier uman la altul, situat la o distanţă mai mică sau mai mare. Când distanţa e mică, avem de a face cu telepatia apropiată, numită și contagiune psihică, iar când distanţa este mare, de sute şi mii de kilometri, cu telepatia propriu-zisă. Înainte de a vă explica mecanismele intime ale magiei de orice fel, vă fac următoarele precizări:

- Nicio categorie de magi (preoţi, rabini, imami, şamani, vrăjitori etc.) nu au relaţii cu Divinitatea, ci sunt niște simpli şarlatani, ignoranţi şi retrograzi. Acest lucru se vede clar, dacă studiem progresul omenesc. Nicio formă de magie n-a contribuit vreodată cu ceva la progres, dimpotrivă, i-a pus frână, prin prigonirea oamenilor de ştiinţă. Creatorii inspiraţi de Divinitate au produs toate bunurile de uz şi confort modern de care ne bucurăm în prezent: radio, televizor, telefon, avion, rachetă spaţială, calculator etc. Creatorii morali ne-au scos din peşteri, ne-au îmbrăcat, ne-au învăţat cunoaşterea şi creaţia ştiinţifică și ne-au pus la dispoziţie tot ce avem. Magia n-a produs un singur bun de folosinţă omenească. În al doilea rând, Divinitatea a inspirat şi inspiră perfecţioniştii morali să ne formuleze reguli de comportare civilizată între noi (morale şi juridice), astfel încât să trăim în comunităţi paşnice. Dimpotrivă, toate formele de magie, inspirate de creierele unor indivizi dereglaţi mintal, este imorală şi instigă la dezbinare, pe criteriul religiei îmbrăţişate.

- Toate categoriile de magi cunoscute exploatează un sentiment negativ – frica de divinităţi – pentru a sugestiona naivii şi ignoranţii. Nicio persoană cultă nu apelează la magi şi nu se teme, deoarece Divinitatea nu are nevoie de frica noastră, nu are nevoie de sentimentele şi emoţiile noastre negative. Dimpotrivă, faţă de Divinitate suntem datori cu sentimente pozitive, cum ar fi încredere deplină, dragoste, aşteptări pozitive etc.

- Toate categoriile de magi evită conştiinţele umane şi se insinuează direct în subconştient, cu sugestii negative şi, mai rar, pozitive. Ei contează pe naivitatea şi credulitatea subconştientului, pentru a ne manipula în direcţiile dorite de ei: obţinerea de bani şi supunere de la naivi şi ignoranţi. Aţi întâlnit un singur mag modern (preot, vrăjitor etc.) care să nu ceară bani şi supunere?

Acum, să vedem cum funcţionează mecanismele intime dintre un mag și o persoană credulă și ignorantă (o victimă) care apelează la serviciile sale:

1. De regulă, persoanele care apelează la magie au deja în subconştient credinţe greşite privind modul de organizare şi funcţionare a Lumii noastre. De pildă, ele cred că magii sunt în relaţii cu divinităţi sau spirite ce pot fi înduplecate prin ritualuri magice, că viitorul este prestabilit şi poate fi citit de magi, că evenimentele vieţii se produc după voinţa zeităţilor invocate de magi etc.

2. În majoritatea cazurilor, persoana naivă sau ignorantă care apelează la magi este deja emoţionată şi cu subconştientul deschis către sugestiile lor. De ce este emoţionată? În primul rând, deoarece crede că merge la o întâlnire cu divinităţile şi spiritele. În al doilea rând, ea este şi puţin înfricoşată de caracterul ocult al vrăjitoriei la care apelează. În fine, faima de care se înconjoară anumiţi magi, prin reclame de la om la om ori prin mass media, inspiră teamă şi respect. Emoţiile depăşesc filtrul conştiinţei, discernământul. De altfel, în cazul persoanelor credule şi ignorante nu prea putem vorbi de conştiinţă şi discernământ de om cult şi matur. Dacă ar avea discernământ, ele n-ar crede în magie, ci s-ar întreba în mod conştient de ce magii percep taxe, de ce magii nu-şi fac lor binele pe care promit să-l facă cotizanţilor, de ce magii nu sunt culţi etc.

3. În toate cazurile, magii măresc gradul de sugestionabilitate al persoanelor care apelează la ei, prin folosirea unei recuzite adecvate (icoane, odăjdii, globuri de cristal, lumânări aprinse, obiecte stranii etc.) şi adoptarea unui aer misterios, care sugerează legătura cu forţe oculte. În unele cazuri, vrăjitorii strâng anterior informaţii despre persoanele care apelează la ei şi le prezintă cu dibăcie, pentru a emoţiona şi mai mult persoanele naive şi ignorante. În alte cazuri, vrăjitorii folosesc diverse efecte scenice (sunete stranii, ale căror surse nu se văd, jocuri de lumini, mişcarea unor obiecte etc.) pentru a înfricoşa victima că se află într-o lume a spiritelor sau divinităţilor.

4. Persoana naivă sau ignorantă (victima), cu subconştientul deschis, e tratată în mod diferit de către diverse categorii de magi, ca de pildă: 

- Preoţii mai slab pregătiţi citesc persoanei un pasaj dintr-o carte religioasă care nu are nicio legătură cu problema concretă care frământă victima. În acest caz, nu se produce niciun efect.

- Magii cu experienţă în sugestionarea pozitivă şi cât de cât responsabili plantează în subconştientul victimei câteva sugestii pozitive şi o programează pozitiv pentru a rezolva problema care o macină. Acest lucru poate fi făcut mult mai bine şi mai sigur de către un psiholog/psihoterapeut. Din fericire, în ultimii ani, psihologia a luat avânt, astfel că toate şcolile din ţara noastră vor avea în schemă câte un psiholog. Dacă se vor scoate şi orele de religie din programa şcolară, viaţa va evolua normal şi modern.

- Magii ignoranţi, fără cunoştinţe de psihologie, pot introduce în subconştientul victimei sugestii negative puternice, care devin programări mentale dezastruoase. V-am prezentat cazul bătrânului Murphy sugestionat de o ţigancă să moară. Nu e un caz izolat. De pildă, faimoasa magie voodoo se bazează pe sugestii negative puternice, în care victima este anunţată că va muri în urma ritualurilor aplicate de vrăjitori. Dacă victima posedă o conştiinţă puternică şi nu crede în magie, nu păţeşte nimic. Dacă, însă, este credulă şi ignorantă, preia sugestia negativă şi începe să sufere ori chiar să moară încetul cu încetul, aşa cum a păţit bătrânul Murphy. Vă amintiţi câteva sugestii negative, care devin programări mentale negative, după ce magul le introduce în creierul victimei? Vei suferi de o boală, vei avea un accident de maşină, vei pierde o sumă de bani, eşti vrăjit (blestemat, deocheat etc.) de cutare şi numai eu te pot salva, vei divorţa etc. Aţi întâlnit şi dumneavoastră destule persoane cu stări psihice mizerabile provocate de astfel de preziceri. Într-un fel, victimele merită suferinţele, deoarece posedă creiere de oameni moderni şi pot afla toate informaţiile ştiinţifice din societatea civilizată în care trăim. Dacă se dau pe mâna magilor, e vina lor. Excepţiile fac copiii lipsiţi de discernământ care sunt robotizaţi religios de părinţi imbecili.

- În situația în care victima îi cere magului să acţioneze asupra altei persoane, pe lângă sugestia de care am vorbit deja, intră în acţiune şi telepatia. De regulă, vrăjitorii cer un obiect aparţinând persoanei-ţintă asupra cărora trebuie să acţioneze (o batistă, un pieptene, un fular etc.). Din acest moment, putem întâlni mai multe situaţii:

• Dacă persoana care a apelat la mag şi persoana ţintă sunt în relaţii apropiate (soţi, iubiţi, concubini, rude apropiate), între ei există cel puţin firave legături telepatice. În acest caz, descântecul vrăjitorului se transmite către persoana-ţintă prin creierul persoanei care a apelat la magie (căreia eu îi spun victimă, căci asta şi este). Ce descântă vrăjitorul? Să revină cu dragostea către victimă, să facă anumite fapte dorite de victimă, să se îmbolnăvească, să sufere din dragoste etc. Victima recepţionează spusele magului sub formă de sugestii subconştiente şi le retransmite persoanei-ţintă, prin contagiune psihică. Dacă persoana-ţintă posedă un psihic slab, recepţionează sugestiile făcute de mag şi le pune în aplicare în mod inconştient.

• Dacă persoana care a apelat la mag comunică persoanei-ţintă blestemele şi vrăjile făcute de acesta, prin scris sau verbal, persoana-ţintă poate fi sugestionată negativ sau, în caz că posedă o conştiinţă puternică, poate refuza sugestiile negative. Mecanismul sugestiei negative din acest exemplu poate funcţiona ca la cel de voodoo.

• Dacă victima magului şi persoana-ţintă nu sunt în relaţii apropiate, vrăjitorul încearcă să stabilească un contact telepatic între acestea. În acest scop, foloseşte obiectul aparţinând persoanei-ţintă pentru a aduce în memoria victimei imaginea persoanei-ţintă. Desigur, majoritatea vrăjitorilor nu cunosc această explicaţie ştiinţifică, ci acţionează empiric, punând în pericol psihicul victimei şi al persoanei-ţintă. În acest caz, sugestiile negative ale magului pot ajunge la persoana-ţintă numai dacă victima intermediază legătura telepatică între ei sau intră în contact telepatic cu persoana-ţintă. Cel mai adesea, acest tip de magie nu produce niciun fel de efecte.

După cum vedeţi, magii nu folosesc şi nu produc niciun fel de fenomene supranaturale. În cele mai multe cazuri, acţiunile lor nu produc nici efectele promise. Totuşi, imediat după ritual, victimele se declară satisfăcute, dacă prezicerile au fost bune sau dacă magul a promis îndeplinirea vrăjilor cerute. De ce este mulţumită victima? Deoarece se autosugestionează cu efectele pozitive promise de mag. Desigur, dacă efectele promise nu se îndeplinesc, autosugestia pozitivă se anulează şi victima recade în starea negativă. Magii, însă, au un întreg arsenal de minciuni pentru a explica victimei de ce nu s-au îndeplinit promisiunile lor. De pildă, îi spun victimei că nu posedă suficientă credinţă, că nu s-a rugat destul, că au intervenit vrăjile „negre” ale altor magi, că n-a plătit destul, că a încălcat un ritual, că etc. Prostia este mai uşor de exploatat decât inteligenţa.

Autosugestia explică şi starea de mulţumire care cuprinde anumite persoane după diverse ritualuri religioase. De pildă, o persoană ignorantă crede că toate necazurile o vor ocoli dacă îşi sfinţeşte casa, biroul de la serviciu, autoturismul, cârciuma, terenul de fotbal, talismanele, cruciuliţele, icoanele etc. Aţi văzut destule ceremonii de sfinţire a astfel de lucruri, de către găşti de preoţi care mimează că fac un lucru serios. După ceremonia de sfinţire, persoanele ignorante se simt uşurate, deoarece se autosugestionează că s-au pus bine cu divinităţile şi au alungat duhurile rele. Desigur, sfinţirea obiectelor exemplificate nu are niciun efect practic. De exemplu, funcţionarii publici care au lucrat în birouri sfinţite, lângă icoane sfinţite, au furat ca-n codru, au luat mită, şi-au bătut joc de oameni. În cârciumile sfinţite se înjură și se strică personalitatea omului. Aproape toate maşinile implicate în accidente grave de circulaţie, cu morţi şi răniţi, au avut la bord icoane şi cruciuliţe sfinţite. Majoritatea persoanelor care au murit în accidente de circulaţie purtau asupra lor cruciuliţe şi talismane sfinţite etc.

De ce v-am prezentat aceste exemple? Pentru a vă spune să nu mai credeţi în lucruri, ci în Dumnezeul nevăzut din hiperconştiinţă. Lucrurile boscorodite de preoţi, vrăjitori ori alţi magi n-au nicio putere asupra conştiinţelor umane şi nu atrag ocrotirea divină. Credinţa într-o Divinitate invizibilă, care ne inspiră şi ne ocroteşte faptele creatoare şi morale, ne întăreşte psihic oriunde ne-am afla şi oricât de grea ar fi situaţia cu care ne confruntăm.

Sursa: Pavel Coruț - Către culmile succeselor, Ed. Coruț Pavel, 2006