În cât timp se digeră alimentele pe care le mâncăm

ÎN CÂT TIMP SE DIGERĂ 

ALIMENTELE PE CARE LE MÂNCĂM

V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă cu alimentele pe care le mâncați? Pun pariu că pe cei mai mulți dintre dumneavoastră nu v-a preocupat această problemă. Majoritatea gândim cam la fel: Treaba noastră e să-i dăm corpului hrană, iar el să se descurce cum știe el mai bine și să ne dea energie vitală. Ei bine, lucrurile nu sunt chiar așa de simple. Există o serie de factori care influențează calitatea și viteza digestiei, de care, până la urmă, depinde însăși sănătatea noastră. De pildă, cu cât consumăm mai multe fructe și legume crude, cu atât vom fi mai vitaminizați și mai plini de energie. Cu cât consumăm mai multe fibre, cu atât mai ușor îi va fi organismului nostru să dizolve alimentele și să-și extragă nutrienții de care are nevoie. Activitatea fizică ajută și ea la ușurarea digestiei, deoarece stimulează tranzitul intestinal, ferindu-ne de bolile de colon. Pe de altă parte, cafeaua, zahărul rafinat, nicotina, carnea, grăsimile animale, uleiul încins, aditivii, precum și combinațiile nefericite de alimente îngreunează digestia și ne intoxică.

Un factor-cheie pentru a avea o digestie rapidă și eficientă îl reprezintă tipul de alimente pe care le mâncăm la o masă. De pildă, știați că o friptură poate rămâne în intestine 2-3 zile, în timp ce o salată de crudități sau de fructe este eliminată din sistem în maximum o zi? Puțini știu asta, pentru că la școală învățăm tot felul de lucruri complicate, care nu ne folosesc la nimic, și intrăm în viață total nepregătiți. De aceea, pentru bunăstarea noastră fizică, este bine să nu încetăm niciodată să ne informăm. Iar unul dintre lucrurile pe care toți ar trebui să le știm este în cât timp ies din stomac și ajung în intestine alimentele pe care obișnuim să le mâncăm. În felul acesta vom evita indigestiile, balonările, precum și alte probleme digestive, mult mai grave.

„Moartea începe în colon”, spunea Ilia Mecinikov (1845-1916), laureat Nobel pentru medicină. Surprinzător, dar adevărat. De fapt, suntem ceea ce digerăm, nu ceea ce mâncăm. Dacă mâncarea stagnează prea mult timp în stomac, ea ajunge în intestinele noastre nedigerată complet, intră în putrefacție și poate chiar să rămână blocată acolo. Vom avea, deci, un colon plin de substanțe toxice, care ne va otrăvi lent, zi de zi, acesta fiind un mediu propice pentru înmulțirea bacteriilor dăunătoare și apariția paraziților intestinali.

Ați auzit de așa-zisa „placă de mucoid”? Aceasta este un amestec închegat de hrană nedigerată complet, în stare de putrefacție, care se depune pe peretele intestinului. De-a lungul timpului, această crustă de reziduuri metabolice poate ajunge să cântărească și 15 kilograme. Un caz notoriu este acela al celebrului actor John Wayne, care a murit de cancer de colon. Autopsia a relevat că acesta avea în colon 18 kg de reziduuri alimentare nedigerate. Placa de mucoid, întărită în timp, se comportă ca un perete despărțitor între intestin și hrană, împiedicând procesul de asimilare a nutrienților. Rețineți: hrana modernă, devitalizată și lipsită de fibre, ne predispune la așa ceva. De aceea, este bine ca, din când în când, să ne curățăm colonul cu ceaiuri laxative, clisme și/sau Detoxicolon de la Plafar. În același timp, ar fi bine să evităm mesele abundente, grele, precum și alimentele de tip fast-food sau pe cele procesate, din supermarketuri.

De ce anume trebuie să ținem seama atunci când ne așezăm la masă? În primul rând, de faptul că alimentele crude se digeră mai repede decât cele preparate prin fierbere, coacere, prăjire. Este important să știm asta și să nu mai gătim la foc tot ce ne iese în cale. În al doilea rând, trebuie să cunoaștem durata de digestie a fiecărui tip de aliment. Iată mai jos un tabel sumar, care ne arată în cât timp ies din stomac și ajung în intestine principalele alimentele pe care le consumă omul:

Sucuri de fructe sau legume – 15-20 de minute

Fructe și smoothie-uri din fructe – 20-30 de minute

Avocado – 2 ore

Legume – 30-60 de minute

Nuci, alune și semințe – 2-3 ore

Cereale – 2 ore

Cartofi fierți – 2 ore (cartofi prăjiți – 4 ore)

Lapte, iaurt, smântână – 2-3 ore

Brânză, cașcaval – 4-5 ore

Leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut) – 1-2 ore

Crucifere (varză, conopidă, broccoli) – 1 oră

Ouă fierte – 45-60 de minute (omleta este cel mai greu digerabilă, până la 3 ore!)

Pește (în funcție de cât de gras este) – 30-60 de minute

Carne de pui – 2 ore

Carne de curcan, vită sau miel – 3-4 ore

Carne de porc – 4-5 ore

Bine, bine, așa o fi, veți spune, dar la ce ne folosesc aceste informații? Parcă spuneam că e treaba stomacului să proceseze ce-am băgat în el... Așa e, și el, săracul, o scoate la capăt cumva și în condiții vitrege, dar cu pierderi mari de energie și chiar de nutrienți vitali. Păi, să gândim logic: atunci când combinăm mai multe tipuri de alimente în același fel de mâncare, sistemul nostru digestiv va procesa preparatul și-l va evacua din stomac în timpul dat de alimentul care se digeră cel mai greu. Că doar alimentele care compun un preparat nu vor ieși din stomac fix în ordinea timpului de digestie al fiecăruia, nu-i așa? Prin urmare, dacă combinăm fructe cu alune și cu frișcă (rețeta clasică a unei delicioase salate de fructe) fructele, care în mod normal ar fi digerate și ar părăsi stomacul în maximum 30 de minute, vor rămâne captive acolo timp de 3 ore (cât le trebuie alunelor și frișcăi să fie digerate), vor fermenta, vor acidifia mediul intern și nu ne vor mai folosi la nimic. Așadar, fructele se mănâncă pe stomacul gol și nu se combină cu cereale, lactate, nuci, alune sau semințe, iar carnea nu se mănâncă cu pâine. Astfel, vom evita stagnarea unor alimente în stomac timp îndelungat, până la digerarea celor mai grele.

Ce concluzii tragem de-aici? În primul rând, c-ar fi bine să nu ne mai lansăm în prepararea de rețete complicate, care, de fapt, nu ne hrănesc și ne mai și consumă inutil banii, timpul și energia. Felurile de mâncare ar trebui să conțină cât mai puține ingrediente, preferabil din aceeași clasă. Ce mai trebuie să știm? Faptul că saliva conține enzime digestive și stimulează secreția sucurilor gastrice. De aceea, fiecare îmbucătură trebuie mestecată îndelung, înainte de a fi înghițită. De asemenea, logica ne spune că nu trebuie să bem apă sau alte lichide înainte, în timpul și imediat după masă, deoarece ne diluăm sucurile gastrice, care astfel nu vor mai avea puterea să digere complet alimentele pe care le-am introdus în stomac, și deci vom simți din nou senzația de foame foarte curând. Și uite-așa se face că ne costă mâncarea mai mult decât ar trebui, ne îngrășăm, ne îmbolnăvim și ne simțim mizerabil.

De fapt, lucrurile sunt foarte simple. Tot ce trebuie să facem este să ne informăm și să colaborăm cu mama Natura. În felul acesta, ne luăm sănătatea în propriile mâini și nu vom mai depinde de medicii alopați, care, pe lângă faptul că nu ne învață nimic despre nutriție, ne mai și intoxică cu medicamente care, de fapt, nu ne vindecă de nimic. Țineți minte: alimentația greșită este cauza celor mai multe boli, în timp ce alimentația corectă este baza sănătății noastre. Natura ne-a înzestrat cu tot echipamentul necesar ca să trăim sănătoși 100 de ani și chiar mai mult. Tot ce trebuie să facem noi este să-i cunoaștem și să-i respectăm legile.