Cânepa românească - victima vânătorii de canabis + VIDEO (RO)

CÂNEPA ROMÂNEASCĂ
VICTIMA VÂNĂTORII DE CANABIS

Din dorința de a arăta lumii cum se transformă cânepa din plantă în țesătură și mai apoi în costum popular, Iosif Ciunterei, un bistrițean de 20 de ani care studiază etnologia a făcut în această primăvară demersurile necesare pentru a cultiva cânepă. El nu avea în plan să se transforme în agricultor, demersul lui fiind pur etologic, motiv pentru care a încercat să cultive doar 3 ari. Mai mult, cânepa respectivă a fost cultivată în curtea muzeului Poarta de sub Feleac, de pe Valea Soporului, jud. Cluj, pentru ca cei ce vor să vadă pe viu cum crește cânepa s-o poată face. Cu entuziasmul la purtător, Iosif a fost descurajat și încurcat de birocrația stufoasă în domeniu. Cele mai mari bătăi de cap i le-a dat chiar legislația în domeniu, anume Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Cânepa, fiind inclusă în lista plantelor narcotice, cultivarea ei a ajuns să fie controlată foarte strict de către stat.

Legea vizează cannabisul, rezina de cannabis și uleiul de cannabis, nefăcând o distincție clară între Cannabis sativa (planta tehnică, cultivată pentru fibre, cu conținut psihotrop infim) și Cannabis indica (cânepa indiană, cu conținut psihotrop ridicat). Cei care se încumetă să cultive cânepă nu au nevoie doar de avizul Direcțiilor Agricole și ale autorităților locale, ci și de acceptul structurilor antidrog, din cadrul Poliției. Mai mult, DIICOT le cere celor care cultivă cânepă certificatul seminței achiziționate, care atestă că planta nu va conține THC (tetrahidrocanabinol), dar și să-și îngrădească plantația și să monteze camere de supraveghere, cu care să-și păzească culturile. Acest lucru este aberant, cel puțin în cazul lui Iosif, care a cultivat planta în curtea unui muzeu, unde se află în permanență cineva și nu se pune problema de furt.

Dar, din păcate, aberațiile din normele de aplicare ale acestei legi nu se opresc aici. Practic, de anul trecut s-a eliminat posibilitatea de a cultiva cânepă în sistem gospodăresc. Ce înseamnă asta? Înseamnă că țăranii nu mai pot prelucra acasă planta, pentru a obține firele și mai apoi țesătura, cum făceau acum 50 de ani, ci trebuie să aibă contract cu un procesator, care mai apoi să se ocupe de prelucrare. Acest lucru devine și el complicat, pentru că în România există doar doi procesatori, care strâmbă din nas atunci când cultivatorii vin cu cantități mici de cânepă. Cei care și-au pus în cap să cultive cânepă, pe lângă faptul că sunt încurcați de aceste condiții aberante, nu sunt nici sprijiniți cu subvenții, cum se întâmplă cu celelalte ramuri ale agriculturii. Probleme apar și când vine vorba despre semințele obținute în urma cultivării. Acestea pot fi utilizate pentru o viitoare plantație doar după ce li se verifică conținutul psihotrop. Testarea este însă atât de costisitoare, încât cultivatorii preferă să cumpere semințele an de an.

Prezența cânepii pe lista drogurilor a făcut și victime de-a lungul timpului. De exemplu, în anul 2009, mama unui cunoscut profesor universitar și scriitor din Brașov, o femeie în vârstă de 75 de ani, s-a trezit cu dosar penal pentru „cultivare de droguri”. Femeia cultivase în grădina proprie niște cânepă, ca să-i folosească tulpina drept suport pentru lujerii de fasole. Culmea, sesizarea a fost făcută chiar de polițistul din comuna Șinca Nouă, unde locuia femeia. Din fericire, o dată ce oamenii legii s-au convins că femeia n-avea în plan să dezvolte o afacere ilegală, au clasat dosarul.

Când a văzut ce ravagii a făcut această lege în industria cu care odinioară România se mândrea, Iosif și-a pus în cap să schimbe legislația în domeniu. El își propune să scoată cânepa industrială de pe lista drogurilor. Tânărul, care este sprijinit în demersuri de designerul sălăjean Leontina Prodan, a trimis deja o scrisoare la Ministerul Agriculturii, dar n-a primit niciun răspuns, deși a trecut mai bine de o lună și jumătate de atunci. Nu s-a lăsat și a trimis o scrisoare și Avocatului Poporului, care i-a răspuns că nu poate să facă nimic în acest sens, pentru că solicitarea celor doi nu vizează un „drept cetățenesc”.

Bistrițeanul intenționează acum să ia legătura cu fostul ministru al agriculturii Valeriu Tabără, deoarece acesta este printre puținii oameni din România care mai cultivă cânepă pe o suprafață însemnată. Iosif este decis să continue demersurile și la Ministerul Agriculturii, până când dorința lui va fi luată în seamă de reprezentanții acestuia.

Dacă în prezent plantațiile de cânepă pot fi numărate pe degete – maximum 1.000 de hectare în  întreaga ţară – până la Revoluție, România a ocupat primul loc în Europa la producția de cânepă, furnizând între 56 și 70% din producția totală europeană. De asemenea, România se afla atunci pe locul 3 în lume la cultivarea cânepii, cu 45.000 de hectare ocupate cu această plantă. Nici nu-i de mirare, dacă ținem cont de beneficiile și avantajele cânepii, planta având cca 25.000 de întrebuințări. Semințele de cânepă, de exemplu, sunt foarte sănătoase și hrănitoare, având o concentrație de 80% grăsimi nesaturate, aminoacizi și proteine. Acestea pot fi consumate sub formă de făină, ulei, extract la rece, în stare crudă sau prăjită. Semințele sunt folosite atât în industria alimentară, cât și în cea farmaceutică și industrială. Partea lemnoasă, care rămâne după prelucrarea primară, se poate folosi la fabricarea hârtiei, a zahărului și a plăcilor prefabricate. Cânepa mai poate fi folosită și la producerea de biocombustibil și în industria textilă, firul ei fiind mai rezistent și mai puțin poluant decât alte fibre.

Sursa: aici

Cânepa te vindecă de cancer (RO)

Reclamă la cannabis în Canada

Reclamă la cannabis în Canada de frumoasaverde