CE SUNT
COPIII INDIGO?
Termenul de „copil
indigo” a fost creat de specialista în parapsihologie Nancy Ann Tappe, din
Statele Unite. Ea a clasificat tipurile de personalitate ale oamenilor după
culoarea aurei lor – câmpul energetic care înconjoară corpul fizic al tuturor
ființelor, oameni, animale și chiar plante. În cartea sa, „Cum să ne înţelegem
viaţa prin culori” (Understanding Your
Life Through Colors), apărută în 1982, Nancy Tappe spune că, în general, în
fiecare epocă, aura oamenilor are o culoare preponderentă. De pildă, acum, majoritatea
adulţilor au o aură de culoare albastră sau violet, aceste culori fiind
caracteristica acestei epoci de tranziție, numită „epoca violet”. Următoarea
epocă, cea în care umanitatea se pregătește să intre, va fi „epoca indigo”, în
care oamenii vor avea o aură predominant indigo. Aceasta va fi o lume a
adevărului spiritual, caracterizată de reînvierea conștiinței divine a întregii
umanități.
Potrivit lui Nancy Tappe,
fenomenul indigo este caracterizat drept una dintre cele mai incitante
schimbări ale naturii umane care a fost vreodată înregistrată de umanitate.
Eticheta de „indigo” definește tiparul energetic și comportamental existent la
mulți dintre copiii născuţi în ultimii 10 ani. Acest fenomen se petrece la
nivel global şi, până la urmă, persoanele indigo vor înlocui toate persoanele
cu celelalte culori ale aurei.
Când sunt mici, copiii indigo
sunt uşor de recunoscut. Au ochii mari și privirea limpede. Sunt precoce, extrem
de inteligenţi, având un IQ de peste 140, o memorie ieșită din comun şi o puternică
tendință de a trăi după cum le dictează instinctul, neacceptând ideea de
autoritate absolută. Aceşti copii ai noului mileniu sunt suflete sensibile,
dotate cu un nivel înalt de conştiinţă, care au venit aici pentru a ajuta la
schimbarea vibraţiei noastre. Ei reprezintă un salt în evoluția conștiinței
umane, sunt puntea noastră spre viitor. De fapt, se observă că, pe măsură ce
câmpul magnetic al pământului se schimbă, tot mai mulți oameni au tendința de
a-și crește abilitățile psihice.
Copiii indigo se nasc cu capacități paranormale, de exemplu aceea de a
vindeca prin puterea minţii boli cărora medicina modernă nu le-a găsit încă
leacul, dar și altele, mult mai spectaculoase, cum ar fi aflarea conținutului
unei cărți prin răsfoirea ei timp de câteva secunde. Urmăriți aici un scurt
video, în care mai mulți copii japonezi fac asta: http://www.trilulilu.ro/video-diverse/copiii-indigo-astazi.
Veți rămâne cu gura căscată.
Copiii indigo sunt capabili să vadă viitorul şi cunosc trecutul omenirii
şi al Pământului, fără ca cineva să le fi vorbit vreodată despre asta. Sunt
extraordinar de talentaţi. Scriu, citesc, pictează și cântă din primii ani de
viață și își însușesc cu mare ușurință științele exacte. Înţeleg lucruri pe
care adulţii nu reuşesc să le desluşească, judecă matur, cântărind atent
fiecare situaţie și sunt capabili să ia cele mai înţelepte decizii. Ei spun că
au mai trăit și pe o altă planetă și că în această viaţă au o misiune crucială:
aceea de a schimba lumea. Despre ei, se spune că sunt reprezentanţii noii rase
umane – copiii viitorului, copiii indigo!
Autorul german Jan van Helsing, ale cărui cărți cu subiecte neconvenționale,
dar foarte interesante, au fost traduse și în limba română, arată în lucrarea
sa, Sănu atingi această carte, inteligența, cunoștințele, profunzimea de
gândire și abilitățile surprinzătoare ale câtorva dintre acești copii indigo. Ne-a
atras atenția în mod deosebit felul în care un tânăr indigo vede entitatea
cosmică, divină, pe care noi, oamenii, o numim Dumnezeu, și la care ne raportăm:
«Din câte știu eu, toate religiile de pe pământ, cu o singură excepție,
manifestă venerație și frică față de ființa supremă. Oamenii se tem de ea, merg
în genunchi, se roagă și o imploră să-i ajute sau să-i ierte. În doctrina a
două religii se regăsește chiar un Dumnezeu răzbunător, care te trimite fie în
cer, fie în infern. Oamenii acestor religii, plecându-și capetele, venerează un
Dumnezeu atotputernic și discreționar, un stăpân absolut.
Poporul meu, dimpotrivă, nu se teme de Creator (noi îl numim „străbun”).
Iar acest „Dumnezeu” al nostru – ca să rămânem la această noțiune – este un Dumnezeu
iubitor, vesel, care se bucură atunci când copiilor lui le merge bine. Este un
Dumnezeu mândru de creaturile lui. Dumnezeul nostru vrea ca făpturile pe care
le-a creat, copiii lui, să fie demni, nu să se târască în genunchi în fața lui.
Vor oare părinții să le cadă copiii în genunchi, să se tânguie și să se roage
de ei? În mod sigur, nu! Fiecare părinte încearcă să transmită copilului său ce
e mai bun, tot ce a acumulat el ca experiență de viață de-a lungul anilor. Și,
povestindu-i copilului viața lui, prin ce a trecut, încearcă să-l protejeze de
experiențele neplăcute, care l-ar face nefericit.
Ca părinte, îi spui copilului tău: „Fii sincer, ca să mă poți privi în
ochi. Vreau să fiu mândru de tine”. De aceea, oamenii de pe planeta mea au un
principiu: nu ne plecăm capetele în fața lui Dumnezeu, deoarece el vrea să vadă
că suntem demni, cinstiți și curajoși. De aceea nu ne plecăm capetele nici în
fața vreunui dușman și nici în cadrul vreunei religii. Dumnezeu vrea să aibă în
fața lui ființe verticale, care-și asumă răspunderea pentru faptele lor.
Dumnezeul nostru vrea să fie mândru de creația lui, pentru ca atunci când o
privește, să poată spune că e reușită.
Bineînțeles că Dumnezeul nostru îi iubește și pe cei slabi, așa cum
părinții își iubesc și copilul firav. Și cu atât mai mult se bucură el de cei
care, propunându-și o țintă, acceptă greutățile, încearcă să-și facă datoria,
riscă și iau viața în piept.
Dumnezeul nostru este o ființă plină de iubire, de bucurie, care ia
parte la viață, este interesat de experiențele tuturor ființelor și mândru de
deschizătorii de drumuri, de oamenii care au devenit conștienți de ei înșiși,
de cei care creează, și este curios să vadă cât de mult au învățat.
Vă puteți imagina cât de mâhnit ar fi Dumnezeul nostru să vadă că este
doar implorat și i se cere de pomană? Imaginați-vă mai bine că vă adresați lui
Dumnezeu și-i spuneți: „Privește ce-am realizat în viața mea! Ești mândru de
mine?”, așa cum i-ar spune un copil tatălui său, după ce a meșterit ceva.
Dumnezeul nostru nu vrea ca copiii lui să se teamă de el, deoarece nu
există niciun motiv pentru asta. El își iubește creația, iubește oamenii. Și,
la rândul lui, și-ar dori să fie iubit, la fel cum părinții ar vrea să
fie iubiți de copiii lor.»
Extratereștrii
antici, sezonul 6, episodul 14 - Copiii stelari
Pe același subiect, puteți
urmări pe YouTube și emisiunea generalului Emil Străinu
„Copiii indigo”, din seria TV „Conspirația tăcerii”:
„Copiii indigo”, din seria TV „Conspirația tăcerii”:
Foarte interesant .Am mai citit despre noua generatie de copii ca se numesc "copii indigo".Pentru mine este o generatie care imi inspira optimism ,am incredere ca oamenii vor pasi in noua vibratie schimbati in sensul bun .Nu vor mai urmari ca tel al vietii acumularea de bunuri mai mult decat necesar .vor fi buni cu semenii lor ,isi vor oferi ajutorul la nevoie unii altora,nu va mai fie vorba de invidie si rea vointa .Doamne ,ce minunata trebuie sa fie o astfel de lume.
RăspundețiȘtergereFoarte interesant!:)
RăspundețiȘtergere